Romanulu, noiembrie 1879 (Anul 23)
1879-11-22
ANULU DOUEPECI ȘI TREI Redacțiuniea și Administrațiunea strada Dolimei, 14 VOIESCE ȘI VEI PUTERMUCIDHII. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto » , » pagina III. — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU V P JOÜI, VINERI 22, 23 NOEMBRE, 1879. LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: unii ană 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie térile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, lad-n.I Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLABÜLU ^ BRUMARU. vilcul Oblil, 4UNDREA. Desbaterile publice se urmeza în Cameră asupra proiectului de rescumperare a căieloru ferate. Discuțiunile parlamentului înlocuiesc și urmeză discuțiunile începute prin presă. Acesta ne pune și pe noi în posițiune a nu ne ocupa de câtă într’una modă sumară de broșura d-lui M. Kostaki Epureanu, care de altămintrere nici nu era susceptibilă de uă îndelungă analiză, deorece nu aduce mai nici ună elementă noă în desbaterea urmată până acum în publicitate. Prima preocupare a d-lui Epureanu este de a ’și versa foculu, într’uă precuvântare, în contra regimului parlamentară astăfelă cum funcționeză astăzi în România. Publiculă scie că d. Epureanu, omu de imaginațiune și urmărindă totă deauna câte uă ideiă în care pune uă credință nemărginită, mângâie de câtă-va timpă cu multă pasiune pe ultimulă copilă ală imaginațiunii d-sele, vă lege electorală După d-sea totală merge și va merge rea în țară pe câtă timpă națiunea nu va adopta pe acestă feta frumosă , înzestrată cu darula miraculosă de a vindeca țera și societatea română de tote relele de care sufere. Legea electorală fividă cu Constituțiunea basa regimului parlamentară, este naturală ca d. Epureanu se găsescă abominabilă una regimă , care derivă de la oă lege electorală abominabilă. Este scrtită că mai toți omenii superiori au idei ficse; este éasă ideiă ficsă și ideiă ficsă, după cum „este autoră și autorü“, după cum „este Stată și Stată“, ca să ne servimă de propriele espresiuni ale d-lui M. Kostaki. M. Epurenu și-a mai arătată de multe ori amărîciunea în contra regimului parlamentară, de mai multe ori s’a plânsă de vizir intă, întocmai cum se plânge și în broșura d-sele asupra căieloru ferate. Acesta e partea slabă a omenilor, superiori cu idei ficse, că spună pré adesea totu acelașă lucru. In desbaterea asupra cestiunii Evreilor, d. M. Kostaki a aruncată ultimulă strigătă ală amărîciunii d-sele, ficându că nu mai este regiună parlamentară, acolo unde primul-ministru declară, într’uă cesstiune, că „nu se va retrage de la putere, că va remâne neclintită la postură săă ună ană și doar, până cândă cestiunea va fi resolvată“. De aci trebuie să conchidemă că d. Manolaki Kostaki și-a făcută despre regimul parlamentară și despre cuviintele lui ună ideală cu totulă diferită de acela ce ’lă aă pretutindeni poporele libere, pe unde există de secole regimnă parlamentară. Idealul d-lui M. Kostaki este, se vede, ca guvernulfi să fia la disposițiunea minorității, eră nu la a majorității corpurilor legiuitore. Altă felă nu ne-amă pute explica revolta d-sele în contra ideiei ca ună cabinetă să declare că remâne neclintită la putere- -pe câtă timpă va fi susținută de majoritatea represintațiunii naționale—până când un anume cestiune va fi resolvată. In Englitera, spre exemplu, nici nu era trebuință de uă declarațiune de acesta natură pentru ca totă lumea, minoritatea ca și majoritatea, să sciă că cabinetul e datorii să remână la putere, pe totă timpul, câtă este susținută deuă majoritate în corpurile legiuitore. In statele unde regimulă parlamentară a trecută în moravurile naționale s’ară privi ca uă defecțiune culpabilă, ca uă atingere gravă adusă sistemei representative, deea ună cabinetă, fiindă susținută deuă majoritare în corpurile legiuitóre, ară deșerta de la postură ce i s’a încredințată majoritatea națiunii, prin represintanții iei. De aceia vedemă astăzi în Englitera că, deși partida liberală în oposițiune a întreprinsă lupta cea mai crâncenă și mai înverșunată în contra guvernului partidei conservatore,totuși ea nu cere decâtă să se disolve Camera, pe motivă că majoritatea guvernamentală nu este destul de însemnată, pe motivă că situațiunea politică s’a schimbată cu totul de la ultimele alegeri, și pentru aceste cuvinte, națiunea trebuiesce să fie consultată din nou, ca să decidă deca politica urmată de guvernulă Tory este bună seă rea. In statele unde regimul’ parlamentară ’și-a stabilită uă domnire definitivă, mai este și altă împrejurare, care face tăria ministerielor, susținute de majoritatea corpurilor legiuitore. Acolo șefii partidelor suntă personagjele principale ; ei otaă totă-d’auna faciă în facia în luptă, și cândă vine să partidă la putere, șeful ă săă devine în genere președinte ală cabinetului. Astăfelă în Englitera, câtă a fostă partida liberală la putere, șeful ă iei, d. Gladstone, a fostă președinte ală cabinetului ; de cândă a venită partida conservatore la putere, d. Disraeli, șeful ă iei, este președinte al consiliului. Acesta determină că mai strînsă legătură între guvernă și majoritate: președintele consiliului are îndouita autoritate de șefă de partidă și de președinte de cabinetă; ele vorbesce ca represintantă ală majorității și ca șeful partidei ce formeza majoritatea. Astăfetă a vorbită și d. Ion Brătianu, cândă într’uă întrunire particulară, în care se desbătea cestiunea Evreiloru, a declarată că vasta neclintită la putere pene se va resolve cestiunea. Decad. Manolaki Kostaki ară fi ună amică sinceră ală regimului represintativu, ară trebui să se felicite că în fine ară ajunsă și în România a vedé ministeriele fâcendu-se și desfacându-se numai de către majoritățile corpurilor legiuitóre, ară nu și de capriție, de presiuni și de interveniri, incompatibile și cu regimul represintativă, și chiar cu demnitatea națională. De acestă fericită resultată ară trebui sĕ fiă recunoscători tocmai Aceluia, pe care în broșura d-sele îlă acasă că nu esercită mă controla, care déca s’ară esercită astăfelă cum resultă din opiniunile emise de d. Epureanu, ară trebui sĕ se numască cu adevăratul seă nume de despotism. Pentru d. Manolaki Kostaki represintațiunea națională nu este nimică; opiniunea și voința d-sele este totală ; ceia ce voiesce d-sea o voiesce țâra ; ceia ce nu ’I place d-sele nu ’I place nici țârei; d-sea se presintă în fine ca cea mai înaltă espresiune a țerei întregi ; de aceia și ultimulă suspină ală amărîtei d-sele precuvântări, este ună apelă la Suverană de a se pune în acestă cestiune „în armonia cu țara“. Eco ce ară trebui să fiă, după d. M. Kostaki, regimul nostru parlamentară : decisiunile represintațiunii naționale să nu aibă nici aă valore . Suveranul , ascultândă avisură unei singure persone care se dă de personificare a țarei, se decidă singură în totă ce privesce interesele Statului. N’ară fi are tocmai acesta regimulă vmibială, despre care totă vorbesce d. Epureanu ? De la acesta ordine de idei pâne la desprețură de țara sea nu este de câtă ună pasă. D. Manolaki Kostaki face acestă pasă cu grația și cu jovialitatea ce ’lu caracterisă. Găseșce ocasiunea minunată de a ’și esercită spiritulă d-sple sarcastică. D. ministru de financie a vorbită despre tendința ce o au tóte statele Europei de a lua în stăpânire și esploatare căiele foră ferate. Ce „îndrăsnețe și amăgitore comparațiuni“ esclamă d. Epureanu, cu unu suverană desprețu. Se cutezămă noi a ne pune alături cu Germania, cu Francia, cu Belgia etc. în vreuă comparațiune ! Se cutezămă a tinde să aplicămă la noi reformele aplicate în acele state, ce obrăsniciă ! Autorulă se aruncă apoi în anecdote sarcastice la adresa Statului română. D Epureanu este aci în elementulă d-sele : cândă e vorba de glume nimeni nu să întrece. Orulă își începe viața cu basmele și o sfîrșesce cu anecdotele. Copilă, cere petrecerea de la alții, bătrână, face pe alții se petrecă. In acestă ultimă periodă, d. Manolaki Kostaki escelază. Ca se arate câtă de „îndrăsneță”, este de a ne referi și la esperiența altoră State, cândă voimă a întreprinde ceva la noi în țară, ne spune următorea anecdotă : „Alexandre Dumas, interogată fiindă ca martură într’un fi procesă, despre profesiunea mea, și dândă dreptă respinsă , că s’ară califica de autoră dramatică, dacă n’ară fi născută în patria lui Corneille și lui Racine, președintele tribunalului îi replică : „este autoră și autoră“. Asemenea vomă fiice și noi : „este Stată și Stată; Guvernă și Guvernă; Cameră și Cameră“. Asemenea, vomă face la rândul nostru: „este omă de Stată și omă de Stată; Română și Română; represintantă ală națiunii și represintantă ală națiunii“. In fine, d. Manolaki Kostaki ne consilieza să nu mai urmămă cu comparațiunile îndrăsnețe și nepotrivite, să ne vedemă de păcatele nóstre, se facemă cu alte cuvinte „păcătoși Măria Tea“, și se facemă astăfelă cum ne spune d-sea. Dară ce ne spune are ilustrulă Mentor ? D-sea conchide consiliându-ne se mergemă ’nainte ca și astă fii cu esploatarea căieloră ferate, căci forte bine amă mersă supt președința d-sele; ne consiliezu mai cu semă să nu mai supărămă pe societatea căieloru ferate cu „reclamări neîntemeiate“, se lăsămă direcțiunea căieloră ferate să esploateze liniele cum scie ea, căci noi nu ne pricepemă și o încurcămă numai cu „hărțuieli continue “. Eco omulă, ecé și consiliele lui; cui îi convine și mnulă și altele, se să urmeze. In altă numără ne vomă ocupa și de alte părți ale broșurel d-lui Manolaki Kostaki. SE îI VÎȚ JULA TELEGII A EI CU ALA AGENȚIEI HAVAS Paris. 2 Decembre.—In ședința Camerei deputaților, d. Waddington, președintele consiliului, a invitată pe adversarii cabinetului de a veni la tribună se facă cunoscută acusațiunile loră în contra politicei ce densulă a urmată ; apoi a cerută Camerei ca să declare lămurită daca are încredere în ministeră. Berlin, 2 Decembre.—Scomote s’aă respândită, aslădî, că s’ară fi comisă ună atentată în contra viețea împăratului Rusiei, în cursul călătoriei sale de la Livadia la Moscova ; déja Imperatură sosise deja ieriseră pe deplină sănetașă. Aceste scompte se reducă la scirea că trenulă de mărfuri, în care se aflau servitorii Curții și care urma trenulă imperială, ar fi suferită uină accidentă. Soirile autentice lipsescă până acum. Constantinopol, 2 Decembre.—I. Zancoff, agentură diplomatică al Bulgariei, a fost chemată la Sofia de principele Alecsandru, probabilă pentru a fi însărcinată se formeze una noă cabinetă. Niș, 2 Decembre.—Scupcina a adoptată, cu 113 voturi contra 35, adresa de respinsă la discursul Tronului: Adunarea sârbă exprimă principelui întregulă sex devotamentă, era guvernului uă recunoscință căldurosă. Pesta, 2 Decembre.—Camera Senioriloră a adoptata prelungirea legii militare pentru ună periodă de fiece ani. Berlin, 2 Decembre.—Camera deputaților.—Ministrul de interne, respunândă la oă interpelare relativă la prelungirea unicei stări de asediu la Berlin, dice că acesta măsură a fostă comandată guvernului de forța lucrurilor, deorece situațiunea, ce a trebuită să fie deplânsă anulă trecută, există și astăzii. Agitațiunea socialistă și democratică s’a chiară mărită în interiorul imperiului ; în ceia ce privesce vechile raporturi ale socialiștiloră cu străinătatea, ele n’au încetată încă. Londra, 2 Decembre.—Din causa temerilor unui atacă, materialul și serbăriile casarmeloră din Birz, în Irlanda, au fostă deșertare. Paris, 3 Decembre. — .Amănuntele care vină din Rusia asupra tentativei contra vieței împăratului Rusiei, la întorcerea sea de la Livadia, spună că se așezaserămină la intrarea în Moscova supt calea ferată pe unde trebuia să trăcă trenulă imperială. Țarul a sosită la Moscova sănătosă și neatinsă. Mina a făcută esplosiune numai la trecerea trenului al douilea imperială, încărcată cu bagagie, care urma pe celă d’ântâiă la uă distanță două jumătate oră. Berlin, 3 Decembre.—După Gazeta Germaniei de Nord, epizootia crescândă mereă în Polonia rusă, trebuie a se aștepta ca consecință de a vede de Prusia închidendu-șî fruntaria de acestă parte printr’ună cordonă militară spre a împedeca introducerea acestui flagelă în provinciile sale. Paris. 3 Decembre.—D. Henry Brisson, deputată al stângei, are să adreseze în ședința de mânedă interpelare ministrului de interne. Delegații grupurilor stângei neputânduse înțelege asupra unei programe comune, s’a luatăotărîrea că fiecare grupă îșî va conserva libertatea de acțiune. St. Petersburg, 3 Decembre.—Journal de St. Petersburg nu voiesce a crede că principele Bulgariei s-ară fi gândită vre-uădată de a se retrage în facia greutăților, ce întâmpină în îndeplinirea sarcinei sale. Se telegrafiază din Moscova că poliția a descoperită casa din care pleca canalul de mină pusă supt calea ferată spre a arunca în aeră trenulă imperială la intrarea sa în Moscova. Viena, 3 Decembre.—"Camera austriacă a continuată astăzi discuțiunea relativă la legea militară. D. Horst, ministru de resbelă, în discursul ce a pronunciată pentru susținerea proiectului, adică : „Poporațiunea simte instinctivă că evenimente însemnate se apropiă și voința iei este ca Monarhia să nu fie surprinsă prin nesce asemeni evenimente. Ministrulă declară de neacceptabilă propunerea de a micșora efectivul actuală din timpă de pace și accentuăză necesitatea de a vota pentru fiece ani efectivulă de resbelă. Discursul ă seă a fost primită cu villî aplause. După ce a ascultată pe mai mulți oratori, Camera aotărîtu în unanimitate, afară de 20 voturi, de a intra chiară de mâne în discuțiunea specială pe articole. Strămutarea Camereloru francese. Citimă în independința Belgică : „Ziarele republicane din Francia sunt unanime pentru a se felicita de întorcerea Camerelor la Paris și de liniștea perfectă cu care s’a îndeplinită întorcerea Parlamentului din lungură săă esilă la Bordeaux și la Versailles. Corespondințele nóstre de la Paris ne-aă făcută ună interesantă tabloă despre acesta primă întrunire, în capitală, a represintanțiloră națiunii, cari vină de la județele lor, cu dorința și voința de a se consacra lucrărilor folositore și reformelor cerute de țară. Eminentul președinte al Camerei a tradusă vădată mai multă, cu precisiunea sea obicinuită, simțimentală generală ală deputaților și ală senatorilor, în acestă simplu cuvântă care resumă discursulă său de deschidere : »Să lucrămă !*otărîrea de a ajunge la scapă, precum a fisă, există în tote rangurile stângei republicane. Va trebui să se țină sema, din nenorocire, de spiritură meschină de oposițiune și de tactica dilatoriă a tacțiunilor ostile, care sunt dispuse a se folosi de tată pentru a întârziia pe câtă vară pură soluțiunea cestiuniforă supuse Parlamentului. Chiară de alaltăieri, corifeii partidei bonapartiste eraă D loculă soră. Acelașă jocă se va urma în viitorele ședințe și, de sicură, în totă cursul acestei sesiuni, sense trebuie dejucată tactica loră și prevenite incidentele politice de oriunde ară veni. Acesta e ideia care a inspirată biurourilor, grupuriloră stângeiotărîrile luate în întrunirea loră de ieri, în privința liniei de purtare ce trebuie se adopte facă cu cabinetulă.*