Romanulu, noiembrie 1879 (Anul 23)

1879-11-22

ANULU DOUE­PECI ȘI TREI Red­acțiuniea și Administrațiu­nea strada Dolimei, 14 VOIESCE ȘI VEI PUTE­RM­UCIDHII. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto » , » pagina III. — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG­, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU V P­­ JOÜI, VINERI 22, 23 NO­EM­BRE, 1879. LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: unii ană 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie térile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, lad-n.I Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLABÜLU ^ BRUMARU. vilcu­l Oblil, 4­UNDREA. Desbaterile publice se urmeza în Cameră asupra proiectului de res­­cumperare a căieloru ferate. Discu­­țiunile parlamentului înlocuiesc­ și urmeză discuțiunile începute prin presă. Acesta ne pune și pe noi în po­­sițiune a nu ne ocupa de câtă în­­tr’una modă sumară de broșura d-lui M. Kostaki Epureanu, care de altă­­mintrere nici nu era susceptibilă de uă îndelungă analiză, de­ore­ce nu aduce mai nici ună elementă noă în desbaterea urmată până acum în publicitate. Prima preocupare a d-lui Epu­reanu este de a ’și versa foculu, în­­tr’uă precuvântare, în contra regi­mului parlamentară astă­felă cum funcționeză astăzi în România. Publiculă scie că d. Epureanu, omu de imaginațiune și urmărindă totă­ dea­una câte uă ideiă în care pune uă credință nemărginită, mân­gâie de câtă-va timpă cu multă pa­siune pe ultimulă copilă ală ima­­ginațiunii d-sele, vă lege electorală După d-sea totală merge și va mer­ge rea în țară pe câtă timpă nați­unea nu va adopta pe acestă feta frumosă , înzestrată cu darula mi­­raculosă de a vindeca țera și so­cietatea română de tote relele de care sufere. Legea electorală fividă cu Con­­stituțiunea basa regimului parla­mentară, este naturală ca d. Epu­reanu se găsescă abominabilă una regimă , care derivă de la oă lege electorală abominabilă. Este scrtită că mai toți omenii superiori au idei ficse; este éasă i­­deiă ficsă și ideiă ficsă, după cum „este autoră și autorü“, după cum „este Stată și Stată“, ca să ne ser­­vimă de propriele espresiuni ale d-lui M. Kostaki. M. Epurenu și-a mai arătată de multe ori amărîciunea în contra regimului parlamentară, de mai multe ori s’a plânsă de vizir intă, întocmai cum se plânge și în broșura d-sele asu­pra căieloru ferate. Acesta e par­tea slabă a omenilor, superiori cu idei ficse, că spună pré adesea totu acelașă lucru. In desbaterea asupra cestiunii E­­vreilor, d. M. Kostaki a aruncată ultimulă strigătă ală amărîciunii d-sele, fi­cându că nu mai este re­giună parlamentară, acolo unde pri­­mul­-ministru declară, într’uă ces­­stiune, că „nu se va retrage de la putere, că va remâne neclintită la postură săă ună ană și doar, până cândă cestiunea va fi resolvată“. De aci trebuie să conchidemă că d. Manolaki Kostaki și-a făcută des­pre regimul­ parlamentară și des­pre cuviintele lui ună ideală cu totulă diferită de acela ce ’lă­ aă pretutindeni poporele libere, pe unde există de secole regimnă parlamen­tară. Idealul­ d-lui M. Kostaki este, se vede, ca guvernulfi să fia la dispo­­sițiunea minorității, eră nu la a majorității corpurilor­ legiuitore. Altă­ felă nu ne-amă pute explica revolta d-sele în contra ideiei ca ună cabinetă să declare că remâne neclintită la putere- -pe câtă timpă va fi susținută de majoritatea re­­presintațiunii naționale—până când­ un a­nume cestiune va fi resolvată. In Englitera, spre exemplu, nici nu era trebuință de uă declarațiune de acesta natură pentru ca totă lu­mea, minoritatea ca și majoritatea, să sciă că cabinetul­ e datorii să re­­mână la putere, pe totă timpul, câtă este susținută de­uă majori­­tate în corpurile legiuitore. In statele unde regimulă parla­mentară a trecută în moravurile na­ționale s’ară privi ca uă defecțiune culpabilă, ca uă atingere gravă a­­dusă sistemei representative, deea ună cabinetă, fiindă susținută de­uă majori­tare în corpurile legiuitóre, ară deșerta de la postură ce i s’a încredințată majoritatea națiunii, prin represintanții iei. De aceia vedemă astăzi în Engli­­tera că, de­și partida liberală în o­­posițiune a întreprinsă lupta cea mai crâncenă și mai înverșunată în contra guvernului partidei conser­­vatore,­totuși ea nu cere de­câtă să se disolve Camera, pe motivă că majoritatea guvernamentală nu este destul­ de însemnată, pe motivă că situațiunea politică s’a schimbată cu totul­ de la ultimele alegeri, și pentru aceste cuvinte, națiunea tre­­buiesce să fie consultată din nou, ca să decidă deca politica urmată de guvernulă Tory este bună seă rea. In statele unde regimul’ parla­mentară ’și-a stabilită uă domnire definitivă, mai este și altă împreju­rare, care face tăria ministerielor­, susținute de majoritatea corpurilor­ legiuitore. Acolo șefii partidelor­ suntă personagjele principale ; ei otaă totă-d’a­una faciă în facia în luptă, și cândă vine să partidă la putere, șeful ă săă devine în genere președinte ală cabinetului. Astă­felă în Englitera, câtă a fostă partida liberală la putere, șeful ă iei, d. Gladstone, a fostă președinte ală ca­binetului ; de cândă a venită par­tida conservatore la putere, d. Dis­raeli, șeful ă iei, este președinte al­ consiliului. Acesta determină că mai strînsă legătură între guvernă și majori­tate: președintele consiliului are îndouita autoritate de șefă de partidă și de președinte de cabinetă; ele vorbesce ca represintantă ală majorității și ca șeful­ partidei ce formeza majoritatea. Astă­fetă a vorbită și d. Ion Bră­­tianu, cândă într’uă întrunire parti­culară, în care se desbătea cestiunea Evreiloru, a declarată că vasta ne­clintită la putere pene se va re­solve cestiunea. Deca­d. Manolaki Kostaki ară fi ună amică sinceră ală regimului re­­presintativu, ară trebui să se feli­cite că în fine ară ajunsă și în România a vedé ministeriele fâ­­cendu-se și desfacându-se numai de către majoritățile corpurilor­ legiui­tóre, ară nu și de capriție, de pre­siuni și de interveniri, incompatibile și cu regimul­ represintativă, și chiar cu demnitatea națională. De acestă fericită resultată ară trebui sĕ fiă recunoscători tocmai Aceluia, pe care în broșura d-sele îlă acasă că nu esercită m­ă con­trola, care déca s’ară esercită astă­­felă cum resultă din opiniunile e­­mise de d. Epureanu, ară trebui sĕ se numască cu adevăratul­ seă nume de despotism­. Pentru d. Manolaki Kostaki re­­presintațiunea națională nu este ni­­mică; opiniunea și voința d-sele este totală ; ceia ce voiesce d-sea o voiesce țâra ; ceia ce nu ’I place d-sele nu ’I place nici țârei; d-sea se presintă în fine ca cea mai î­­naltă espresiune a țerei întregi ; de aceia și ultimulă suspină ală amă­­rîtei d-sele precuvântări, este ună apelă la Suverană de a se pune în acestă cestiune „în armonia cu țara“. Eco ce ară trebui să fiă, după d. M. Kostaki, regimul­ nostru parla­mentară : decisiunile represintațiunii naționale să nu aibă nici aă va­­lore . Suveranul­ , ascultândă avi­­sură unei singure persone care se dă de personificare a țarei, se decidă singură în totă ce privesce intere­sele Statului. N’ară fi are tocmai acesta regi­mulă vmibială, despre care totă vor­besce d. Epureanu ? De la acesta ordine de idei pâne la desprețură de țara sea nu este de câtă ună pasă. D. Manolaki Kos­taki face acestă pasă cu grația și cu jovialitatea ce ’lu caracterisă. Găseșce ocasiunea minunată de a ’și esercită spiritulă d-sple sarcas­tică. D. ministru de financie a vorbită despre tendința ce o au tóte sta­tele Europei de a lua în stăpânire și esploatare căiele foră ferate. Ce „îndrăsnețe și amăgitore com­­parațiuni“­­ esclamă d. Epureanu, cu unu suverană desprețu. Se cute­zăm­ă noi a ne pune alături cu Germania, cu Francia, cu Belgia etc. în vre­uă comparațiune ! Se cute­­zămă a tinde să aplicămă la noi reformele aplicate în acele state, ce obrăsniciă ! Autorulă se aruncă apoi în anec­dote sarcastice la adresa Statului română. D Epureanu este aci în elemen­­tulă d-sele : cândă e vorba de glume nimeni nu­­ să întrece. Or­ulă își începe viața cu bas­mele și o sfîrșesce cu anecdotele. Copilă, cere petrecerea de la alții, bătrână, face pe alții se petrecă. In acestă ultimă periodă, d. Ma­nolaki Kostaki escelază. Ca se arate câtă de „îndrăsneță”, este de a ne referi și la esperiența altoră State, cândă voimă a între­prinde ce­va la noi în țară, ne spune următorea anecdotă : „Alexandre Dumas, interogată fiindă ca martură într’un fi procesă, despre profesiunea mea, și dândă dreptă respinsă , că s’ară califica de autoră dramatică, dacă n’ară fi născută în patria lui Corneille și lui Racine, președintele tribunalului îi replică : „este autoră și autoră“. Asemenea vomă fiice și noi : „este Stată și Stată; Guvernă și Guvernă; Cameră și Cameră“. Asemenea, vomă fa­ce la rândul­ nostru: „este omă de Stată și om­ă de Stată; Română și Română; re­presintantă ală națiunii și repre­sintantă ală națiunii“. In fine, d. Manolaki Kostaki ne consilieza să nu mai urmămă cu comparațiunile îndrăsnețe și nepotri­vite, să ne vedemă de păcatele nós­­tre, se fa­cemă cu alte cuvinte „pă­cătoși Măria Tea“, și se facemă astă­­felă cum ne spune d-sea. Dară ce ne spune are ilustrulă Mentor ? D-sea conchide consiliându-ne se mergemă ’nainte ca și astă­ fii cu esploatarea căieloră ferate, căci forte bine amă mersă supt președința d-sele; ne consiliezu mai cu semă să nu mai supărămă pe societatea căieloru ferate cu „reclamări neîn­temeiate“, se lăsămă direcțiunea că­ieloră ferate să esploateze liniele cum scie ea, căci noi nu ne price­­pemă și o încurcămă numai cu „hărțuieli continue “. Eco omulă, ecé și consiliele lui; cui îi convine și mnulă și altele, se să urmeze. In altă numără ne vomă ocupa și de alte părți ale broșurel d-lui Manolaki Kostaki. SE îI VÎȚ JU­LA TE­LEGII A EI C­U ALA AGENȚIEI HAVAS Paris. 2 Decembre.—In ședința Came­rei deputaților­, d. Waddington, președin­tele consiliului, a invitată pe adversarii ca­binetului de a veni la tribună se facă cu­noscută acusațiunile loră în contra politi­cei ce densulă a urm­ată ; apoi a cerută Camerei ca să declare lămurită daca are încredere în ministeră. Berlin, 2 Decembre.—Scomote s’aă res­­pândită, aslădî, că s’ară fi comisă ună a­­tentată în contra viețea împăratului Rusiei, în cursul­ călătoriei sale de la Livadia la Moscova ; déja Imperatură sosise deja ieri­seră pe deplină sănetașă. Aceste scompte se reducă la scirea că trenulă de mărfuri, în care se aflau servitorii Curții și care urma trenulă imperială, ar­ fi suferită uină accidentă. Soirile autentice lipsescă până acum. Constantinopol, 2 Decembre.—I­. Zan­­coff, agentură diplomatică al­ Bulgariei, a fost­ chemată la Sofia de principele Alec­­sandru, probabilă pentru a fi însărcinată se formeze una noă cabinetă. Niș, 2 Decembre.—Scupcina a adoptată, cu 113 voturi contra 35, adresa de res­­pinsă la discursul­ Tronului: Adunarea sârbă exprimă principelui întregulă sex de­­votamentă, era guvernului uă recunoscință căldurosă. Pesta, 2 Decembre.—Camera Senioriloră a adoptata prelungirea legii militare pen­tru ună periodă de fiece ani. Berlin, 2 Decembre.—Camera deputați­lor­.—Ministrul­ de interne, respun­­ândă la oă interpelare relativă la prelungirea uni­cei stări de asediu la Berlin, dice că a­­cesta măsură a fostă comandată guvernu­lui de forța lucrurilor­, de­ore­ce situați­unea, ce a trebuită să fie deplânsă anulă trecută, există și astăzii. Agitațiunea socialistă și democratică s’a chiară mărită în interiorul­ imperiului ; în ceia ce privesce vechile raporturi ale so­­cialiștiloră cu străinătatea, ele n’au încetată încă. Londra, 2 Decembre.—Din causa teme­­rilor­ unui atacă, materialul­ și serbăriile casarmeloră din Birz, în Irlanda, au fostă deșertare. Paris, 3 Decembre. — .Amănuntele care vină din Rusia asupra tentativei contra vieței împăratului Rusiei, la întorcerea sea de la Livadia, spună că se așezase­ră­mină la intrarea în Moscova supt calea ferată pe unde trebuia să trăcă trenulă imperială. Țarul­ a sosită la Moscova sănătosă și neatinsă. Mina a făcută esplosiune nu­mai la trecerea trenului al­ douilea impe­rială, încărcată cu bagagie, care urma pe celă d’ântâiă la uă distanță do­uă jumătate oră. Berlin, 3 Decembre.—După Gazeta Ger­maniei de Nord, epizootia crescândă mereă în Polonia rusă, trebuie a se aștepta ca consecință de a vede de Prusia închiden­­du-șî fruntaria de acestă parte printr’ună cordonă militară spre a împedeca introdu­­­cerea acestui flagelă în provinciile sale. Paris. 3 Decembre.—D. Henry Brisson, deputată al­ stângei, are să adreseze în ședința de mâne­dă interpelare ministrului de interne. Delegații grupurilor­ stângei neputându­­se înțelege asupra unei programe comune, s’a luată­otărîrea că fie­care grupă îșî va conserva libertatea de acțiune. St. Petersburg, 3 Decembre.—Journal de St. Petersburg nu voiesce a crede că principele Bulgariei s-ară fi gândită vre-uă­dată de a se retrage în facia greutăților, ce întâmpină în îndeplinirea sarcinei sale. Se telegrafiază din Moscova că poliția a descoperită casa din care pleca cana­­lul­ de mină pusă supt calea ferată spre a arunca în aeră trenulă imperială la in­trarea s­a în Moscova. Viena, 3 Decembre.—"Camera austriacă a continuată astăzi discuțiunea relativă la legea militară. D. Horst, ministru de res­­belă, în discursul­ ce a pronunciată pen­tru susținerea proiectului, a­dică : „Popo­­rațiunea simte instinctivă că evenimente în­semnate se apropiă și voința iei este ca Monarh­ia să nu fie surprinsă prin nesce asemeni evenimente­. Ministrulă declară de neacceptabilă pro­punerea de a micșora efectivul­ actuală din timpă de pace și accentuăză necesi­tatea de a vota pentru fiece ani efectivulă de resbelă. Discursul ă seă a fost­ primită cu villî aplause. După ce a ascultată pe mai mulți ora­tori, Camera a­otărîtu în unanimitate, afară de 20 voturi, de a intra chiară de mâne în discuțiunea specială pe articole. Strămutarea Camereloru francese. Citim­ă în independința Belgică : „Ziarele republicane din Francia sunt­ unanime pentru a se felicita de întorcerea Camerelor­ la Paris și de liniștea perfectă cu care s’a îndeplinită întorcerea Parlamentu­lui din lungură săă esilă la Bordeaux și la Versailles. Corespondințele nóstre de la Paris ne-aă făcută ună interesantă tabloă despre acesta primă întrunire, în capitală, a represintanțiloră națiunii, cari vină de la județele lor, cu dorința și voința de a se consacra lucrărilor­ folositore și refor­­melor­ cerute de țară. Eminentul­ preșe­dinte al­ Camerei a tradusă vă­dată mai multă, cu precisiunea sea obicinuită, sim­­țimentală generală ală deputaților­ și ală senatorilor, în acestă simplu cuvântă care resumă discursulă său de deschidere : »Să lucrămă !*­otărîrea de a ajunge la scapă, precum a fi­să, există în tote rangurile stângei republicane. Va trebui să se țină sema, din nenorocire, de spiritură meschină de oposițiune și de tactica dilatoriă a tac­­țiunilor­ ostile, care sunt­ dispuse a se fo­losi de tată pentru a întârziia pe câtă vară pură soluțiunea cestiuniforă supuse Parla­mentului. Chiară de alaltă­ieri, corifeii par­tidei bonapartiste eraă D loculă soră. A­­celașă jocă se va urma în viitorele ședințe și, de sicură, în totă cursul­ acestei se­siuni, sense trebuie dejucată tactica loră și prevenite incidentele politice de ori­unde ară veni. Acesta e ideia care a inspirată biurourilor, grupuriloră stângei­otărîrile luate în întrunirea loră de ieri, în privința liniei de purtare ce trebuie se adopte fa­c­ă cu cabinetulă.*

Next