Romanulu, decembrie 1879 (Anul 23)

1879-12-03

ANULU DOUE­PECI ȘI TREI VOIESCE ȘI VEI PUTE­ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 4­0 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne; 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiuniea strada Domnoî, 14 fiă în posițiune d’a lupta biruitóre și în viitoră, în contra tutoră e­­ventualitățiloră. Ancă vă dată face să apelă la toți cei buni, la majoritatea na­țiunii d’a se pune pe muncă neîn­târziată, ca nu cum­va mâne să fiă pre târtiiă. Respiinsu la discursul­ tronului Testulă votată de Senată. Măria Tea, Senatulă a primită cu uă vină mulțămire încredințarea dată de gu­vernulu Măriei Tele că în curendă independința țarei va fi recunoscută NI. MARȚI 8, 4 DECEMBRE, 1879. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABON­AM­ENTE. In Capitală și districte: unit­ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la d-n;I Darras-Halegrain, o rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleisch­­markt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. IScrisorile'^nefrancate se refusX. 20 BANI ESEMPLABțJLU Sucuresd, 15 Undrea. A vorbitu­ Da, a vorbitu­ în fine, ș’a vorbitu bine și deslușită. De la nă margine la cea­l­alta a țârei vom­ resuna cuvintele séle, totă suflarea românescă le va auțji, le va sorbi cu sete și va striga : — Ura! Ura! Se trăiescă noulii capit alu partidei conservatorilor­! Ura! Ura! Se trăiescă marele Prin­cipe Gh­igorie Mihai Sturdza! Cam multă așteptă națiunea până să vină ora bine-cuventată în care să se plărescă Principele d’a ț^u­ce națiunii cuventulă săă, d’a ’i spune în fine câtă suferă, de ce suferă, și care suntă locurile ce spre vinde­care va bine-voi să ’i hărăzescă Lu­minăția Sea. Decă însă multă așteptă, mare va fi și mângâiarea iei, căci Lumi­năția Sea e bine­voită a’i pune supt ochi nu cuvinte numai, ci uă pro­gram­ă care să ’i servescă de lumină, de călăuză, prin care ea va deveni îndată liberă, avută și ’n tote și pe deplină fericită. Este să comoră luminata progra­mă a Luminăției Sale. Cu mare res­pecta déră trebuie s’o citimă. Pen­tru ea putemă­­ zice publicului : „Cu frica lui Dumnezeă, cu cre­dință și cu dragoste apropiați-vă !“ Tocmai de aceia însă și noi nu ne vomă­ atinge de acestă programă până ce n’o va citi totă țara, și an­că pănă ce nu ne va presinta-o Mo­nitorului, în totă sânta iei întregime. Pănă atunci ne vomă mărgini dâră într’uă mică dare de sem­ă a ședin­ței Senatului în care Luminăția Sea ca capă ală partidei conservatoire espuse înalta, înțelâpta, nobila și reala sea programă. Senatulă a votată, în ședința de Sâmbătă, cu uă mare majoritate, proiectulă de respinsă la discursul­ tronului. Mai la vale se va vede restul­ acestui însemnată documentă. Oposițiunea a jucată cu acestă ocasiune m­ă­rală, care aminteste pe cuirasierii din opereta lui Offen­bach, La grande duchesse de Gerol­stein. La 2 ore d. a. Senat nu era com­pletă, însă membrii oposițiunii stră­­lucinu prin absința lor­. Ședința s’ară fi putută deschide, lucrările s’ară fi putută începe; deja majo­­ritatea, prin condescendință către oposițiune, aștepta încă uă jumă­tate de oră; nimică însă, nici unuia din membrii oposițiunii nu veni. Era vădită că oposițiunea voia să silesca pe Sonată a perde­lă­rii; membrii iei sperau că, nevenindă, ședința se va amâna pe uă altă <ji. N’a fostă însă așa; ședința nu se putu amâna, căci Senatul­ era com­pletă; trebui dorit să se începă lu­crările. La 2 ore și jumătate, se deschise ședința, se citi proiectul­ de res­pinsă la discursul­ tronului și, după câte­va cuvinte rostite de d. Orescu, se și vota luarea în considerare. Atunci numai d-uni membri al 0­ posițiunii sosiră ca prin farmecă. Proiectulă se vota pe paragrafe și numai după ce se vota și celă din urmă paragrafă d. Sturdza lua cu­ventulă, supt protestă d’a ’și motiva votulă. Procederea era anti-regulamentară; dară Senatulă îl­ lăsa să calce peste totă, numai să vorbescă. D-sea espuse că întregă programă și arunca guvernului acusarea că face ca țara acesta să fiă instru­­mentală unor­ puteri în rivalitățile lor­ cu altele. Acularea nu putea rem­âne ne­relevată și d-nii miniștri de interne și de externe p relevată, arătândă că politica nostră se inspiră de prin­­cipiulij conservării naționale și păs­­treză uă egală deferință, ună e­­gală respectă către tote puterile. Atunci d. L. Catargi cere a i se da și d-sele cuventulă și, făcândă cererea, arunca guvernului acuza­­rea gravă și injuriosa că a a înșelată țera. Pentru fostul­ președinte de consiliu pare că nu mai esista în acelă momenta regulamentă, pare că nu mai exista cuviință, căci vor­bele injuriose d-se a le însoți și d’ună zonă amenințătoră. Președintele Senatului însă amin­ti d-lui L. Catargi prescrierile re­gulamentului și-i observa că, dacă oposițiunea nu mai póte vorbi acum, vina este a­ici pentru că nu a ve­nită la ședință. Astă­felă, se sfîrși ședința de Sâm­bătă a Senatului, votându-se res­­punsulu la discursul­ tronului cu 32 bile albe pentru și 1 negră con­tra, fiindă și 6 abțineri. Inregistrămă aceste fapte, pentru ca țara să puta vede și mai lămu­rită până unde merge oposițiunea cu sistema iei de a zădărnici tim­­pul­ corpurilor­ legiuitore, de a le opri să lucreze. Țara va judeca dacă acesta sis­temă nihilistă este favorabilă inte­­reselor ă­iei, și ce scapă urmărescă cei cari o practică pe cândă cunoscă forte bine gravitatea situațiunii în care ne află­mă noi, ca și totă Eu­ropa, și câtă de imperiosă se cere de la toți de a ne rădica d’asupra patimelor­ și intereselor­ de parti­dă și a pune mâna, cu iubire și de­­votam­entă, la organisarea trebuin­­ciosă existenței nóstre ca națiune. Din tóte părțile Europei, de la apusă, ca și de la resărită, de la mé­já-­ji, ca și de la mérja-nópte, ne vină sorii care anunță că pretutin­deni este u­ activitate febrilă, în vederea unor­ pericole viitore. Cu tote acestea, la noi, pare nu fi mai remasă nimică de făcută,­­ de vreme ce unele partide politice s’aă întrunită pentru a adopta sis­tema de­ a ține parlamentul, în locă cu ori­ce preță, și chiar cu călca­rea regulamentului. Semnalămă încă vă dată cu du­rere acesta sistemă, și facemă la toți apelă de a se rădica prin cu­getare și patriotismă la înălțimea împrejurărilor­ și a ’și face datoria de Români. Să ne convingemă vă dată cu toții că nu mai avemă timpă de perdută , că în noi și numai în noi trebuie să căutămă puterea d’a re­­sista pericolelor­ viitore și d’a le birui. Tera aștepta de la acei în mâ­­nile cărora a pasă destinele sale sé SE­N­ VIȚII JLU TELEGRAFICII ALA AGENȚIE HAVAS. Calcutta, 13 Decembre.—Trupele engleze din Gabulă, după'uă luptă­­ crâncenă care a durată dove dile, aă isbutită ieri a pune mâna pe cele d’ântâiă posițiunî ocupate de Afgani împrejurur­ Cabulului. Astăzî ele voră încerca asaltulă posițiunilor­ supe­­riore. Belgrad, 13 Decembre.—Principele Milan a numită pe d. Cristicî ministru plenipo­­tențiară la Viena, și pe d. Marinovici la Paris. Constantinopole, 13 Decembre—Repre­­sentantul­ Muntenegrului la Constantino­­pole a adresată Portei dă plângere în pri­vința întârziării aduse restituirii Gusiniei. Savas-pașa ] a respunsă că timpulă aspru ce domnesce în Albania de Sus— este unica causă a acestei întârziări. Viena. 1.3 Decembre.'—1 Camera Seniori­­loră a adoptată în unanimitate, la a doua și a treia citire, proiectulă de lege asupra armatei, conformă cu propunerea comisiu­­nii sale, adică fără nici uă modificare în redacțiunea guvernului. In discuțiunea ge­nerală toți oratorii au vorbită în favorea propunerii com­isiunii. Minist­rul­ Horst a declarată că în viitoră sarcinele ce provină din legea asupra încuartirării trupelor­ și cheltuielele ocasionate prin manevrele cele mari vor­ fi prelevate asupra bugetului ordinară de resbelă, de unde va resulta uă economiă de aprope patru milione flo­rini (aplause ville). Paris, 14 Decembre.—Le Figaro anun­­cță că interpelarea d-lui Legrand , în pri­vința raporturilor­ Franciei cu România, va veni în discuțiune în ședința de mâne a Camerei deputaților”. Figaro adauge : „Guvernul­ franceză este­otărîtă a nu întânjia mai multă timpă re­­cunoscerea oficială a independinței Româ­ni­a. Ună trimisă extraordinară , arendă titlulu de ministru plenipotențiară al­ Fran­ciei, va fi în curendă acreditată pe lângă A. S. R. principele Carol al­ României. In acestă sensă d. Waddington va respunce mâne d-lui Legrand.* Calcula, 14 Decembre.—Cele din urmă raporta ală generalului Roberts constată că silințele combinate ale generalilor­ Ba­ker și Macpherson au dislocată pe inamici din posițiunile pe care le ocupaă pe înăl­țimile Calculului. Constantinopole, 14 Decembre. — Mun­­tenegrulă anunciândă că va pătrunde cu puterea în Gusinie și că va trata pe locui­torii de acolo cu cea mai mare asprime. Porta a adresată representanțiloră sei din străinătate că circulară spre a le explica acestă situațiune, declarândă că ea a fă­cută tată ce -i era cu putință pentru a e­­vita vărsarea de sânge și afirmândă că în casulă unui conflictă ea se va considera la adăpostă de ori­ce imputare. Paris, 14 Decembre.—Le temps crede că va fi uă modificare în ministeră înainte de sesiunea din ianuarie. D. Waddington ară păstra portofoliul­ afacerilor­ străine, însă ară părăsi președenția consiliului, care ar­ fi luată de d. Freycinet, ministru al­ lu­­crărilor­ publice, și de cele­l­alte puteri semnatare ale tratatului din Berlin. Spre a’și asigura noua posițiune politică ce­­ și-a creată prin proprie­­le sale forțe, România nu a cruțată nici silințe, nici sacrificiele de totă fe­­lulă. Ea a căutată să se conforme voinței Europei, punând esistența s­a, ca Stată independentă, în armonia cu marile interese europene, și in­­troducând­ în legislațiunea s­a prin­­cipiile admise ca basă a dreptului publică modernă. In urma derii a esecutării, în ceia ce ne privia, a tuturor­ disposițiu­­nilor­ tratatului din Berlin, țera este în­dreptă a se aștepta ca tote marile puteri semnatare ale aces­tui actă internațională se stabiles­­că cu noi acele raporturi normale oficiale, care există între tote Statele absolută independente. Acesta ar­ fi, nu numai ună semnă de înaltă bună-voință din partea Eu­ropei în privința nostră, dera și una actă de mare dreptate. Senatulă, recunoscătorii către cele trei mari puteri care de mai îna­inte au recunoscută independința României, vede astăzi cu fericire că și Italia, uă altă mare putere, care nu intrase în relațiuni oficiale cu Statură română, a manifestată prin faptă simțimintele séle bine­voitore către noi, și că în curândă ne va fi dată să salutămă în mijlocul­ nostru pe re­­presentantul­ unei țâri amice și su­rori, pe ministrul­ plenipotențiară ală Maiestății Sale regelui Italiei. Senatulă are deplină încredere, Măria Tea , că și cele­l­alte mari puteri nu vor ă întârzia a stabili asemenea raporturi cu noi, și că astă­felă România, dega­iată de pre­ocupările esteriore ale momentului, va pute să ’și întorcă tóte privirile și tata activitatea sea către îmbu­nătățirile din întru. In acestă privință , cu tóte pro­gresele pene aoi realisate, trebuie sa recunoscema că mai avemă multă de făcută : administrația, justiția , armata , financiele și tóte ramurele de administrația publică, care suntă strînsă legate cu buna stare gene­rală, cu desvoltarea crescândă a pros­perității materiale și morale a ță­­rei, aă trebuință de totă solicitudi­nea și de totă relulă tuturoră pute­­riloră Statului. Senatulă­dejii a reZuta cu satis­­facțiune că guvernul­ M. T. pro­mite să aducă, în acestă sesiune, mai multe proiecte de legi, pe care el­ nu va lipsi a le studia cu totă maturitatea cerută pentru ca îmbu­nătățirile și reformele ce se voră găsi necesare să devină câtă mai curendă ună faptă îndeplinită. In specială în ceia ce se atinge de Dobrogea,­ Senatulă va lua în­de­aprope băgare de sema tóte măsu­rile și proiectele de legi ce guver­nulu­i va supune în scopul ă de-a înzestra acesta nouă provincia cu uă organisațiă propria intereselor­ sale și a ’i asigura bine­facerile ci­­vilisațiunii. Representanți fideli ai drepturi­­lor­ și intereselor­ generale ale țarei, strînsă uniți prin simțimente de iubi­re, încredere și devotamentă către Tronă, lucrândă necontenită în unire cu guvernul­ Măriei Téló pentru des­voltarea bunei stări generale, pentru înălțarea nivelului morală și mate­rială ală poporațiunilor­, nu ne în­­doaimă, Măria Tea, că vomă reuși, în cursul­ acestei noui legislațiuni, se punemă basele unei noul ere de dreptate și de prosperitate pentru Intrega țară. Să trăescl Măria Tea ! Să trăescă Măria Sea Domna ! Raportorii: Eugenia Stătescu. SENATULU Ședința de Sâm­bită, 1 Decembre, 1879. Ședința se deschide la ora 21/2 d. a. supt președința d-lui D. Ghika, președinte, fiind­ presințî 35 d-nî senatori. Sumarulă ședinței precedente se citeșce și se adoptă. D. ministru al­ cultelor­ și instrucțiuni publice depune proiectul­ prin care se a­­cordă d-lui Malgou­verne uă pensiune de 350 lei pe lună. D. președinte­le e că la ordinea dile este desbaterea proiectului de respinsă la discursul­ tronului și invită pe d. Eug. Stătescu, raportoră, la tribună. D. Stătescu dă citire proiectului de res­ponsă, publicată deja în numerală nostru precedentă. Deschidendu-se discusiunea generală, se acordă cuvântulă d-lui Al. Orescu. D. Al. Orescu dice că respunsul ă con­ține totă ce trebuie să conție ună aseme­nea respinsă, și rogă pe d. președinte a pune la votu luarea lui în considerare. Ne mai cerendă nimeni cuventulă, se pune la votă luarea în considerare și se admite. D. președinte Zice că d. Gr. Sturdza a cerută cuventulă de ieri, însă d-sea nu e presiute ; apoi, amintesce că, în ședința precedinte, s’a zisă că desbaterea să se prelungescă și pentru Lună. D. ministru de interne Zice că, pentru a prelungi uă discusiune, trebuie ca aceia discusiune să fi începută. Onor­ oposiți­une n’a venită astăzi, Senatulă ’i a fă­cută condescendența de a aștepta pene la 2­­/2 ore, mai multă crede că nu se pote face. Ară fi un­ lucru ne maî întâmplată de a nu se urma lucrările din causă că d-niî membrii ai oposițiunii n’au venită la ședință, câtă pentru d. Iepurenu, d. mi­nistru zice că i s’a citită deja proiectulă de respinsă, după ce comisiunea își sus­pendase lucrările spre a aștepta întorcerea d-lui Iepureanu din călătoria ce a făcuta în Moldova, și d. Iepureanu n’a făcută nicî­­nă obiecțiune. Acum, spre marea nostră părere de reă, d. Iepurenu e bolnavă; pu­temă noî se maî așteptămă ? D-sea crede că nu. D. Gr. Sturdza vine se’șî se locuia în Senată și declară că va vorbi la urmă. Se citesce par. 1 și necerendă nimeni cuventură, se pune la votă și se adoptă. Cele­l­alte paragrafe până la 5 se ad­mită asemenea fără discusiune. Se citesce par. 5, la care se propune ună amendamentă ca să se adreseze mul­­țămire celoră trei mari puteri ce ne au re­cunoscută independința de mai înainte. D. Stătescu, raportoră, declară că comi­siunea primesce a modifica redacțiunea, de vreme ce numai din uă scăpare din ve­dere par. 5 n’a fostă redactată, cum e în amendamentă. D. ministru de externe se unesce cu a­­cestu amendamentă, căci în adevĕru nu e­­ra de­câtă uă omisiune de a se adresa mulțămiri celor­ trei mari puteri care au devansată în recunoscerea independințeî. Amendamentulă se admite. Cele­l­alte par­­pene la 8 se primescă fără desbatere. Se citesce par. 8. D. Stătescu Zice că mai mulți d-nî se­­­ natorî aă esprimată dorința de a se da a­­cestuî paragrafă uă redacțiune astă­felă în­câtă să nu se pară că se dă proiectelor­ guvernului uă aprobare anticipată. Ședința se suspende pentru ca d-niî membrii ai com­isiunii să se consulte asu­pra nouei redacțiuni. La redeschidere, o d. raportază arată că comisiunea a­rată acestui alinează oă nouă redacțiune, cum se vede în testul ă ce pu­­blicămă mai susă. Se pune la votă alin. 8 modificată și Senatulă îlă admite. Ultimul ă alineată se primeșce fără des­­batere. Se acordă cuventul ă d-lui Gr. Sturdza pentru a’șî motiva votulă. D. Gr. Sturdza zice că, cu ocasiunea respunsuluî la discursul­ tronului, trebuie să se arete M S păsurile terii. Pentru a­­cestă scapă, va espune câte­va idei, de care crede că trebuie să se țină steină. Cea d’ântâiă din tóte este ca alegetorulă să fie liberă a alege pe mandatarul­ său, și, du­pă ce a alesă, se aibă securitatea că nu va fi prigonita. Nu se preocupă de guver­nul­ de faciă, nici nu’î face m­ă capă de acusațiune, ci de starea organisăriî nóstre, de independința magistraturei. Cândă m­ă alegétorii se teme de a prigoniza, adună­rile nu maî potă fi ună adevărată con­trola. V

Next