Romanulu, decembrie 1879 (Anul 23)
1879-12-03
ANULU DOUEPECI ȘI TREI VOIESCE ȘI VEI PUTEANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne; 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiuniea strada Domnoî, 14 fiă în posițiune d’a lupta biruitóre și în viitoră, în contra tutoră eventualitățiloră. Ancă vă dată face să apelă la toți cei buni, la majoritatea națiunii d’a se pune pe muncă neîntârziată, ca nu cumva mâne să fiă pre târtiiă. Respiinsu la discursul tronului Testulă votată de Senată. Măria Tea, Senatulă a primită cu uă vină mulțămire încredințarea dată de guvernulu Măriei Tele că în curendă independința țarei va fi recunoscută NI. MARȚI 8, 4 DECEMBRE, 1879. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: unitană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la d-n;I Darras-Halegrain, o rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. IScrisorile'^nefrancate se refusX. 20 BANI ESEMPLABțJLU Sucuresd, 15 Undrea. A vorbitu Da, a vorbitu în fine, ș’a vorbitu bine și deslușită. De la nă margine la cealalta a țârei vom resuna cuvintele séle, totă suflarea românescă le va auțji, le va sorbi cu sete și va striga : — Ura! Ura! Se trăiescă noulii capit alu partidei conservatorilor! Ura! Ura! Se trăiescă marele Principe Ghigorie Mihai Sturdza! Cam multă așteptă națiunea până să vină ora bine-cuventată în care să se plărescă Principele d’a ț^uce națiunii cuventulă săă, d’a ’i spune în fine câtă suferă, de ce suferă, și care suntă locurile ce spre vindecare va bine-voi să ’i hărăzescă Luminăția Sea. Decă însă multă așteptă, mare va fi și mângâiarea iei, căci Luminăția Sea e binevoită a’i pune supt ochi nu cuvinte numai, ci uă programă care să ’i servescă de lumină, de călăuză, prin care ea va deveni îndată liberă, avută și ’n tote și pe deplină fericită. Este să comoră luminata programă a Luminăției Sale. Cu mare respecta déră trebuie s’o citimă. Pentru ea putemă zice publicului : „Cu frica lui Dumnezeă, cu credință și cu dragoste apropiați-vă !“ Tocmai de aceia însă și noi nu ne vomă atinge de acestă programă până ce n’o va citi totă țara, și ancă pănă ce nu ne va presinta-o Monitorului, în totă sânta iei întregime. Pănă atunci ne vomă mărgini dâră într’uă mică dare de semă a ședinței Senatului în care Luminăția Sea ca capă ală partidei conservatoire espuse înalta, înțelâpta, nobila și reala sea programă. Senatulă a votată, în ședința de Sâmbătă, cu uă mare majoritate, proiectulă de respinsă la discursul tronului. Mai la vale se va vede restul acestui însemnată documentă. Oposițiunea a jucată cu acestă ocasiune mărală, care aminteste pe cuirasierii din opereta lui Offenbach, La grande duchesse de Gerolstein. La 2 ore d. a. Senat nu era completă, însă membrii oposițiunii strălucinu prin absința lor. Ședința s’ară fi putută deschide, lucrările s’ară fi putută începe; deja majoritatea, prin condescendință către oposițiune, aștepta încă uă jumătate de oră; nimică însă, nici unuia din membrii oposițiunii nu veni. Era vădită că oposițiunea voia să silesca pe Sonată a perdelării; membrii iei sperau că, nevenindă, ședința se va amâna pe uă altă <ji. N’a fostă însă așa; ședința nu se putu amâna, căci Senatul era completă; trebui dorit să se începă lucrările. La 2 ore și jumătate, se deschise ședința, se citi proiectul de respinsă la discursul tronului și, după câteva cuvinte rostite de d. Orescu, se și vota luarea în considerare. Atunci numai d-uni membri al 0 posițiunii sosiră ca prin farmecă. Proiectulă se vota pe paragrafe și numai după ce se vota și celă din urmă paragrafă d. Sturdza lua cuventulă, supt protestă d’a ’și motiva votulă. Procederea era anti-regulamentară; dară Senatulă îl lăsa să calce peste totă, numai să vorbescă. D-sea espuse că întregă programă și arunca guvernului acusarea că face ca țara acesta să fiă instrumentală unor puteri în rivalitățile lor cu altele. Acularea nu putea remâne nerelevată și d-nii miniștri de interne și de externe p relevată, arătândă că politica nostră se inspiră de principiulij conservării naționale și păstreză uă egală deferință, ună egală respectă către tote puterile. Atunci d. L. Catargi cere a i se da și d-sele cuventulă și, făcândă cererea, arunca guvernului acuzarea gravă și injuriosa că a a înșelată țera. Pentru fostul președinte de consiliu pare că nu mai esista în acelă momenta regulamentă, pare că nu mai exista cuviință, căci vorbele injuriose d-se a le însoți și d’ună zonă amenințătoră. Președintele Senatului însă aminti d-lui L. Catargi prescrierile regulamentului și-i observa că, dacă oposițiunea nu mai póte vorbi acum, vina este aici pentru că nu a venită la ședință. Astăfelă, se sfîrși ședința de Sâmbătă a Senatului, votându-se respunsulu la discursul tronului cu 32 bile albe pentru și 1 negră contra, fiindă și 6 abțineri. Inregistrămă aceste fapte, pentru ca țara să puta vede și mai lămurită până unde merge oposițiunea cu sistema iei de a zădărnici timpul corpurilor legiuitore, de a le opri să lucreze. Țara va judeca dacă acesta sistemă nihilistă este favorabilă intereselor ăiei, și ce scapă urmărescă cei cari o practică pe cândă cunoscă forte bine gravitatea situațiunii în care ne aflămă noi, ca și totă Europa, și câtă de imperiosă se cere de la toți de a ne rădica d’asupra patimelor și intereselor de partidă și a pune mâna, cu iubire și devotamentă, la organisarea trebuinciosă existenței nóstre ca națiune. Din tóte părțile Europei, de la apusă, ca și de la resărită, de la méjá-ji, ca și de la mérja-nópte, ne vină sorii care anunță că pretutindeni este u activitate febrilă, în vederea unor pericole viitore. Cu tote acestea, la noi, pare nu fi mai remasă nimică de făcută, de vreme ce unele partide politice s’aă întrunită pentru a adopta sistema de a ține parlamentul, în locă cu orice preță, și chiar cu călcarea regulamentului. Semnalămă încă vă dată cu durere acesta sistemă, și facemă la toți apelă de a se rădica prin cugetare și patriotismă la înălțimea împrejurărilor și a ’și face datoria de Români. Să ne convingemă vă dată cu toții că nu mai avemă timpă de perdută , că în noi și numai în noi trebuie să căutămă puterea d’a resista pericolelor viitore și d’a le birui. Tera aștepta de la acei în mânile cărora a pasă destinele sale sé SEN VIȚII JLU TELEGRAFICII ALA AGENȚIE HAVAS. Calcutta, 13 Decembre.—Trupele engleze din Gabulă, după'uă luptă crâncenă care a durată dove dile, aă isbutită ieri a pune mâna pe cele d’ântâiă posițiunî ocupate de Afgani împrejurur Cabulului. Astăzî ele voră încerca asaltulă posițiunilor superiore. Belgrad, 13 Decembre.—Principele Milan a numită pe d. Cristicî ministru plenipotențiară la Viena, și pe d. Marinovici la Paris. Constantinopole, 13 Decembre—Representantul Muntenegrului la Constantinopole a adresată Portei dă plângere în privința întârziării aduse restituirii Gusiniei. Savas-pașa ] a respunsă că timpulă aspru ce domnesce în Albania de Sus— este unica causă a acestei întârziări. Viena. 1.3 Decembre.'—1 Camera Senioriloră a adoptată în unanimitate, la a doua și a treia citire, proiectulă de lege asupra armatei, conformă cu propunerea comisiunii sale, adică fără nici uă modificare în redacțiunea guvernului. In discuțiunea generală toți oratorii au vorbită în favorea propunerii comisiunii. Ministrul Horst a declarată că în viitoră sarcinele ce provină din legea asupra încuartirării trupelor și cheltuielele ocasionate prin manevrele cele mari vor fi prelevate asupra bugetului ordinară de resbelă, de unde va resulta uă economiă de aprope patru milione florini (aplause ville). Paris, 14 Decembre.—Le Figaro anuncță că interpelarea d-lui Legrand , în privința raporturilor Franciei cu România, va veni în discuțiune în ședința de mâne a Camerei deputaților”. Figaro adauge : „Guvernul franceză esteotărîtă a nu întânjia mai multă timpă recunoscerea oficială a independinței România. Ună trimisă extraordinară , arendă titlulu de ministru plenipotențiară al Franciei, va fi în curendă acreditată pe lângă A. S. R. principele Carol al României. In acestă sensă d. Waddington va respunce mâne d-lui Legrand.* Calcula, 14 Decembre.—Cele din urmă raporta ală generalului Roberts constată că silințele combinate ale generalilor Baker și Macpherson au dislocată pe inamici din posițiunile pe care le ocupaă pe înălțimile Calculului. Constantinopole, 14 Decembre. — Muntenegrulă anunciândă că va pătrunde cu puterea în Gusinie și că va trata pe locuitorii de acolo cu cea mai mare asprime. Porta a adresată representanțiloră sei din străinătate că circulară spre a le explica acestă situațiune, declarândă că ea a făcută tată ce -i era cu putință pentru a evita vărsarea de sânge și afirmândă că în casulă unui conflictă ea se va considera la adăpostă de orice imputare. Paris, 14 Decembre.—Le temps crede că va fi uă modificare în ministeră înainte de sesiunea din ianuarie. D. Waddington ară păstra portofoliul afacerilor străine, însă ară părăsi președenția consiliului, care ar fi luată de d. Freycinet, ministru al lucrărilor publice, și de celelalte puteri semnatare ale tratatului din Berlin. Spre a’și asigura noua posițiune politică ce și-a creată prin propriele sale forțe, România nu a cruțată nici silințe, nici sacrificiele de totă felulă. Ea a căutată să se conforme voinței Europei, punând esistența sa, ca Stată independentă, în armonia cu marile interese europene, și introducând în legislațiunea sa principiile admise ca basă a dreptului publică modernă. In urma derii a esecutării, în ceia ce ne privia, a tuturor disposițiunilor tratatului din Berlin, țera este îndreptă a se aștepta ca tote marile puteri semnatare ale acestui actă internațională se stabilescă cu noi acele raporturi normale oficiale, care există între tote Statele absolută independente. Acesta ar fi, nu numai ună semnă de înaltă bună-voință din partea Europei în privința nostră, dera și una actă de mare dreptate. Senatulă, recunoscătorii către cele trei mari puteri care de mai înainte au recunoscută independința României, vede astăzi cu fericire că și Italia, uă altă mare putere, care nu intrase în relațiuni oficiale cu Statură română, a manifestată prin faptă simțimintele séle binevoitore către noi, și că în curândă ne va fi dată să salutămă în mijlocul nostru pe representantul unei țâri amice și surori, pe ministrul plenipotențiară ală Maiestății Sale regelui Italiei. Senatulă are deplină încredere, Măria Tea , că și celelalte mari puteri nu vor ă întârzia a stabili asemenea raporturi cu noi, și că astăfelă România, degaiată de preocupările esteriore ale momentului, va pute să ’și întorcă tóte privirile și tata activitatea sea către îmbunătățirile din întru. In acestă privință , cu tóte progresele pene aoi realisate, trebuie sa recunoscema că mai avemă multă de făcută : administrația, justiția , armata , financiele și tóte ramurele de administrația publică, care suntă strînsă legate cu buna stare generală, cu desvoltarea crescândă a prosperității materiale și morale a țărei, aă trebuință de totă solicitudinea și de totă relulă tuturoră puteriloră Statului. Senatulădejii a reZuta cu satisfacțiune că guvernul M. T. promite să aducă, în acestă sesiune, mai multe proiecte de legi, pe care el nu va lipsi a le studia cu totă maturitatea cerută pentru ca îmbunătățirile și reformele ce se voră găsi necesare să devină câtă mai curendă ună faptă îndeplinită. In specială în ceia ce se atinge de Dobrogea, Senatulă va lua îndeaprope băgare de sema tóte măsurile și proiectele de legi ce guvernului va supune în scopul ă de-a înzestra acesta nouă provincia cu uă organisațiă propria intereselor sale și a ’i asigura binefacerile civilisațiunii. Representanți fideli ai drepturilor și intereselor generale ale țarei, strînsă uniți prin simțimente de iubire, încredere și devotamentă către Tronă, lucrândă necontenită în unire cu guvernul Măriei Téló pentru desvoltarea bunei stări generale, pentru înălțarea nivelului morală și materială ală poporațiunilor, nu ne îndoaimă, Măria Tea, că vomă reuși, în cursul acestei noui legislațiuni, se punemă basele unei noul ere de dreptate și de prosperitate pentru Intrega țară. Să trăescl Măria Tea ! Să trăescă Măria Sea Domna ! Raportorii: Eugenia Stătescu. SENATULU Ședința de Sâmbită, 1 Decembre, 1879. Ședința se deschide la ora 21/2 d. a. supt președința d-lui D. Ghika, președinte, fiind presințî 35 d-nî senatori. Sumarulă ședinței precedente se citeșce și se adoptă. D. ministru al cultelor și instrucțiuni publice depune proiectul prin care se acordă d-lui Malgouverne uă pensiune de 350 lei pe lună. D. președintele e că la ordinea dile este desbaterea proiectului de respinsă la discursul tronului și invită pe d. Eug. Stătescu, raportoră, la tribună. D. Stătescu dă citire proiectului de responsă, publicată deja în numerală nostru precedentă. Deschidendu-se discusiunea generală, se acordă cuvântulă d-lui Al. Orescu. D. Al. Orescu dice că respunsul ă conține totă ce trebuie să conție ună asemenea respinsă, și rogă pe d. președinte a pune la votu luarea lui în considerare. Ne mai cerendă nimeni cuventulă, se pune la votă luarea în considerare și se admite. D. președinte Zice că d. Gr. Sturdza a cerută cuventulă de ieri, însă d-sea nu e presiute ; apoi, amintesce că, în ședința precedinte, s’a zisă că desbaterea să se prelungescă și pentru Lună. D. ministru de interne Zice că, pentru a prelungi uă discusiune, trebuie ca aceia discusiune să fi începută. Onor oposițiune n’a venită astăzi, Senatulă ’i a făcută condescendența de a aștepta pene la 2/2 ore, mai multă crede că nu se pote face. Ară fi un lucru ne maî întâmplată de a nu se urma lucrările din causă că d-niî membrii ai oposițiunii n’au venită la ședință, câtă pentru d. Iepurenu, d. ministru zice că i s’a citită deja proiectulă de respinsă, după ce comisiunea își suspendase lucrările spre a aștepta întorcerea d-lui Iepureanu din călătoria ce a făcuta în Moldova, și d. Iepureanu n’a făcută nicînă obiecțiune. Acum, spre marea nostră părere de reă, d. Iepurenu e bolnavă; putemă noî se maî așteptămă ? D-sea crede că nu. D. Gr. Sturdza vine se’șî se locuia în Senată și declară că va vorbi la urmă. Se citesce par. 1 și necerendă nimeni cuventură, se pune la votă și se adoptă. Celelalte paragrafe până la 5 se admită asemenea fără discusiune. Se citesce par. 5, la care se propune ună amendamentă ca să se adreseze mulțămire celoră trei mari puteri ce ne au recunoscută independința de mai înainte. D. Stătescu, raportoră, declară că comisiunea primesce a modifica redacțiunea, de vreme ce numai din uă scăpare din vedere par. 5 n’a fostă redactată, cum e în amendamentă. D. ministru de externe se unesce cu acestu amendamentă, căci în adevĕru nu era decâtă uă omisiune de a se adresa mulțămiri celor trei mari puteri care au devansată în recunoscerea independințeî. Amendamentulă se admite. Celelalte parpene la 8 se primescă fără desbatere. Se citesce par. 8. D. Stătescu Zice că mai mulți d-nî se natorî aă esprimată dorința de a se da acestuî paragrafă uă redacțiune astăfelă încâtă să nu se pară că se dă proiectelor guvernului uă aprobare anticipată. Ședința se suspende pentru ca d-niî membrii ai comisiunii să se consulte asupra nouei redacțiuni. La redeschidere, o d. raportază arată că comisiunea arată acestui alinează oă nouă redacțiune, cum se vede în testul ă ce publicămă mai susă. Se pune la votă alin. 8 modificată și Senatulă îlă admite. Ultimul ă alineată se primeșce fără desbatere. Se acordă cuventul ă d-lui Gr. Sturdza pentru a’șî motiva votulă. D. Gr. Sturdza zice că, cu ocasiunea respunsuluî la discursul tronului, trebuie să se arete M S păsurile terii. Pentru acestă scapă, va espune câteva idei, de care crede că trebuie să se țină steină. Cea d’ântâiă din tóte este ca alegetorulă să fie liberă a alege pe mandatarul său, și, după ce a alesă, se aibă securitatea că nu va fi prigonita. Nu se preocupă de guvernul de faciă, nici nu’î face mă capă de acusațiune, ci de starea organisăriî nóstre, de independința magistraturei. Cândă mă alegétorii se teme de a prigoniza, adunările nu maî potă fi ună adevărată controla. V