Romanulu, februarie 1880 (Anul 24)

1880-02-23

OULU DOUE­PEGI ȘI PATRU Rețineți m­nea, și Adm­inistrații mea strada Dorimei, 14 TOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto » , , pagina 111 — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU­­I SAMBATA, 23 FEBRU ARIU, 1830. LUMINEAZA-T.E SI VEI FI. abonamente. In Capitală și districte: una anii 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei­­ se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea cliarulu LA PARIS, lad-nil Darras-Ha'egrain, 5 rue d l’anciene comédie și Havas, Laffit et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă, 20BANI E SEMPLARULU Bucuresci,2? £”51. „Se căutâmă la fapte era nu la vorbe“, „Jice programa politică sub­semnată de d. Manolaki Kostaki; și ca probă de reală căutare a fapte­­lor­ . acesta programă prezintă si­­­­tuațiunea financiară, ca desperată , tesaurulü sleită, contribuabilii sdro­­biți luptă maximală impositelară, tote aceste prin administrarea de patru ani a guvernului partitei na­­ționale-liberale. D. Manolaki Kostaki uită ener­gica d-sele protestare de pe cândă era „Mazaristă“; uită programa pe care și atunci o subsemna, arătând ruina financielor­, deficitulu de 30 de milione, ce se dedese pe fac­ă a­­bia una ani după ce se contractase ună împrumută de 44 milióne no­minală , precedată de aprópe de îm­­prumutură domenială de 78 milióne, uită totă, și reula începe d-sea nu­mai de la „căderea guvernului con­servatori S’am­ pute aminti acestui seriosă bărbată de Stată că d-sea însuși a contribuită din tóte puterile la că­derea guvernului, pe care astăzi îl­ numesce conservatoră . i-s’ară mai pute aminti că d-sea este acela care a înlocuită in 1876, ca președinte de consiliu, pe „guvernulă conserva­­toră“, de la căderea căruia dateza tóte relele. Déru ce i­amă mai face asemene amintiri ? După uă vieță politică, destulă de lungă și neîncetată sem­nalată prin asemene contraziceri, n’amü fi óre naivă din parte-ne se raționămu cu d-sea pe tărâm­ulă consecinței ? Și mai vorbesce âncă în programa d-sele de „politică onestă și conse­­cventă“ !... Se ne mărginimă mai bine a -i urma consiliul­ de „a căuta la fapte, iera nu la vorbe.“ Acesta ne va fi de ajunsă, spre a dovedi că nu pe fapte, ci pe eresii și pe cele mai vedite neesactități se întemeiază programa grupului de la Timpulă. „Bugetul­ țării, <rice programa, cu tóte făgăduielele date la căderea guvernului conservator­ii, de bărbații ce suntă astă­­zi la putere, s'a ur­cată de la cifra de 87,000,000 a a­­nului 1877, la cifra de 116,000,000, pentru 1880, adică în trei ani cu MuO? „Și acestă bugetăt se soldeză chiar estimpă cu sersursele estraordinare ale conversiunii obligațiunilor­ ru­rale, adică cu unii deficitu reală de 15 milióne. „Și, într’ună intervală totă atâtă de scurtă, avuția publică a scăzut­ în proporțiune ! Dovadă domeniele Statului ceri, de la cifra de 20 mi­lióne, venitulă ce credea­ în 1871, am căzută la cifra de 15 milióne. Dovadă încă lipsa de hrană ce bân­tuie, în multe părți, clasele agri­cole. „Și în același tim­pu, numai a­­nuitățile datoriilor­ consolidate trecă peste jumătatea veniturilor­ ade­vărate.“ Acestă îngrozitore situațiune, pare a fi numai opera guvernului parti­tei liberale naționale, căci d. Iepu­renu începe istoria „de la căderea guvernului conservatorü.“ Totă în acesta ordine de idei, președintele grupului de la Timpulă mai adauge : „’Sporirea impozitelor’ a ajunsă să atingă chiară părțile productive ale țării.* Câte alineate, atâte eresii și a­­tâte neesactități. Este óre de ajunsă ca cifra bu­getului să se fi urcată cu 34 g în patru ani, pentru ca acesta să do­­vedescă ruina financelară ? Amă înțelege uă asemene obser­­vațiune din partea unui omă cu de­săvârșire ignorantă , derit din parte unui grupă politică, ce se zice încă partidă, și din partea unui bărbată politică ca d. Iepurenu !... Și fiindă că nu din ignoranță pute porni acestă observațiune, atunci de unde ore ară putea ea porni ? De la buna credință, fără ’ndoială că nu. In tesă generală, în tote ță­rile din lume, urcarea bugetelor­ este că probă de urcarea resursei oră­tesaurului; și urcarea resurselor­, daca nu provine din adăugire de nouă imposite, este oă probă neîn­­doiasă de urcarea avuției publice. Când­ fin­anțele unei țări mergă rău, bugetulă scade mereă, și to­tuși defi­citele se producă; cândă mergă bine, bugetulă se urcă me­reă , se urcă fiindă că veniturile îi permită de a se urca. Acesta a fostă în modulă celă mai neîndoiasă casulă cu adminis­trarea financielor a României de la 1876 încoce. De atunci nu s’a mai creată nici ună singură imposită, din contra s’a­ redusă licențele asupra băutu­­relor­ spirtuase, și acestă scădere, forte însemnată, n’a fostă acoperită de câtă într’oă mică parte de taxa asupra biletelor, căilor­ ferate, taxă deja desființată, și de impositură de 5 la sută asupra salariiloră. Cu to­te aceste, fără adausă de nouă im­posite, bugetul­ s’a urcată de la 87 la 128 milione fără deniciiii și fără împrumuturi. Se pate óre resultată mai strălu­cită, probă mai neîndoiala despre rădicarea avuției publice și despre buna administrare a finanețeloră ? Totuși, d. Manolaki Kostaki, omă ce se pretinde seriosă, șefă ală unui grupă, afirmă contrariulă într’un programă politică ! Merita are a fi luată în seriosă uă asemenea pro­gramă ? D. Iepurenu afirmă, în programa grupului d-sele, că estimpa bugetală se soldeza cu una deficită de 15 mi­lione. De unde ie șefulă grupului de la Timpulă cifra de 15 milione? Ori­câtă amă căuta-o în proiectul­ de bugetă n’o găsimă. Programa Zice că acestă cifră provine din conver­siunea obligațiunilor­ rurale. Ne­­esactu. In proiectul­ de bugetă, la veni­turi, se trece în adevără­tă sumă de 12 milione,—nu de 15 milione— din remășițele neîncasate la 23 A­­prile 1880 din rescumpărarea clăcei și a dijmei. Pe de altă, parte se trecă însă și la venituri chieltuielele li­chidării obligațiunilor­ rurale. De unde scote dora d. Iepurem­ cifra de 15 milione, și o înscrie cu atâta în­­drăsneală în programa d-sere poli­tică ? Și să notămă că nu avemă a face încă de câtă cu ună proiectă de bu­getă, alcătuită la finele anului 1879, mai ’nainte de a se cunosce resul­­tatul­ încasărilor­ totale pe 1879. De atunci lucrurile s’aă schimbată, și comisiunea bugetară, întemeiată pe datele cele mai positive a urcată, după câtă scimă, evaluarea venitu­riloră cu mai multe milione. Astă­felă, putemă afirma la ren­­dulă nostru, în temeială cifreloră celoră mai certe, că pe anul­ 1880 bugetul se va urca, nu la 116,000,000, câtă zice programa, ci póte la 128,000,000 și se va echilibra nu numai fără nici ună felă de defi­cită, dorit și fără nici uă resursă estraordinară, fără nici ună bană de împrumută, fără nici ună bană din nouă imposite. „Avuția publică a scăzută in pro­­porțiuni splimentatore,“ afirmă cu aceiași siguranță d. Manolaki Kos­taki. Ca dovadă , zice că veniturile domenielor­, „de la 20 milione, câtă erau în 1871 , nă scăzută la cifra de 15 milione.“ Eresie și neesactitate. Eresie, pentru că veniturile do­meniiloră potă scădea, fără ca ne­apărată avuția publică să scadă. Scăderea arendei pote proveni, spre exemplu, din urcarea prețului muz­­cei. Daca arendașul­ va fi nevoită să plutască 12 lei de pogonilă de muncă, în locă de 1 și de 5 lei, câtă plătia mai 'nainte, negreșită că va trebui să reducă prețul­ a­­rendei și prin urmare, moșiele Sta­tului voră da­ună venită mai mică. Tocmai acesta urcare a prețului muncei este astăzi în România ca­usa scăderii venitului multor­ moșii. Pentru acesta însă țara nu produce mai puțină; din contra, tabelele ex­­portului probeză că produce mai multă și că prin urmare avuția pu­blică cresce și densa în proporțiune. Daca ea n’ară fi crescută în acești din urmă ani, de unde are venitu­rile Statului ară fi produsă cu a­­tâtă mai multă de­câtă în trecută, de­și nu s’a adausă nici ună im­posită ? Afirmarea d-lui Iepure nu conține nu numai uă eresie, ci și uă dublă neesactitate de faptă.­­ In adevără, veniturile domenie- s­loră n’au produsă 20 milione în 1871, ci numai 18,002,072, ora în 1879, până la 31 Decembre, n’aă dată 15 milione, cum afirmă auto­rul­ programei Zisă conservatore, ci aprope 18 milione, fără a ține se­­mă de tărâmură cedată însurăței­­loră; în fine pentru anul 1­­­880, ve­niturile din domenie trebuie să fie evaluate la celă puțină 19 milione. Prin urmare, probele omului de Stată ală dreptei, că avuția publi­că a scăzută, suntă întemeiate pe eresii și pe cele mai vedite neesac­­tități. Seriosulă omă de Stată mai dă încă că probă: n’a plouată în mai multe judecie, și din acesta causă „este lipsă de hrană.“ Guvernul­ e de vină că n’a ploată !.. Aci­d. Iepure nu este atâtă de glumeță, în­câtă noi, cari nu pu­tem­ lupta cu d-sea pe acestă te­­r­mă, ne abținemă de a’i respunde. „Anuitățile datoriilor­ consolidate trecă peste jumătatea veniturilor­ adevărate.“ Zice programa. Acesta afirmare, neexactă în ceia ce priveșce cifra, este oă acuzare adresată numai și numai amicilor­ politici de astăzi ai d-lui Iepu­­reanu. In adevără, partita liberală, de cândă a venită la putere, n’a con­tractată nici ună singură împru­mută consolidată, de­și a găsită m­­­ulă de 43 milione votată gata și n’avea de­câtă să’lă contracteze. In ceia ce privesce acastă acu­zare, șeful­ grupului nu are dorit de­câtă să se răfuiască cu An­șiși membrii grupului d-sele. Aceiași observațiune o avemă de făcută și despre „sporirea impozite­lor­.“ Amicii de astăzi ai d-lui Mano­laki Kostaki au reușită, în cinci ani de guvernare, a contracta trei împrumuturi, unulă de 78 milióne, altulă de 44 milióne, altulă de 10 milióne de la Casa de depuneri, lă­­sândă la ieșirea loră de la minis­­teriă și ună deficită de 30 milióne, în totală 162 milióne datorie. Pe când a contractaă acestă enormă da­torie, urcaă și impositele, creândă monopolul tutunurilor­, taxa timbru­lui și înregistrării, licențele asupra băuturelor­ spirtuase și alte taxe mai mici. De la căderea pretinșilor­ conser­vatori de la putere nu s’a mai creată și nu s’a mai adausă nici ună singură imposită, séc deca s’a adausă într’o parte, s’a scăzută în­­tr’alta, în interesulă unei mai drepte repărțiri a impositeloră. „Și în ceea ce privesce sporirea „impositeloră,“ d. Iepureanu atacă dérit, în programa ce subsemneză, pe înșiși aceia în numele cărora vorbesce. E că ce ne spună faptele, déca „la fapte căutăm, iară nu la vorbe.“ Ancă vă programă ca acesta, și partida conservatore va fi cu dese­­vărșire discreditată. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Petersburg, 4 Martid. — Autorul­ aten­tatului în contra generalului Loris­ Melikoff a fost­ supusă la ună primă interogatorie; el­ a declarată că generalul­ va fi de si­­cură ucisă, fiind­ condamnată la morte de tribunalul­ revoluționară. Londra, 4 Martie. — Camera Lordiloru­i — Lordul­ Stratheden anuncță că Luni va interpela pe guvernă asupra politicei en­­gleze urmată în Orienta și că va cere co­municarea scrisorei adresată Sultanului la 19 Ianuarie 1878 de către fostul­ Emir Chir-Ali. Paris. 4 Martie. — In urma recunosce­­rei independenței României de către gu­­vernul­ franceză, postură de representantă al­ Franciei la Bucureșci va fi ocupată de un­ ministru plenipotențiară. D. Ducros- Aubert, numită în acesta calitate, pleca astă séra de la Paris, însoțită de cei douî noul secretari ai legațiunei, d-niî Lacote- Bernard și Gontant-Biron. D. comite de Bacourt, secretară de am­basadă, care a­derată în timpă de două ani Agenția diplomatică din Bucuresci, este numită la Viena în funcțiunile gradu­lui său. Berlin, 4 Martie.—Reichstagulă a respins propunerea d-lui Hoenel, care invita pe ca­­pul­ Amiralității a presintă adunării ra­­portul­ asupra catastrofei Marelui Alegător­. In timpul­ discuțiune, amiralul de Stosch, respundendă la uă imputare ce i­ se făcuse că a voită să se discarce de responsabili­tatea ce-l incomba în acesta catastrofă, zice că accidentele pe mare sunt­ mai rari în marina germană de­câtă în cele­l­alte ma­rine. El­ declară că este necesariă de a se prelungi serviciulă marinariloră și că-și reservă de a depune uă propunere privi­­ntre la acesta măsură. Viena, 4 Martie. — Politische Corespon­­denz primeșce din Constantinopole câte­va amănunte asupra und­ei linii de hotare muntenegrene ce a fostă aprobată de Sul­­tanulă. Alaltă­ieri, Porta comunicase ofici­ală acelă traseă comitelui Corti, ambasa­­doră ală Italiei. Constantinopole, 4 Martie,— Sultanulă a ordonată că înmormântarea căpitanului rusă Komaroff să se facă cu mare ceremonia și să i-se facă tote onorurile militare. Rescumpu­rarea căăilor­ ferate Telegrama comisarilor­ români din Berlin către președintele consiliului. Astăzi s-a ținută adunarea generală a ac­­ționarilor, supt președinția d-lui Hause­­mann. Casa Iacob Landau, prin represin­­tantele său Kaufmann, a presintat o uă pro­testare care a fost­ respinsă cu vigore de mai unanimitate acționarilor­ presinți. Nu­­mărul­ acțiunilor represintate era de 325,923. Din acestă numără 224,837 au luată parte la vot a și 306,888 (represintate prin 180 de purtători) și eă pronunțată pentru con­­vențiune și modificarea statutelor), iară 17, 949 (represintate prin 33 de purtători), au fostă contra. Numărul­ acțiunilor­ de­puse deja pentru schimbă este de 103,982,700 mărci din 194,633,400 mărci, acțiuni pri­mitive, și de 23,441,850 mărci din 38,307,600 mărci acțiuni de prioritate, adică una to­tală de 127,423,550 mărci din 232,941,000 care compună capitalul­ totală ală socie­­tăței, adică avem deja majoritatea acțiuni­­lor­. Impresiunea este forte favorabilă și satisfacțiunea generală. Comisarii guvernului, Sturza, Calenderul (Monitorulü)

Next