Romanulu, februarie 1880 (Anul 24)
1880-02-23
OULU DOUEPEGI ȘI PATRU Rețineți mnea, și Administrații mea strada Dorimei, 14 TOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto » , , pagina 111 — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULUI SAMBATA, 23 FEBRU ARIU, 1830. LUMINEAZA-T.E SI VEI FI. abonamente. In Capitală și districte: una anii 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea cliarulu LA PARIS, lad-nil Darras-Ha'egrain, 5 rue d l’anciene comédie și Havas, Laffit et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă, 20BANI E SEMPLARULU Bucuresci,2? £”51. „Se căutâmă la fapte era nu la vorbe“, „Jice programa politică subsemnată de d. Manolaki Kostaki; și ca probă de reală căutare a faptelor . acesta programă prezintă situațiunea financiară, ca desperată , tesaurulü sleită, contribuabilii sdrobiți luptă maximală impositelară, tote aceste prin administrarea de patru ani a guvernului partitei naționale-liberale. D. Manolaki Kostaki uită energica d-sele protestare de pe cândă era „Mazaristă“; uită programa pe care și atunci o subsemna, arătând ruina financielor, deficitulu de 30 de milione, ce se dedese pe facă abia una ani după ce se contractase ună împrumută de 44 milióne nominală , precedată de aprópe de împrumutură domenială de 78 milióne, uită totă, și reula începe d-sea numai de la „căderea guvernului conservatori S’am pute aminti acestui seriosă bărbată de Stată că d-sea însuși a contribuită din tóte puterile la căderea guvernului, pe care astăzi îl numesce conservatoră . i-s’ară mai pute aminti că d-sea este acela care a înlocuită in 1876, ca președinte de consiliu, pe „guvernulă conservatoră“, de la căderea căruia dateza tóte relele. Déru ce iamă mai face asemene amintiri ? După uă vieță politică, destulă de lungă și neîncetată semnalată prin asemene contraziceri, n’amü fi óre naivă din parte-ne se raționămu cu d-sea pe tărâmulă consecinței ? Și mai vorbesce âncă în programa d-sele de „politică onestă și consecventă“ !... Se ne mărginimă mai bine a -i urma consiliul de „a căuta la fapte, iera nu la vorbe.“ Acesta ne va fi de ajunsă, spre a dovedi că nu pe fapte, ci pe eresii și pe cele mai vedite neesactități se întemeiază programa grupului de la Timpulă. „Bugetul țării, <rice programa, cu tóte făgăduielele date la căderea guvernului conservatorii, de bărbații ce suntă astăzi la putere, s'a urcată de la cifra de 87,000,000 a anului 1877, la cifra de 116,000,000, pentru 1880, adică în trei ani cu MuO? „Și acestă bugetăt se soldeză chiar estimpă cu sersursele estraordinare ale conversiunii obligațiunilor rurale, adică cu unii deficitu reală de 15 milióne. „Și, într’ună intervală totă atâtă de scurtă, avuția publică a scăzut în proporțiune ! Dovadă domeniele Statului ceri, de la cifra de 20 milióne, venitulă ce credea în 1871, am căzută la cifra de 15 milióne. Dovadă încă lipsa de hrană ce bântuie, în multe părți, clasele agricole. „Și în același timpu, numai anuitățile datoriilor consolidate trecă peste jumătatea veniturilor adevărate.“ Acestă îngrozitore situațiune, pare a fi numai opera guvernului partitei liberale naționale, căci d. Iepurenu începe istoria „de la căderea guvernului conservatorü.“ Totă în acesta ordine de idei, președintele grupului de la Timpulă mai adauge : „’Sporirea impozitelor’ a ajunsă să atingă chiară părțile productive ale țării.* Câte alineate, atâte eresii și atâte neesactități. Este óre de ajunsă ca cifra bugetului să se fi urcată cu 34 g în patru ani, pentru ca acesta să dovedescă ruina financelară ? Amă înțelege uă asemene observațiune din partea unui omă cu desăvârșire ignorantă , derit din parte unui grupă politică, ce se zice încă partidă, și din partea unui bărbată politică ca d. Iepurenu !... Și fiindă că nu din ignoranță pute porni acestă observațiune, atunci de unde ore ară putea ea porni ? De la buna credință, fără ’ndoială că nu. In tesă generală, în tote țările din lume, urcarea bugetelor este că probă de urcarea resursei orătesaurului; și urcarea resurselor, daca nu provine din adăugire de nouă imposite, este oă probă neîndoiasă de urcarea avuției publice. Când finanțele unei țări mergă rău, bugetulă scade mereă, și totuși deficitele se producă; cândă mergă bine, bugetulă se urcă mereă , se urcă fiindă că veniturile îi permită de a se urca. Acesta a fostă în modulă celă mai neîndoiasă casulă cu administrarea financielor a României de la 1876 încoce. De atunci nu s’a mai creată nici ună singură imposită, din contra s’a redusă licențele asupra băuturelor spirtuase, și acestă scădere, forte însemnată, n’a fostă acoperită de câtă într’oă mică parte de taxa asupra biletelor, căilor ferate, taxă deja desființată, și de impositură de 5 la sută asupra salariiloră. Cu tote aceste, fără adausă de nouă imposite, bugetul s’a urcată de la 87 la 128 milione fără deniciiii și fără împrumuturi. Se pate óre resultată mai strălucită, probă mai neîndoiala despre rădicarea avuției publice și despre buna administrare a finanețeloră ? Totuși, d. Manolaki Kostaki, omă ce se pretinde seriosă, șefă ală unui grupă, afirmă contrariulă într’un programă politică ! Merita are a fi luată în seriosă uă asemenea programă ? D. Iepurenu afirmă, în programa grupului d-sele, că estimpa bugetală se soldeza cu una deficită de 15 milione. De unde ie șefulă grupului de la Timpulă cifra de 15 milione? Oricâtă amă căuta-o în proiectul de bugetă n’o găsimă. Programa Zice că acestă cifră provine din conversiunea obligațiunilor rurale. Neesactu. In proiectul de bugetă, la venituri, se trece în adevărătă sumă de 12 milione,—nu de 15 milione— din remășițele neîncasate la 23 Aprile 1880 din rescumpărarea clăcei și a dijmei. Pe de altă, parte se trecă însă și la venituri chieltuielele lichidării obligațiunilor rurale. De unde scote dora d. Iepurem cifra de 15 milione, și o înscrie cu atâta îndrăsneală în programa d-sere politică ? Și să notămă că nu avemă a face încă de câtă cu ună proiectă de bugetă, alcătuită la finele anului 1879, mai ’nainte de a se cunosce resultatul încasărilor totale pe 1879. De atunci lucrurile s’aă schimbată, și comisiunea bugetară, întemeiată pe datele cele mai positive a urcată, după câtă scimă, evaluarea venituriloră cu mai multe milione. Astăfelă, putemă afirma la rendulă nostru, în temeială cifreloră celoră mai certe, că pe anul 1880 bugetul se va urca, nu la 116,000,000, câtă zice programa, ci póte la 128,000,000 și se va echilibra nu numai fără nici ună felă de deficită, dorit și fără nici uă resursă estraordinară, fără nici ună bană de împrumută, fără nici ună bană din nouă imposite. „Avuția publică a scăzută in proporțiuni splimentatore,“ afirmă cu aceiași siguranță d. Manolaki Kostaki. Ca dovadă , zice că veniturile domenielor, „de la 20 milione, câtă erau în 1871 , nă scăzută la cifra de 15 milione.“ Eresie și neesactitate. Eresie, pentru că veniturile domeniiloră potă scădea, fără ca neapărată avuția publică să scadă. Scăderea arendei pote proveni, spre exemplu, din urcarea prețului muzcei. Daca arendașul va fi nevoită să plutască 12 lei de pogonilă de muncă, în locă de 1 și de 5 lei, câtă plătia mai 'nainte, negreșită că va trebui să reducă prețul arendei și prin urmare, moșiele Statului voră daună venită mai mică. Tocmai acesta urcare a prețului muncei este astăzi în România causa scăderii venitului multor moșii. Pentru acesta însă țara nu produce mai puțină; din contra, tabelele exportului probeză că produce mai multă și că prin urmare avuția publică cresce și densa în proporțiune. Daca ea n’ară fi crescută în acești din urmă ani, de unde are veniturile Statului ară fi produsă cu atâtă mai multă decâtă în trecută, deși nu s’a adausă nici ună imposită ? Afirmarea d-lui Iepure nu conține nu numai uă eresie, ci și uă dublă neesactitate de faptă. In adevără, veniturile domenie- sloră n’au produsă 20 milione în 1871, ci numai 18,002,072, ora în 1879, până la 31 Decembre, n’aă dată 15 milione, cum afirmă autorul programei Zisă conservatore, ci aprope 18 milione, fără a ține semă de tărâmură cedată însurățeiloră; în fine pentru anul 1880, veniturile din domenie trebuie să fie evaluate la celă puțină 19 milione. Prin urmare, probele omului de Stată ală dreptei, că avuția publică a scăzută, suntă întemeiate pe eresii și pe cele mai vedite neesactități. Seriosulă omă de Stată mai dă încă că probă: n’a plouată în mai multe judecie, și din acesta causă „este lipsă de hrană.“ Guvernul e de vină că n’a ploată !.. Acid. Iepure nu este atâtă de glumeță, încâtă noi, cari nu putem lupta cu d-sea pe acestă termă, ne abținemă de a’i respunde. „Anuitățile datoriilor consolidate trecă peste jumătatea veniturilor adevărate.“ Zice programa. Acesta afirmare, neexactă în ceia ce priveșce cifra, este oă acuzare adresată numai și numai amicilor politici de astăzi ai d-lui Iepureanu. In adevără, partita liberală, de cândă a venită la putere, n’a contractată nici ună singură împrumută consolidată, deși a găsită mulă de 43 milione votată gata și n’avea decâtă să’lă contracteze. In ceia ce privesce acastă acuzare, șeful grupului nu are dorit decâtă să se răfuiască cu Anșiși membrii grupului d-sele. Aceiași observațiune o avemă de făcută și despre „sporirea impozitelor.“ Amicii de astăzi ai d-lui Manolaki Kostaki au reușită, în cinci ani de guvernare, a contracta trei împrumuturi, unulă de 78 milióne, altulă de 44 milióne, altulă de 10 milióne de la Casa de depuneri, lăsândă la ieșirea loră de la ministeriă și ună deficită de 30 milióne, în totală 162 milióne datorie. Pe când a contractaă acestă enormă datorie, urcaă și impositele, creândă monopolul tutunurilor, taxa timbrului și înregistrării, licențele asupra băuturelor spirtuase și alte taxe mai mici. De la căderea pretinșilor conservatori de la putere nu s’a mai creată și nu s’a mai adausă nici ună singură imposită, séc deca s’a adausă într’o parte, s’a scăzută într’alta, în interesulă unei mai drepte repărțiri a impositeloră. „Și în ceea ce privesce sporirea „impositeloră,“ d. Iepureanu atacă dérit, în programa ce subsemneză, pe înșiși aceia în numele cărora vorbesce. E că ce ne spună faptele, déca „la fapte căutăm, iară nu la vorbe.“ Ancă vă programă ca acesta, și partida conservatore va fi cu desevărșire discreditată. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Petersburg, 4 Martid. — Autorul atentatului în contra generalului Loris Melikoff a fost supusă la ună primă interogatorie; el a declarată că generalul va fi de sicură ucisă, fiind condamnată la morte de tribunalul revoluționară. Londra, 4 Martie. — Camera Lordilorui — Lordul Stratheden anuncță că Luni va interpela pe guvernă asupra politicei engleze urmată în Orienta și că va cere comunicarea scrisorei adresată Sultanului la 19 Ianuarie 1878 de către fostul Emir Chir-Ali. Paris. 4 Martie. — In urma recunoscerei independenței României de către guvernul franceză, postură de representantă al Franciei la Bucureșci va fi ocupată de un ministru plenipotențiară. D. Ducros- Aubert, numită în acesta calitate, pleca astă séra de la Paris, însoțită de cei douî noul secretari ai legațiunei, d-niî Lacote- Bernard și Gontant-Biron. D. comite de Bacourt, secretară de ambasadă, care aderată în timpă de două ani Agenția diplomatică din Bucuresci, este numită la Viena în funcțiunile gradului său. Berlin, 4 Martie.—Reichstagulă a respins propunerea d-lui Hoenel, care invita pe capul Amiralității a presintă adunării raportul asupra catastrofei Marelui Alegător. In timpul discuțiune, amiralul de Stosch, respundendă la uă imputare ce i se făcuse că a voită să se discarce de responsabilitatea ce-l incomba în acesta catastrofă, zice că accidentele pe mare sunt mai rari în marina germană decâtă în celelalte marine. El declară că este necesariă de a se prelungi serviciulă marinariloră și că-și reservă de a depune uă propunere privintre la acesta măsură. Viena, 4 Martie. — Politische Corespondenz primeșce din Constantinopole câteva amănunte asupra undei linii de hotare muntenegrene ce a fostă aprobată de Sultanulă. Alaltăieri, Porta comunicase oficială acelă traseă comitelui Corti, ambasadoră ală Italiei. Constantinopole, 4 Martie,— Sultanulă a ordonată că înmormântarea căpitanului rusă Komaroff să se facă cu mare ceremonia și să i-se facă tote onorurile militare. Rescumpurarea căăilor ferate Telegrama comisarilor români din Berlin către președintele consiliului. Astăzi s-a ținută adunarea generală a acționarilor, supt președinția d-lui Hausemann. Casa Iacob Landau, prin represintantele său Kaufmann, a presintat o uă protestare care a fost respinsă cu vigore de mai unanimitate acționarilor presinți. Numărul acțiunilor represintate era de 325,923. Din acestă numără 224,837 au luată parte la vot a și 306,888 (represintate prin 180 de purtători) și eă pronunțată pentru convențiune și modificarea statutelor), iară 17, 949 (represintate prin 33 de purtători), au fostă contra. Numărul acțiunilor depuse deja pentru schimbă este de 103,982,700 mărci din 194,633,400 mărci, acțiuni primitive, și de 23,441,850 mărci din 38,307,600 mărci acțiuni de prioritate, adică una totală de 127,423,550 mărci din 232,941,000 care compună capitalul totală ală societăței, adică avem deja majoritatea acțiunilor. Impresiunea este forte favorabilă și satisfacțiunea generală. Comisarii guvernului, Sturza, Calenderul (Monitorulü)