Romanulu, octombrie 1881 (Anul 25)

1881-10-19

ANUL AL DOUĂ­Z­ECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfîschgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Hedactiiinea și Administrațiunnea strada Domnei 14. LUNI, MARȚI, 19, 20 OCTOMBRE 1881 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitalii și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea olarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARUL BUCURESCI, ln BRUIAEEL 1881 Ieri, primirăm din Berlin urmăi­­tórea telegramă , Berlin, 29 Octombre. „Curtea a respins apelul făcut de Kaufmann în contra sentinței tribu­nalului de comerciu­.“ Acestă sorie e forte ’nsemnată și va fi primită cu bucurie de toți Ro­mânii. E ’nsemnată, fiind­că ne anunță că ș’a doua instanță judecătorescă a recunoscut drepturile Statului ro­mân și a aprobat procederea lui pentru a ajunge ’n deplina stăpânire a căilor ferate. Intr’adevăr, d. Kaufmann ceruse, conform sentinței curții superiore de la Lipsca, ca să se ștergă din regis­trele tribunalului convențiunea de rescumpărare a căilor ferate și sta­tutele admise de societatea acționa­rilor și să se puie lucrurile în statu­­quo ante. Cu alte cuvinte, d. Kaufmann voia și cerea ca să să anuleze tóte actele făcute și căile ferate să trecă din nou în mânile societății germane, care deja — prin­otărîrea luată ’n adunare generale — consimțise se trece ’n mâna și supt adminis­a­trarea guvernului român. Tribunalul de prima instanță i-a respins cererea. Curtea d’apel s’a unit și ea cu vederile tribunalului ș’a confirmat sentința dată de el. Acum dar, și cu mai mult drept de­cât când se dedese sentința tri­bunalului, putem­­ zice : Gestiunea rescumperării căielor fe­rate a intrat într’uă fașă, care este ’nceputul unui sfîrșit apropiat și sigur. Pomul după rude, omul după fapte se judecă. Ast­fel esprime ’nțelepciunea po­­porelor norma după care ele proce­­deză ’n judecarea omenilor. Și dreptate nemărginit de mare an d’a precede ast­fel. Căci omul se vede bine ceea ce este numai după faptele ce face, ele-1 descriu mai exact; ele-I dau mai bine pe față cuge­tările ; ele, ’n sfîrșit, sunt scena ce re­produce viața lui internă și adevăra­­tele-i preocupări și tendințe. Deci, ânc’­vă­detă, bine și ’nțelep­­’țesee proced poporele cari judecă pe omeni numai după faptele lor. Acestă procedere a fost și este urmată de poporul român mai mult de­cât ori­care altul și póte c’aci e secretul legăturii din ce ’n ce mai strînse și ’ncrederii din ce ’n ce mai mare între națiune și capii partitei liberale, aci causa progreselor râpeiji făcute de națiune într’un timp atât­­ de scurt și fără multe și dureróse jertfe în comparare cu cele făcute de alte națiuni. Plecând de la acest adevĕr rigu­ros constatat, indica răm­o jilele tre­cute datoria ce credem că au, după noi, acei dintre Evrei cari se­­ fie Români, cari iubesc cu adevărat țara și pe poporul român. Aceștia, pe când pretutindeni erau goniți, pe când mai nică­iuri nu gă­seau asil și protecțiune pentru viața și averea lor, au aflat în România nu numai asilul ci mijlocul d'a propăși, d’a se ’naruți. Ei spuți deci, prin esperiința ce au, că nici uă detă fanatismul religios n’a pătat inima poporului român; că nici uă detă persecuțiuni religi­ose nu s’au vérsut pe ospitaliarul pă­mânt al României; mai sciü că, cu tóte acestea, nici uă țâră pe lume n’a fost mai insul­tată, mai batjocorită de­cât Româ­nia supt protestul mincinos și infam al persecuțiunii religiose , scri­âncă — căci trăiesc aci și văd lucrurile cu ochii lor — că, pe când pe d’uă parte se striga că erorile vecului de mijloc se esercită aci ’a contra Evreilor, pe d’altă parte co­religionarii lor sosiau în valuri dese și grase î n țera nostru, dovedind ast­fel prin fapte că nu e nimic adevă­rat din acusările făcute, căci dacă ar fi fost adevărate — fiă numai în parte acele acusări — invasiunea s’ar fi curmat, de vreme ce nimeni nu se duce cu dragă voiă la reü, la per­­secuțiune. Ei bine, când situațiunea este ast­fel ,când mai cu osebire țera—înecând simțhmentu­l de demnitate pe drept revoltat — a uitat și iertat tóte ca­­lomniele ce i s’au adresat ș’a pus pe E­­­­vrei pe aceeași liniă cu ori­care om și chiar cu ori­care Român născut și cres­cut sub un regim străin, am crezut și credem că va fi venit și pentru Evrei timpul d'a dovedi că iubesc adevă­rat țera, că se interesă de viitorul iei, că sunt și prin fapte Români, cum au fost recunoscuți de drept de către poporul român. De aceea, am amintit Evreilor filele trecute datoria ce au ;• le-am indicat cum, după părerea nostră, ar putea și dânșii dovedi iubirea ce trebuie să aibă pentru națiunea română și pen­tru pământul iei. Invasiunea ebraică urmeză: Autoritățile — cu tóte măsurile lu­ate și care i-au pus mari stavile— nu pot totuși a o opri cu desăvâr­șire. Intr’adevăr, când granițele sunt a­­tât de întinse și deschise, când ve­cinii vor să se scape de vagabonzi, e ușor a’așela vigilința ș’a ajunge la scop. Daca Evreii din țară n’ar închide ochii, dacă ei n’ar primi pe fugarii și pe goniții din alte părți, măsurile luate de autorități ar fi d’ajuns pen­tru a opri invasiunea, împlinirea acestei datorii, ce ’n ori­care țeză este impusă prin inimă și prin interes fie­cărui cetățen avem dreptul să cerem și noi de la isra­­eliți. Mai este un rău. Nepăsarea cetățenilor, a guverne­lor din trecut și p’alocurea—mai cu o­­sebire peste Milcov—un ne’ntrenată poftă de câștig, au ajutat la năpădi­rea satelor de către oă mulțime de străini, care n’au nici uă meserie, și se fac numai cârciumari și esploa­­tatori ai sătenilor. Avem legi care­­ lovesc acestă es­­ploatare chiar în causa iei: opresc stabilirea în sate a acestor omeni. Găsesc pre Evreii, deveniți Ro­mâni, că ei nu sunt datori a lucra pentru a pune capăt acestei stări de lucruri și ilegale­ și păgubitore poporului român? Ne mulțumim și d’astă-dată nu­mai a pune întrebarea. Așteptăm respunsul de la fapte și numai de la fapte, căci omul se judecă după fapte, ca pomul după rude. In istoria nostră națională, în lupta pentru bine ș’adevăr, găsim numele unui Evreu, Rosenthal, care a luat parte la revoluțiunea de la 1848, a luptat și a suferit pentru țară, pen­tru drepturile și fericirea iei. Cine sunt actualii? Nu-și va găsi are soți ai lui Ro­senthal ? Așteptăm respunsul faptelor și numai al lor . SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 29 Octombre. — împăratul pri­mind delegațiunile . »Greutățile ce se opuneau la esecutarea cât­or­va punte din tratatul de la Berlin au găsit u­ soluțiune satisfăcetore. Pacea Europei este din nou întărită. Acest resultat­ favorabile s’a dobân­dit mulțumită sincerii cooperări a Puterilor europeane care s’au sforțat a consolida ac­tuala situațiune a prientelui. Guvernul meu a credut de cea mai însemnată datoriă a sea d’a favorisa și d’a ’ntreține acestă coo­perare; el a fost susținut în acestă sarcină prin escelentele relațiuni ale monarc­ieî ,cu tote puterile precum și de trebuința gene­rale de pace. Proiectele guvernului meu respund la acesta situațiune asigurătore; administrațiunea resbelului va face numai apel la membrii delegațiunilor întru cât va fi trebuință de a se urma opera ’ncepută sau spre a câștiga câte­va punte asolut trebu­­inciuse spre a completa forțele militare ale imperiului. „Administrațiunea Bosniei și a Brzego­­vinei nu va mai avea trebuință și anul a­­cesta ca să recurgă la financiele Monar­chien Sforțările continue ale guvernului meu spre a asigura liniștea și ordinea î n acele țări, spre a favoriza desvoltarea lor materiale și intelectuale, au produs deja resultate bune.“ împăratul își termină dis­cursul sot­ificănd că este convins că de­­legațiunile își vor îndeplini sarcina ca tot­­dea­una, cu ’nțelepciune și patriotism. Tunis, 29 Octombre.— Se confirmă spi­rea despre mortea lui Ali-ben-Amar, ca­pul insurgenților tunisiani; partizanii săi sunt forte demoralizați. Autoritățile militare francese au d­ărit să ’ngrijescă de ’ntreținerea trupelor tuni­­siane. S’a publicat oă proclamațiune a beiului din Tunis prin care se desminte scomptul că nișcare­va trupe otomane vor veni în Tunis. Proclamațiunea e zice că soldații turci trimiși la Tripoli sunt acolo spre a menține ordinea și că se vor reintorce ’n curând în Turcia. Colonia generarului Forgemol, pornită de la Tebesa a sosit la 24 la Enehir-Riba. Viena, 29 Octombre.—Astă­zi s’a dat un prând de gală ’n onorea regelui și reginei Italiei; împăratul a rădicat următorul toast: „Mulțămind Maiestăților Vostre pentru plă­cuta Lor visită, care este un semn de uă amid­ă sinceră și durabilă, beau în sănă­tatea M. S. regele Italiei, a M. S. regina și a familiei regale”. Regele Humbert răspunse: „Sunt forte atins de afectuosa primire ce regina și eu am găsit aici. Beau în sănătatea M­S îm­păratul și rege­­a M. S. împărătăsa și re­gină și a familiei imperiale, făcând cele mai căldurose urări pentru ca relațiunile atât de cordiale, ce există din bună-noro­­cire ’ntre poporele nóstre, să se restrângă din ce ’nce mai mult pentru prosperitatea țărilor nóstre*. Berlin, 29 Octombre.— Se cunosc resul­­tatele a 216 alegeri pentru Reichstag; din aceste 216 sunt 60 balotagie; cei 156 aleși se împart în următorul chip: 20 conserva­tori, 9 conservatori-liberali, 53 centru, 15 naționali-liberali, 19 secesioniști, 18 pro­gresiști, 6 din partita poporului, 4 polonezi și 10 din partita de protestare sau parti­­culariști. Belgrad, 29 Octombre. — Se asigură că monsiniorele Michael, arh­iepiscop de Bel­grad, mitropolit al Serbiei, a fost suspen­dat­­ din funcțiunile sale în urma refuzului de a respecta legea asupra taselor. Roma, 29 Octombre.—Cardinalul Cate­­rini a murit.; cardinalul Borromeo este forte greu bolnav. Viena, 29 Octombre.— Politische Corres­­pondenz anunțță că împăratul Austriei, în­­dată după revista militară de ieri, a nu­mit pe regele Italiei proprietar al regimen­tului 28 de liniă, fost al generalului Be­­nedeck. Chiar ieri regele Italiei a adresat colonelului acestui regiment, care staționază actualminte la Budweis (Boemia), un tele­gramă prin care salută regimentul său. Co­lonelul a plecat îndată de la Budweiss la Viena, unde vine să salute pe proprietarul regal al regimentului său în numele între­gului regiment. Berlin, 30 Octombre.­Se cunosc astă­zi 326 resultate ale alegerilor pentru Reichs­tagul german; sunt 28 conservatori, 14 conservatori-liberali, 78 centru, 23 națio­­nali-liberali, 28 secesioniști, 30 progresiști, 6 din partita poporului, 11 poloni, 17 din partita de protestare sau particularistî, sunt 89 balotage. Constantinopole, 30 Octombre.— Ancheta privitore la steamerul german „Vulcan”, bănuit că conține dinamită destinată pen­tru Constantinopole, a constatat că acest steamer a transportat în adevăr uă canti­tate de dinamită, dar că ea era pentru so­­cotela unui rus și că a fost desbarcată tată la Șira. Comisiunea financiară turco-rusă, insti­tuită pentru regularea­­ indemnisării de res­­bel, se compune din Assim-pașa, Server­­pașa, d. de Novikoff, ambasadore, și din d. Thoener, delegatul Bonholderilor ruși. Ea a ținut prima sea ședință la 29 Octombre. Viena, 30 Octombre.­­ Regele și regina Italiei au primit astă­zi în audiență pe mem­brii corpului diplomatic acreditați pe lângă împăratul Austro-Ungariei. Onorurile recep­­țiunea le-au făcut com­itele și comitesa de Robilant. D. d’Oubril, ambasadorele Rusiei, com­itele Duchâtel, ambasadorele Franciei, Edhem-pașa, ambasadorele Turciei, au fost cei d’ánteiű primiți; ambasadorii Germaniei și Engliterei lipsesc din Viena, dar perso­nalul celor două ambasade s’a presintat în complet M. Lor, după acesta au fost in­troduși toți miniștrii străini și membrii mi­siunilor străine. Miniștrii Italiei, d-niî Depretis și Mancini, au avut uă audiență de la împăratul Fran­­cisc­ Iosef; după aceea ei au visitat pe toți membrii familiei imperiale și au întors vi­­sitele ce primiseră de la miniștrii Austriei și Ungariei. Séra a fost conce­t la Curte . 360 invi­tați ; spectacol strălucit. Roma, 30 Octombre. — Intr’un banchet electoral dat la Legnano, d. Minghetti a de­clarat că trebuie să se aplice cu realitate legile de garanție ; d-sea a salutat intreve­­derea de la Viena, ca fiind d’un norocit augur, și a aplaudat încercarea făcută de d. Sella d’a întemeia­tă majoritate parla­mentară solidă, grupând pe adevărații libe­rali într’uă partită politică deschisă ori­că­­rui progres. rasiasm. La Focșani primirea a fost din cele mai căldurose. La gara de la Focșani ,MM. LL. au de­pus, în temelia gărei, un document come­morativ în fruntea căruia stă scris: In fi­lele M. S. Carol I, Rege al României și ale M. S. Elisabeta, Regina României s a construit calea ferată Mărășescu-Buzău în virtutea legei din 14 Martie 1879; după acesta urmeza legea. Banchetul a avut loc la 5 ia one. Afară de discursul M. S. și al d-lui Mi­nistru Dabija, s’au mai rostit și alte dis­cursuri de d-nii Pr. Lust­, jd. Primar Or­­leanu și Voinov. După terminarea banchetului MM. N­. au plecat la gasdă la d. Tufelcică unde la ora 9 a început recepțiunea și serata. ........ Fondatorele și proprietarul tjia­­rului Românul, pentru a arăta re­­cunoscința­rea celor cari au susținut diarul în timp de 25 de ani anunță: De la 1 Ianuarie viitor tjiarul va apare în format mare, cu 6 colóne. —­ — —w­ii­­t*'­“—-------­ Inaugurarea căiei ferate Marosesci-Buzău Focșani, 18 Octombre. MM. IL. au ajuns la gara Buzău la orele 12, 34. Primirea era forte entusiasmată: îndătă după coborîrea MM. LL., s’a cele­brat, în fața gărei, supt pavilionul special, serviciul divin și sfințirea apelor. Aci, d. deputat Constantinescu, în lipsa d-lui Pri­mar care era bolnav, a rostit un discurs bine simțit. După săvârșirea acestei ceremonii, MM. N­. au pornit spre Focșani, unde au ajuns în deplină sănătate la orele 5. Pe tot drumul, la gări și cantone, pe unde trecea MM. II. erau aclamate cu en­­ ocă discursul rostit de d. Constantinescu la gara Buzău: Sire, Domnă, Faptele mari, istorice, ilustreza Numele Regilor mari și le dă­uă Glorii neperitare ; ânsă iubirea sinceră a poporului ca cea mai înaltă espresiune a gratitudinei și a admi­­rațiunei îi face se fiă și fericiți. Voi Sire, ați înscris cu litere neșterse Glo­ria Numelui Vostru în­ Istoria patriei, și ați împlântat în inima poporului Vostru, iubirea pe care numai Regii cei buni și ’nțelepțî o pot sădi. Dacă în lupta pentru independință, ați con­dus regiónele române­­ ca uă vitejie legen­dară și au­ cucerit națiunei locul de onore la care avea dreptul în marea familia Eu­­ropenă în lucrarea civilizătore a desvoltă­­rei morale și materiale, figurați ca cel mai mare regenerator al statului. Sub auspiciile Vostre, ori­ce idee de pro­gres și de prosperitate devine un fapt în­deplinit. G’uă mână darnică preredința a reali­sat, în persana Maiest­ăței Vóstre, și­ a ge­­nerósei nóstre Regine, tóte aspirațiunile și tote măgulirile unui popor plin de vitalitate. Prin exemplele Vóstre de virtute, de de­votament și de sacrificii pentru realiarea și buna stare a patriei. Voi ați redesceptat vechia tradiție de vitejiă și de amor de pa­­triă, ați deschis pentru Români era marilor transformări, ne-ați redat consciința desti­­nurilor mărețe la cari suntem meniți. Presința Vostră, în mijlocul poporului Vostru cuprins de entusiasm, este mai tot­­dea­una semnul unui nou progres realisat, este simbolul unei nouî propășiri pe calea îmbunătățirilor. Și astă­zi, ca și altă dată, onorând cu presința Maiestăților Vostre inaugurarea u­­nei nouî artere de desvoltare economică, încoronați în același timp un succes com­plet al acestei opere, care atestă despre aptitudinile nóstre pe terenul activității in­dustriale. Acestă întâmplare, pentru locuitorii ora­șului și districtului Buzău, este un ocasiune cu atât mai fericită de a saluta buna Vostră sosire la noi, cu cât pentru ânteia dota de la evenimintele realiării Tronului la demni­tatea ce i se cuvenia, ne este dat a ’ntâm­­pina, la pragul cetății nóstre, pe primul Rege și Regină al României. Mândri d’acestă onore, vă rugăm, Maies­tate, a primi căldurosele nóstre felicitări și espresiunea devotamentului nostru ne­măr­­ginit. Să trăiesci, Sire ! Se trăiscă buna și generosa nostra Regină! POLITICA ESTERNA, întrevederea de la Viena și presa străină 11 Diritto accentuază 'n ultimul său nu­măr însemnătatea politică a împregiurării, că și regina Italiei se prezintă cu socrul ei ca óspe a Curții imperiale din Viena. Acest­ fapt caracterisă evenimentul reîno­i­­rii intimităței dintre Curțile din Viena și

Next