Romanulu, octombrie 1881 (Anul 25)
1881-10-19
ANUL AL DOUĂZECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfîschgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Hedactiiinea și Administrațiunnea strada Domnei 14. LUNI, MARȚI, 19, 20 OCTOMBRE 1881 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitalii și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea olarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARUL BUCURESCI, ln BRUIAEEL 1881 Ieri, primirăm din Berlin urmăitórea telegramă , Berlin, 29 Octombre. „Curtea a respins apelul făcut de Kaufmann în contra sentinței tribunalului de comerciu.“ Acestă sorie e forte ’nsemnată și va fi primită cu bucurie de toți Românii. E ’nsemnată, fiindcă ne anunță că ș’a doua instanță judecătorescă a recunoscut drepturile Statului român și a aprobat procederea lui pentru a ajunge ’n deplina stăpânire a căilor ferate. Intr’adevăr, d. Kaufmann ceruse, conform sentinței curții superiore de la Lipsca, ca să se ștergă din registrele tribunalului convențiunea de rescumpărare a căilor ferate și statutele admise de societatea acționarilor și să se puie lucrurile în statuquo ante. Cu alte cuvinte, d. Kaufmann voia și cerea ca să să anuleze tóte actele făcute și căile ferate să trecă din nou în mânile societății germane, care deja — prinotărîrea luată ’n adunare generale — consimțise se trece ’n mâna și supt adminisatrarea guvernului român. Tribunalul de prima instanță i-a respins cererea. Curtea d’apel s’a unit și ea cu vederile tribunalului ș’a confirmat sentința dată de el. Acum dar, și cu mai mult drept decât când se dedese sentința tribunalului, putem zice : Gestiunea rescumperării căielor ferate a intrat într’uă fașă, care este ’nceputul unui sfîrșit apropiat și sigur. Pomul după rude, omul după fapte se judecă. Astfel esprime ’nțelepciunea poporelor norma după care ele procedeză ’n judecarea omenilor. Și dreptate nemărginit de mare an d’a precede astfel. Căci omul se vede bine ceea ce este numai după faptele ce face, ele-1 descriu mai exact; ele-I dau mai bine pe față cugetările ; ele, ’n sfîrșit, sunt scena ce reproduce viața lui internă și adevăratele-i preocupări și tendințe. Deci, ânc’vădetă, bine și ’nțelep’țesee proced poporele cari judecă pe omeni numai după faptele lor. Acestă procedere a fost și este urmată de poporul român mai mult decât oricare altul și póte c’aci e secretul legăturii din ce ’n ce mai strînse și ’ncrederii din ce ’n ce mai mare între națiune și capii partitei liberale, aci causa progreselor râpeiji făcute de națiune într’un timp atât de scurt și fără multe și dureróse jertfe în comparare cu cele făcute de alte națiuni. Plecând de la acest adevĕr riguros constatat, indica rămo jilele trecute datoria ce credem că au, după noi, acei dintre Evrei cari se fie Români, cari iubesc cu adevărat țara și pe poporul român. Aceștia, pe când pretutindeni erau goniți, pe când mai nicăiuri nu găseau asil și protecțiune pentru viața și averea lor, au aflat în România nu numai asilul ci mijlocul d'a propăși, d’a se ’naruți. Ei spuți deci, prin esperiința ce au, că nici uă detă fanatismul religios n’a pătat inima poporului român; că nici uă detă persecuțiuni religiose nu s’au vérsut pe ospitaliarul pământ al României; mai sciü că, cu tóte acestea, nici uă țâră pe lume n’a fost mai insultată, mai batjocorită decât România supt protestul mincinos și infam al persecuțiunii religiose , scriâncă — căci trăiesc aci și văd lucrurile cu ochii lor — că, pe când pe d’uă parte se striga că erorile vecului de mijloc se esercită aci ’a contra Evreilor, pe d’altă parte coreligionarii lor sosiau în valuri dese și grase î n țera nostru, dovedind astfel prin fapte că nu e nimic adevărat din acusările făcute, căci dacă ar fi fost adevărate — fiă numai în parte acele acusări — invasiunea s’ar fi curmat, de vreme ce nimeni nu se duce cu dragă voiă la reü, la persecuțiune. Ei bine, când situațiunea este astfel ,când mai cu osebire țera—înecând simțhmentul de demnitate pe drept revoltat — a uitat și iertat tóte calomniele ce i s’au adresat ș’a pus pe Evrei pe aceeași liniă cu oricare om și chiar cu oricare Român născut și crescut sub un regim străin, am crezut și credem că va fi venit și pentru Evrei timpul d'a dovedi că iubesc adevărat țera, că se interesă de viitorul iei, că sunt și prin fapte Români, cum au fost recunoscuți de drept de către poporul român. De aceea, am amintit Evreilor filele trecute datoria ce au ;• le-am indicat cum, după părerea nostră, ar putea și dânșii dovedi iubirea ce trebuie să aibă pentru națiunea română și pentru pământul iei. Invasiunea ebraică urmeză: Autoritățile — cu tóte măsurile luate și care i-au pus mari stavile— nu pot totuși a o opri cu desăvârșire. Intr’adevăr, când granițele sunt atât de întinse și deschise, când vecinii vor să se scape de vagabonzi, e ușor a’așela vigilința ș’a ajunge la scop. Daca Evreii din țară n’ar închide ochii, dacă ei n’ar primi pe fugarii și pe goniții din alte părți, măsurile luate de autorități ar fi d’ajuns pentru a opri invasiunea, împlinirea acestei datorii, ce ’n oricare țeză este impusă prin inimă și prin interes fiecărui cetățen avem dreptul să cerem și noi de la israeliți. Mai este un rău. Nepăsarea cetățenilor, a guvernelor din trecut și p’alocurea—mai cu osebire peste Milcov—un ne’ntrenată poftă de câștig, au ajutat la năpădirea satelor de către oă mulțime de străini, care n’au nici uă meserie, și se fac numai cârciumari și esploatatori ai sătenilor. Avem legi care lovesc acestă esploatare chiar în causa iei: opresc stabilirea în sate a acestor omeni. Găsesc pre Evreii, deveniți Români, că ei nu sunt datori a lucra pentru a pune capăt acestei stări de lucruri și ilegale și păgubitore poporului român? Ne mulțumim și d’astă-dată numai a pune întrebarea. Așteptăm respunsul de la fapte și numai de la fapte, căci omul se judecă după fapte, ca pomul după rude. In istoria nostră națională, în lupta pentru bine ș’adevăr, găsim numele unui Evreu, Rosenthal, care a luat parte la revoluțiunea de la 1848, a luptat și a suferit pentru țară, pentru drepturile și fericirea iei. Cine sunt actualii? Nu-și va găsi are soți ai lui Rosenthal ? Așteptăm respunsul faptelor și numai al lor . SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 29 Octombre. — împăratul primind delegațiunile . »Greutățile ce se opuneau la esecutarea câtorva punte din tratatul de la Berlin au găsit u soluțiune satisfăcetore. Pacea Europei este din nou întărită. Acest resultat favorabile s’a dobândit mulțumită sincerii cooperări a Puterilor europeane care s’au sforțat a consolida actuala situațiune a prientelui. Guvernul meu a credut de cea mai însemnată datoriă a sea d’a favorisa și d’a ’ntreține acestă cooperare; el a fost susținut în acestă sarcină prin escelentele relațiuni ale monarcieî ,cu tote puterile precum și de trebuința generale de pace. Proiectele guvernului meu respund la acesta situațiune asigurătore; administrațiunea resbelului va face numai apel la membrii delegațiunilor întru cât va fi trebuință de a se urma opera ’ncepută sau spre a câștiga câteva punte asolut trebuinciuse spre a completa forțele militare ale imperiului. „Administrațiunea Bosniei și a Brzegovinei nu va mai avea trebuință și anul acesta ca să recurgă la financiele Monarchien Sforțările continue ale guvernului meu spre a asigura liniștea și ordinea î n acele țări, spre a favoriza desvoltarea lor materiale și intelectuale, au produs deja resultate bune.“ împăratul își termină discursul sotificănd că este convins că delegațiunile își vor îndeplini sarcina ca totdeauna, cu ’nțelepciune și patriotism. Tunis, 29 Octombre.— Se confirmă spirea despre mortea lui Ali-ben-Amar, capul insurgenților tunisiani; partizanii săi sunt forte demoralizați. Autoritățile militare francese au dărit să ’ngrijescă de ’ntreținerea trupelor tunisiane. S’a publicat oă proclamațiune a beiului din Tunis prin care se desminte scomptul că nișcareva trupe otomane vor veni în Tunis. Proclamațiunea e zice că soldații turci trimiși la Tripoli sunt acolo spre a menține ordinea și că se vor reintorce ’n curând în Turcia. Colonia generarului Forgemol, pornită de la Tebesa a sosit la 24 la Enehir-Riba. Viena, 29 Octombre.—Astăzi s’a dat un prând de gală ’n onorea regelui și reginei Italiei; împăratul a rădicat următorul toast: „Mulțămind Maiestăților Vostre pentru plăcuta Lor visită, care este un semn de uă amidă sinceră și durabilă, beau în sănătatea M. S. regele Italiei, a M. S. regina și a familiei regale”. Regele Humbert răspunse: „Sunt forte atins de afectuosa primire ce regina și eu am găsit aici. Beau în sănătatea MS împăratul și regea M. S. împărătăsa și regină și a familiei imperiale, făcând cele mai căldurose urări pentru ca relațiunile atât de cordiale, ce există din bună-norocire ’ntre poporele nóstre, să se restrângă din ce ’nce mai mult pentru prosperitatea țărilor nóstre*. Berlin, 29 Octombre.— Se cunosc resultatele a 216 alegeri pentru Reichstag; din aceste 216 sunt 60 balotagie; cei 156 aleși se împart în următorul chip: 20 conservatori, 9 conservatori-liberali, 53 centru, 15 naționali-liberali, 19 secesioniști, 18 progresiști, 6 din partita poporului, 4 polonezi și 10 din partita de protestare sau particulariști. Belgrad, 29 Octombre. — Se asigură că monsiniorele Michael, arhiepiscop de Belgrad, mitropolit al Serbiei, a fost suspendat din funcțiunile sale în urma refuzului de a respecta legea asupra taselor. Roma, 29 Octombre.—Cardinalul Caterini a murit.; cardinalul Borromeo este forte greu bolnav. Viena, 29 Octombre.— Politische Correspondenz anunțță că împăratul Austriei, îndată după revista militară de ieri, a numit pe regele Italiei proprietar al regimentului 28 de liniă, fost al generalului Benedeck. Chiar ieri regele Italiei a adresat colonelului acestui regiment, care staționază actualminte la Budweis (Boemia), un telegramă prin care salută regimentul său. Colonelul a plecat îndată de la Budweiss la Viena, unde vine să salute pe proprietarul regal al regimentului său în numele întregului regiment. Berlin, 30 Octombre.Se cunosc astăzi 326 resultate ale alegerilor pentru Reichstagul german; sunt 28 conservatori, 14 conservatori-liberali, 78 centru, 23 naționali-liberali, 28 secesioniști, 30 progresiști, 6 din partita poporului, 11 poloni, 17 din partita de protestare sau particularistî, sunt 89 balotage. Constantinopole, 30 Octombre.— Ancheta privitore la steamerul german „Vulcan”, bănuit că conține dinamită destinată pentru Constantinopole, a constatat că acest steamer a transportat în adevăr uă cantitate de dinamită, dar că ea era pentru socotela unui rus și că a fost desbarcată tată la Șira. Comisiunea financiară turco-rusă, instituită pentru regularea indemnisării de resbel, se compune din Assim-pașa, Serverpașa, d. de Novikoff, ambasadore, și din d. Thoener, delegatul Bonholderilor ruși. Ea a ținut prima sea ședință la 29 Octombre. Viena, 30 Octombre. Regele și regina Italiei au primit astăzi în audiență pe membrii corpului diplomatic acreditați pe lângă împăratul Austro-Ungariei. Onorurile recepțiunea le-au făcut comitele și comitesa de Robilant. D. d’Oubril, ambasadorele Rusiei, comitele Duchâtel, ambasadorele Franciei, Edhem-pașa, ambasadorele Turciei, au fost cei d’ánteiű primiți; ambasadorii Germaniei și Engliterei lipsesc din Viena, dar personalul celor două ambasade s’a presintat în complet M. Lor, după acesta au fost introduși toți miniștrii străini și membrii misiunilor străine. Miniștrii Italiei, d-niî Depretis și Mancini, au avut uă audiență de la împăratul Francisc Iosef; după aceea ei au visitat pe toți membrii familiei imperiale și au întors visitele ce primiseră de la miniștrii Austriei și Ungariei. Séra a fost concet la Curte . 360 invitați ; spectacol strălucit. Roma, 30 Octombre. — Intr’un banchet electoral dat la Legnano, d. Minghetti a declarat că trebuie să se aplice cu realitate legile de garanție ; d-sea a salutat intrevederea de la Viena, ca fiind d’un norocit augur, și a aplaudat încercarea făcută de d. Sella d’a întemeiată majoritate parlamentară solidă, grupând pe adevărații liberali într’uă partită politică deschisă oricărui progres. rasiasm. La Focșani primirea a fost din cele mai căldurose. La gara de la Focșani ,MM. LL. au depus, în temelia gărei, un document comemorativ în fruntea căruia stă scris: In filele M. S. Carol I, Rege al României și ale M. S. Elisabeta, Regina României s a construit calea ferată Mărășescu-Buzău în virtutea legei din 14 Martie 1879; după acesta urmeza legea. Banchetul a avut loc la 5 ia one. Afară de discursul M. S. și al d-lui Ministru Dabija, s’au mai rostit și alte discursuri de d-nii Pr. Lust, jd. Primar Orleanu și Voinov. După terminarea banchetului MM. N. au plecat la gasdă la d. Tufelcică unde la ora 9 a început recepțiunea și serata. ........ Fondatorele și proprietarul tjiarului Românul, pentru a arăta recunoscințarea celor cari au susținut diarul în timp de 25 de ani anunță: De la 1 Ianuarie viitor tjiarul va apare în format mare, cu 6 colóne. — — —wiit*'“—------- Inaugurarea căiei ferate Marosesci-Buzău Focșani, 18 Octombre. MM. IL. au ajuns la gara Buzău la orele 12, 34. Primirea era forte entusiasmată: îndătă după coborîrea MM. LL., s’a celebrat, în fața gărei, supt pavilionul special, serviciul divin și sfințirea apelor. Aci, d. deputat Constantinescu, în lipsa d-lui Primar care era bolnav, a rostit un discurs bine simțit. După săvârșirea acestei ceremonii, MM. N. au pornit spre Focșani, unde au ajuns în deplină sănătate la orele 5. Pe tot drumul, la gări și cantone, pe unde trecea MM. II. erau aclamate cu en ocă discursul rostit de d. Constantinescu la gara Buzău: Sire, Domnă, Faptele mari, istorice, ilustreza Numele Regilor mari și le dăuă Glorii neperitare ; ânsă iubirea sinceră a poporului ca cea mai înaltă espresiune a gratitudinei și a admirațiunei îi face se fiă și fericiți. Voi Sire, ați înscris cu litere neșterse Gloria Numelui Vostru în Istoria patriei, și ați împlântat în inima poporului Vostru, iubirea pe care numai Regii cei buni și ’nțelepțî o pot sădi. Dacă în lupta pentru independință, ați condus regiónele române ca uă vitejie legendară și au cucerit națiunei locul de onore la care avea dreptul în marea familia Europenă în lucrarea civilizătore a desvoltărei morale și materiale, figurați ca cel mai mare regenerator al statului. Sub auspiciile Vostre, orice idee de progres și de prosperitate devine un fapt îndeplinit. G’uă mână darnică preredința a realisat, în persana Maiestăței Vóstre, și a generósei nóstre Regine, tóte aspirațiunile și tote măgulirile unui popor plin de vitalitate. Prin exemplele Vóstre de virtute, de devotament și de sacrificii pentru realiarea și buna stare a patriei. Voi ați redesceptat vechia tradiție de vitejiă și de amor de patriă, ați deschis pentru Români era marilor transformări, ne-ați redat consciința destinurilor mărețe la cari suntem meniți. Presința Vostră, în mijlocul poporului Vostru cuprins de entusiasm, este mai totdeauna semnul unui nou progres realisat, este simbolul unei nouî propășiri pe calea îmbunătățirilor. Și astăzi, ca și altă dată, onorând cu presința Maiestăților Vostre inaugurarea unei nouî artere de desvoltare economică, încoronați în același timp un succes complet al acestei opere, care atestă despre aptitudinile nóstre pe terenul activității industriale. Acestă întâmplare, pentru locuitorii orașului și districtului Buzău, este un ocasiune cu atât mai fericită de a saluta buna Vostră sosire la noi, cu cât pentru ânteia dota de la evenimintele realiării Tronului la demnitatea ce i se cuvenia, ne este dat a ’ntâmpina, la pragul cetății nóstre, pe primul Rege și Regină al României. Mândri d’acestă onore, vă rugăm, Maiestate, a primi căldurosele nóstre felicitări și espresiunea devotamentului nostru nemărginit. Să trăiesci, Sire ! Se trăiscă buna și generosa nostra Regină! POLITICA ESTERNA, întrevederea de la Viena și presa străină 11 Diritto accentuază 'n ultimul său număr însemnătatea politică a împregiurării, că și regina Italiei se prezintă cu socrul ei ca óspe a Curții imperiale din Viena. Acest fapt caracterisă evenimentul reînoirii intimităței dintre Curțile din Viena și