Romanulu, octombrie 1884 (Anul 28)

1884-10-18

T1 ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vei putea: ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV . . ......................40 bani Deto­n a­n­u­al....................2 lei „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului­ IN PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI ESEMPLARUL JOS, 18 OCTOMBRE 1884 i < y T­­­ EOCURESCI»RMMAR 1884 Atraserăm mai bilele trecute aten­țiunea alegătorilor asupra unora din cestiunile mai însemnate a căror so­­luțiune s’o pretindă de la cei cari le vor solicita onorea d’a-i represinta în viitórele corpuri legiuitóre. Printre a­­ceste cestiuni enumerarăm și pe cea privitore la vândarea bunurilor Sta­tului, în privința căreia există deja uă lege din 1881, care a fost modi­ficată de fostele Camere în sesiunea trecută. Totuși, modificările introduse sunt departe de a corespunde scopului ur­mărit de acestă lege, și de aceea mulți deputați fisura că ele nu vor trăi de­cât atâtea dile câte vor trece de la închiderea Camerilor trecute până la convocarea celor viitore, ér alții le combătură servindu-se de cu­vintele unui poet: „De îmbunătățiri rele, cât vrei suntem sătul“. Trebuie se recunoscem înse, cu modificările propuse de guvern erau­ pre­cum bune, dar ele, după cum au fost sucite de Senat și votate apoi și de Cameră, după stăruințele d-lui mi­nistru al domeniilor, au nimicit sco­pul legii. In raportul, de care fură însoțite aceste modificări când se presintară Camerei, se­­ zicea între altele: „Dar preocupațiunea principală a legiuitorului, cu ocasiunea regularii condițiunilor de înstrăinare a bunu­rilor Statului, a fost d’a immulți clasa proprietarilor mici­ înlesnind in tóte modurile cultivatorilor de pământ a­­clnsițiunea solului. Acesta reformă in­­teresată în gradul cel mai mare vii­torul economic și politic al națiunii nóstre.“ Și mai la vale : „Pretutindeni unde cultivatorii de pământ sunt în genere și proprietari ai solului, vom găsi la țară bunul train, siguranța și încrederea în vii­tor, independința de caracter, spiri­tul de prevedere și economie, c’un cuvânt tote acele condițiuni de asis­­tență care asigură poporațiunilor ru­rale fericirea și moralitatea. Acolo, din contra, unde proprietatea mare se află concentrată în mânile unui număr prea restrâns de persane și unde pământul este în genere culti­vat de lucrători salariați, cari nu au­ nici un drept de proprietate pe pă­mântul ce muncesc, acolo vedem ivindu-se cu timpul proletariatul a­­gricol însoțit de tote viciile și mise­­riele cari formeza funestul seu cor­tegiu.“ Aceste frumose cuvinte pline de adevăr, comparându-le cu desbaterile din Senat, cu argumentele invocate acolo și apoi în Cameră, și cu chi­pul cum a fost în cele din urmă modificată legea, ne fac a ne aduce a­minte d’uă fabulă a cârei morală este: „în casa acesta, asta se vor­­besce și asta se face.“ Scopul legii, ast­fel cum este as­­tăzi în vigore, nu e altul de­cât d’a face tot proprietari mari. Cultivatorii cei adevărați de pământ, țăranii, nu pot dobândi, nu pot cumpăra cele­­ zece pogone ce să’ndură legea a le da voie să cumpere de cât numai cu condițiunea d’a se strămuta de la oă estremitate a țârei la cea­l­altă și, chiar atunci, rămânând aprópe tot clăcași, ceea­ ce nu vor face nici uă dată. Uă dovadă despre acesta s’a văzzut deja cu ocasiunea împroprietă­ririi însurățeilor pe care o aminti d. I. Gr. Bibicescu în ședința de la 16 Martie 1884 a Camerei deputaților, când să discutau modificările intro­duse de Senat. „Pot afirma cu certitudine, (­ise d-sea, ca emigrațiunea care voiesce a­s’o provoce legea acésta, nu se va rea­lisa, caci cu ocasiunea improprieta­ririi însurățeilor, ori unde au trebuit să se strămute, de la munte la câmp, nu s’au strămutat. Prin urmare, daca în Cameră va trece proiectul așa cum e, ori­cine pate se dică cu crearea de proprietate mică în mâna muncitoru­lui sătian, nu este de­cât un cu­vânt. “ In proiectul primitiv, discutat în ședința de la 4 Noembre 1883 a Camerei deputaților, să zicea ca se pot vinde în loturi, mici și acele moșii a câror arendă este mai mică de două­­zeci mii lei. Prin acésta dispo­­sițiune se ’nlesnea țăranilor putința d’a se uni mai mulți pentru a cum­păra uă asemene moșie ș’a fi ast­fel ei singuri stăpâni pe densa. Maturul corp, șterse însă acesta disposițiune și stabili cu sus-citatele moșii nu se vor putea vinde de­cât a licitație și’n corpuri întregi sau în loturi mari. In același timp însă, fostul Senat liberal dispuse a se vinde și țărani­­or pămănturi, însă numai pârți de pe moșiile Statului care au un în­­întindere mai mare de patru mii po­gane, și chiar și acele loturi să nu pota avea oă întindere mai mare ca zece pogone. Daca voim a ne da bine sema de acesta restrîngere introdusă de Se­nat, apoi trebuie să recunoscem ca ea ne-a dus cu un pas napoi și cu numai măsură conser­vatoire nu se póte numi. Altul a fost scopul urmarit de a­­cesta lege, când se presinta în anul 1881 și altul este resultatul la care a ajuns Senatul prin modificările ce a introdus. Este vădit ca marii proprietari din maturul corp au răpit țăranului pu­tința de a deveni proprietar, pentru ca să nu se puta găsi la țară nici „bunul trai,“ nici „siguranța și în­crederea în viitor,“ nici „indepen­dința de caracter,“ nici „spiritul de prevedere și economie,“ în fine ni­mic din ce póte „asigura poporațiu­nilor rurale fericirea și moralitatea.“ Este vădit ca marii proprietari din maturul corp au voit, prin aceste restrîngeri, să facă a se ivi „prole­tariatul agricol însoțit de tóte viciile și miseriile cari formeza funestul sau cortegiu.“ Este vădit în fine, ca și majorita­­tea din fosta Adunare a deputaților, care număra și trei­ deci de represin­­tanți ai poporațiunii rurale, a urmă­rit acelaș scop ca și majoritatea pro­prietarilor din maturul corp. Cu ocasiunea votârii de câtre ca­meră a modificărilor introduse de Senat, s’a dus de pe banca ministe­rială ca nu trebuie se se ținească la facerea unei legi pe clase, la facerea unei legi de ostracism. Totuși așa s’a făcut. Legea în vi­gore pentru vendarea bunurilor Sta­tului este uă adevărată lege de os­tracism și favoriseza în special numai pe marii capitaliști cu care țăranii nu vor putea ține nici uă dată pept la licitațiune spre a cumpăra moșii a câror întindere este mai mică de două mii hectare. Legea în vigore este un adevărată lege de clasă, de vreme ce favoriseza numai formarea marei proprietăți, înlăturând aprope putința de a se forma și proprietatea mijlocie. Cu tote acestea nu se pote tăgă­­dui ca mai ales aceste două feluri de proprietăți, adică cea mică­ și cea mijlocie, sunt acelea cari nu pot aduce cele mai mari folose unei țari agri­cole ca a nostra. Un mare economist, d. Léonce de Lavergne, care s’a ocupat forte mult de proprietatea rurală, scrie intre al­tele și următorele: „In Francia sunt două categorii de proprietăți : mijlocii și mici. Ți­nuturile în cari cultura este mai na­­iitată, sunt in genere acele în care domină proprietatea cea mică... Prin diviziunea proprietății se manifestă de obicei­ la noi progresul. Același fapt se reproduce și’n alte țâri : în Belgia, in Germania renană, în Ita­lia de Sus și până în Norvegia. „Pretutindeni, afară de Englitera, adică în Spania, în Germania, pro­prietățile prea mari au făcut mai mult rea de­cât bine agriculturei... Privind cestiunea numai din puntul de vedere agricol, singurul care tre­buie să ne ocupe, resultatele gene­rale pledeza mult mai mult în fa­­vorea micei proprietăți de­cât în fa­­vorea celei mari... „Părțile cele mai avute din pă­mântul britanic, sunt un amestec de proprietăți mijlocii și mici. In unul din cele mai avute, chiar din puntul de vedere agricol, in Lancaster, do­­­­mină proprietatea mijlocie și aprope mică. In resumat se póte afirma, mai cu sema decâ și Irlanda se cu­prinde în acest calcul, ca pământu­rile cele mai bine cultivate din cele trei părți ale Engliterei nu sunt cele cari aparțin celor mai mari proprie­tari. Putem chiar găsi, nu tocmai în Englitera, ci într’una din posesiunile englese, insula Jersey și aneosele sale, un ținut în care, înfloresce­­ mica pro­prietate. Abia se pote găsi acolo oă proprietate de 16 hectare; multe va­riază între 5 și 15, și cel mai mare număr are mai puțin de 6 hectare. Agricultura e­ste mai săracă? Nu, de­sigur. Pământul, ast­fel de varat, e cultivat ca uă grădină.­ Se va <fice pate ca , prin legea pentru vândarea bunurilor Statului să da și țăranului nostru putința de a deveni proprietar pe cinci hectare pământ. Așa este, dar i se pretinde să se strămute de la munte la câmp și, afară de acesta, acel pământ i se da pe un moșie pe care Statul o a­­rendezat apoi și ast­fel țăranul vine din n­ou in contact cu arendașul, care-i cere pogane, pui de găină, ouă,­­jile cu palmele, oile cu carul, mușchiu de porc și câte și mai câte­ lucruri cari nu se mai ved prin nici uă țară din lume. Pentru ca scrim acest articol pen­tru viitorele Camere, în care vor in­tra negreșit și mulți represintanți ai nouei generațiuni, credem a nu-1 pu­tea încheia mai bine de­cât repro­ducând urmatorele cuvinte rostite de d. I. G. Bibicescu în ședința de la 12 Noembre 1883, când se discutau modificările de introdus în legea pen­tru vîndarea bunurilor Statului: „Trebue să ne gândim la viitor, se prevedem și să preîntâmpinăm pe cât putință este încercările la care el ne-ar e spune. A guverna, însem­­neza a prevedea și de aceea noi, oă țară agricolă, trebue să ne gândim câ póte vor trece 100 și mai bine de ani până când să se schimbe ca­racterul eminamente agricol al țerei nóstre, spre a deveni industrială. Dar până atunci să ne gândim ca marea majoritate a poporului nostru cu munca pământului va trăi și grea îi va fi posițiunea când va fi cu totul redusă la proletariat. "Acum, mulță­­mită domenielor, putem înlătura ori­ce frământare de felul acesta:“ viitorul păstraze popórelor mele u o lungă periodă de pace, de lucru și de bun train. Relațiunile nóstre cu tote Puterile și mai ales cu Statele vecine, sunt din cele mai amicale. Întrevederea de la Skiernievici nu numai cu­mi-a procurat­­ dorita oca­­siune de a reînnoi relațiunile mele cordiale cu Casa imperială din Rusia, dar mi-a și dovedit acordul absolut ce făcea pe cei trei monarh­i și pe guvernele lor a men­ține basele paciî și ale linișciî, atât de trebuinciuse bunului traiü a poparelor lor. Acesta înțelegere, bazată pe menținerea tratatelor și pe uă încredere mutuală, trebue să­­ formeze oă garanție sigură și respectabilă de pace, și să producă efecte salutare de care vom profita nu numai noi ci și tóte cele­l­alte popore.“ împăratul a mai decblarat cu cheltu­ielile necesare pentru întreținerea armatei se vor restrînge la strictul necesar, și a accentuat trebuința d’a se crea mijloce moderne de apărare,­proprii d’a protegja cu mai mare eficacitate costele imperiului. Terminând, Maiestatea Sea constată ca progresul, ce continuă a se accentua în provinciile ocupate, a adus cu sine reduc­­țiunea efectivului trupelor de ocupațiune din acele locuri. Paris, 28 Octombre. — La Maroc s’au arestat 13 străini, dintre cari patru fran­cezi. Consulul francez a adresat că pro­­testațiune guvernului din Maroc. Strasburg, 28 Octombre. — In răspun­sul său la un telegramă, ce o primise din partea studenților universitari din Stras­burg, principere de Bismarck se esprimă ast­fel : „Vă mulțumesc pentru recunos­­cința d-vostră ce mă onorezá și pentru concursul d-vóstre de natură a reînvia speranța­­ mângâitore cu care, încrezător în patriotismul junimii germane, zăresc pe d’asupra luptelor partitelor actuale un­ viitor pe care nu sunt sigur se-l văd eu­ ânsu­mî. Con­stantinopo­l, 28 Octombre.—Se asi­u­­cură câ Porta a notificat baronului de Calice, ambasadorul Austro-Ungariei la Constantinopole, ca ar sechestra liniile, ce există actualminte, și ca va da con­­strucțiunea nuoilor linii unui alt concesio­nar, ci nu baronului de Hirsch, déca acesta nu va pomi, în timpul ce i s’a acordat, cele d’ăniri propuneri ale Porții. " Paris, 26 Octombre.—D. Ubioim, care a murit de curând, a lăsat neisprăvită is­toria României. Londra, 28 Octombre, Camera comune­lor.—Marchizul Hartington, secretarul de Stat la resbel, dec­lară ca n’a primit nici oă informațiune privitore la soirea ce se răspândise despre luarea orașului Cortum de câtre trupele Mahidiului. Roma, 28 Octombre. — Numărul morți­lor h­oleric! din tot regatul a fost ieri de 20, dintre cari 7 la Neapole. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Pesta, 28 Octombre. — împăratul Fran­­cisc­ Iosif a primit astă­ze delegațiunile. Răspundend la discursul președintelui lor, Maiestatea mea a dis : „Pot dice cu mare satisfacțiune ca, după tote prevederile, DIN AFARA ENGLITERA Fiindcă și Englitera a consimțit acum d’a lua parte la conferința pen­tru Congo, apoi se speră câ ea se va întruni în cele d’anteiü Zre ale lunei lui Noembre. Prin cercurile politice din Berlin se crede câ pro­punerile germane vor fi aprobate în genere. Chiar și oposițiunea Engli­terei a fost înlăturată și se crede câ conferința va avea un resultat satis­făcător pentru tote pârțile. De alt­­mintre și cestiunea conferinței a fost tratată și în parlamentul englez cu ocasiunia desbaterilor asupra Adre­sei. La­să interpelare a d-lui Burke, care se dec­lara contra predării Ni­­prului, lordul Fitzmaurice, supt-se­­cretarul pentru afacerile străine, răs­punse cu guvernul Reginei s’a înțe­les deja cu Germania asupra propu­nerilor privitore la Congo. De altă parte guvernul engles a dobândit a­­sigurara ca nu vor fi atacate drep­turile pe care le-a căstigat prin tra­tatele încheiate de consulul Hewatt. In ap­ecierile lor asupra desbate­rilor Agresei în ambele Camere ale parlamentului englez, c­arele din Londra relevă espunerile făcute de d. Gladstone asupra bilului pentru reforma electorală și mai ales pen­tru acea în care primul ministru lasă pe conservatori să înțelegă câ­­nă a doua respingere a bilului de reform, va aduce pe tapet cestiunea unei fformari organice a Camerii lur’Zile. 'limes blameza acest limba­­giu și Zice ca este'­ ne­oportun. Primi ministru - Zice organul cetății— ar fi tot mai bine inspirat decă ar fi lăsat s vorbesca faptele chiar, fâră a se întind­e pe larg asupra lor. Fie­care scie cu parlmentul a fost convocat în risce împrejiruri ne­ordinare spre a resolva un ce­­entru care, după cum a dis chiar d. Glastone, va avea uă gravă, seriosă și solemă răspundere. Ia uă asemene Luminéta­te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațieaea­­parului și ofieiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffice et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — crisă nu trebuie să se rostască nici un cuvânt de provocațiune de câtre aceia cari sunt responsabili pentru binele Sta­tului și pentru conducerea afacerilor țârii, și de aceea trebuia înlăturat tot ceea ce ar semăna cu un amenințare sau sfidare. AUSTRO-UNGARIA Landtagul croat a votat éri tote acele disposițiuni pe care le-am pu­blicat deja prin Românul și care înăs­presc în mod serios regulamentul său interior : Aceste disposițiuni — dice Neue freie Presse — sunt două asprime atât de dra­conică, în­cât se póte dice câ n’a mai rămas de introdus acum de­cât bătaia ca pedepsă parlamentară. Ceea ce se plă­­nuiește contra presei, ne-o dovedesce le­gea prin care delictele de presă sunt luate de la juriu și date la tribunale, a câror inamovibilitate și nestrămutare, ga­rantate prin lege, sunt de asemene sus­pendate. Nu ne mai rămâne acum de­cât se așteptăm dovedi ca guvernul și par­tita națională au reușit, prin aceste miji­loce, să atragă de partea lor pe acele cercuri ale poporațiunii care țin cu Star­­cevicianii. RUSIA Poliția din Petersburg a făcut orășî­nă arestare d’uă mare însemnătate. Ea puse mâna Sâmbăta trecută pe Nevski-Prospect, lângă catedrala Ka­zan, pe un a­nume Lapatin, pe care’l căuta de mult poliția. El să’ncerce a resiste, dar fu apucat de duci jean­­darmî și un aginte criminal. Aresta­tul striga în public: „ Anunțați ca am fost arestat.“ Geandarmii îi astupară gura. In locuința lui Lapatin fură găsite două cutii cu dinamită și mai multe teancuri de tipărituri. Lapatin este cunoscut poliției însă încă din 1876, a fost închis mai mulți ani într’un fortăreță, dar fu liberat mai târziu și fugi din Petersburg. De patru ani el este căutat cu u­ mare activitate, câci de la atentatul contra lui Mezenzen el este bănuit că a luat parte la tóte întreprinderile revolu­ționarilor. Poliția scia ca el să află de patru luni în Petersburg. Un a­­ginte secret îl descoperi tocmai pe când să pregătia să fugă la Moscva. Tot două dată găsim însă în Neue freie Presse și urmatorea telegramă ce i se trimite din Petersburg, cu data de 25 Octombre . Partita revoluționară a dat dilele a­­cestea un nou semn de viață. Ea a pu­blicat on foiă volantă, care conține între altele chitanțele de primire despre su­mele colosale dăruite partitei revoluțio­nare în scopul de așî reîncepe mișcarea. Afară de acesta față volantă, mai publică și uă lămurire asupra căușelor care au făcut să se astâmpere vremelnicește miș­carea revoluționară. Revenind la omorârea lui Sudeikin, fata asigură ca chiar nefi­­delitatea unor persone din partita revo­luționară este vina ca ea n’a reușit în e­­secutarea planurilor ce fusese făcute, în urma publicării manifestului de încord­­­are, spre a descredita guvernul. Intru­cât Degajev și alții își consacrară ser­viciile lor lui Sudeikin, revoluționarii nici nu puteau să se gândesca măcar la un acțiune agresivă, totuși ei­­ și-au menținut până acum posițiunea. Acum însă suntem și cumi, de vreme ce principalul trădător s’a reîntors în mijlocul nostru și a dat partitei uă notă exactă despre personalul poliției secrete, și respectat, în năuntru și în afară, de cât atunci când se de a lucra spre a’și desvolta starea mea economică. Voiu lucra dar, voiți lupta pentru a avea uă administrație onestă, inteligentă și muncitore, uă justiție răspândită d’o­potrivă pentru fie­care, uă stabilitate în tote, uă încurajiare a adevăratului me­rit și al muncei oneste. Voit cere cu stăruință stabilirea unor case solide pentru instrucția profesională în orașe și sate pentru ambele sensuri, re­­generarea agriculturei nóstre în adevă­ratul înțeles al cuvântului,­­acesta ramură de bogăție și cea mai principală pentru esistența nostră și care astăzi nu este de­cât un adevărată parodie; crearea și în­­curajearea propășirea industriilor mici și mari. .înflorirea comerciului, esplotarea diferitelor bogății ale țarei, regularea porturilor și a cursurilor apelor nóstre de la care astă­zi nu tragem nici un fo­los, înmulțirea căilor de comunicație și tot ce contribue a ne face viața ușoră și a ne asigura existența nostră ca națiune. — Diarul Mehedințul dând sema despre­­uă întrunire a grupului guvernamental din localitate, ținută în casa d-lui Le­­fendachi, spune ca nu s’a putut a să junge la oă înțelegere asupra formării unui comitet de inițiativă, care în ale­gerile viitore să susțină candidaturile oficiale, sau mai bine ejis ale foștilor se­natori și deputați. D. dr. Milotenu, unul din membrii cei mai influenți, se dice, ar fi refusat d’a intra în comitet, protestând câ în fața situațiunei creată de câtre foștii depu­tați și senatori, d-sea numai póte spera într’uă reușită a grupului, și ca pentru prestegiul d-sele și al partitei liberale să vede nevoit a lucra împri ’ună cu amicii sai politici cari despărțiți au format un nou grup care lucrază, cu mai multă vi­gore și mai consciincios, pentru susținerea ideilor liberale. D. general Fotino, cunoscând întemeiate pre­cum temerile d-lui dr. Milcton­i și vă­dind greutățile d’a se putea forma un comitet de inițiativă, a opinat ] intru pă­răsirea ideii de a se forma un comitet lo­cal, până ce mai ăntâiă nu Fi lua înțe­legere cu comitetul central[fi^» Se pare, cu tote acestea, a doua întrunire ce au avut Sâmbătă, lucrurile s’ar mai fi împăcat puțin, și comitetul s’ar fi format, după cum o afirmă gurile rele, numai din candidați pentru cameră, plus câți­va musterei de funcțiuni. Până în momentul de față nu se vede a fi vorba despre întruniri publice, se crede cu tote acestea câ ele se vor face în ajunul alegerilor și numai pentru co­legiul țăranilor, unde se vor propune cei căzuți de la cele­alte colegiuri. MIȘCAREA ELECTORALA Mehedinți.­D. Ion Lupulescu, fost in­­geniar șef și director­ al cǎii ferate Bucu­­resci-Giurgiu, punânduși candidatura pen­tru alegerile viitore, a publicat o­ pro­fesie de credință în care dice, printre al­tele, mehedințenilor . Principiile mele sunt acelea ale ori­cărui membru din noua generațiune de reînviere, adică , pure și adevărate libe­rali, câci sunt surele libertateî numai, poporele reînviază și trăesc. La ce izvor de idei mă adăp și ce as­­pirațiuni am ? Ele sunt acelea ale omului care vo­iesce a’șî vedea țara fericită, liniscită și desvoltându-se în pace în tóte ramurile de viață. Voi­ lucra dar, și voi­ lupta numai în acest sens. Un popor nu este fericit, nu este tare SCIRI D’ALE DILEI D. I. Bratianu, în călătoria sea în Mol­dova, va visita și Fălticenii; d-sea se va intorce Joi sora în Iași pentru a lua parte la banchet. * Ni se spune ca aspra consiliul profeso­ral ar fi luat următorea resoluție relativ la afacerea studenților : In cas când cei ce nu vor să depună e­­lamendle vor fi în majoritate, atunci se va închide Facultatea de medicină pen­tru un an.­ In cas când vor fi în minoritate, vor fi eliminați din Facultate. * . * *. Cu ocasiunea alegerilor comunale, V. Națională publica în numărul sau de la 9 Octombre un telegramă, din Brăila, ea venită din partea d-lui Ionescu, în care se ducea între altele cu d. I. Suditu, pre­ședintele provisoriu al secț. I, eșit la sorți, „a comis cele mai nerușinate vio­­lențe, a împedicat pe cetâțiani a vota, prin bătăi și insulte, a baricadat localul cu bande de bătăuși etc., etc. îndată după aparițiunea acestei tele­grame, d. Ionescu fiind întrebat de chiar­ câ telegrama este apocrifă, și specia V. Na­țională următorea telegramă pe care a­­cest diar a publicat-o astăzi : „Telegrama, publicată în numele meu în V. Națională din 9 Octombre, privitóre la președenția d-lui I. Suditu a biurou­­lui provisoriu pentru alegerile comunale, e de chiar apocrifă și ne­emănând de la mine, ca unul ce nici n’am fost presinte la operațiunea electorală, secția I.“ * * * Ieri s’a tras la sorți la curtea de apel din Bucuresci președinții biurourilor e- I

Next