Romanulu, noiembrie 1884 (Anul 28)

1884-11-08

1002 SCIRI DIN AFARA Un telegramă din Pesta, cu data de 14 Noembre și publicată de Neue freie Presse, spune următorele: „La mă­cină dată de Cazinul din Leopoldstadt, la care lua parte și ministrul de finnanțe d. Kallay, acesta vorbi despre represintarea intere­selor economice în Bosnia. Ocuparea Bos­niei, dise d-sea, este ăntâiul dér și cel din urmă pas al desfășurării forțelor Au­striei în Criunte și trebue menținută prin schimbarea de interese reciproce cu pa­tria mamă. Ași fi fericit sé am ocasiu­­nea de a saluta în viitor pe comercianții și industriașii unguri nu aici, ci în Bos­nia.“* Poser er Znivniț «'pune­m prefectul pu­ — -----------------------­ ROMANULU­I NOEMBRE 1884 lider din Berlin, d. Madai, dedicar a de­putatului socialist d. Singer ca, deca­da guvernului câ nu scia ce se fac: davrul copilului. n ea-Senatul academic al universității din Berlin, căruia s-a adresat de curând că protestare a profesorilor în contra numi­rii doctorului Schwenninger, a otărât să se facă uă anchetă asupra trecutului a­­cestui profesor. Senatul va oțărî după ce se vor fi examinat documentele privitore la antecedentele noului profesor Până a­­tuncea, d. Schwenninger a rupt o«­ce re­­lațiune cu colegii sâi. * 1. Gazeta Germaniei, de Nord duce cu bu­getul imperiului pentru anul 1885—1886 presinta uă scădere de venituri de 25 mi­lione lei ; pe d’altă parte cheltuelile re­clamă un supliment de 28 milione lei. * Uă broșură publicată de curând asupra cestiunii coloniale germane, de fostul a­­mirale Livonius, recomandă guvernului să-și întindă protecțiunea asupra regiunei atât de sănătose și de fertile a Zanziba­­rului mai nainte ca Englesii să­ fi pus mâna pe dânsa. SCRISOARE DIN ITALIA Corespondintă particulară a ROMANULUI Roma 2 (14) Noembre. Adunarea deputaților, în loc de a* se des­chide la 24 Noembre, se va deschide la 27. La ordinea dilei vor fi mai multe cestiuni insemnate : proiectul de reorganisărea ar­e 61, proiectul pentru crearea un­or m­ci e­re, modificarea legei actuale asti­­anței publice, reforma privitore­­unală și județeană și nuoile cailor ferate. H 'lă se va întred­uce un primarele va fii ales de , al și se va da dreptul fe-I jta. I înța convențiunea căilor ferate .,rț­t adi deputaților patru­ volume ce cari conțin relațiuni asupra dru­gilor de fer și se conchide cerând a se ,dta proiectul care ia administrațiunea lor din mânile statului spre a o încre­dința unei companie private, cea ce va aduce unei folose economice chiar statului. Din causa importanței sale, acest pro­iect, deși este pus cel din urmă­ la ordi­nea dilei, va fi desbătut cel d’ăntâiîi. Acum trei dile a sosit la Monza com­itele Tor­­nielli care a fost primit de M. S. Regele. Unele diare critică purtarea comitelui Tornielli, care a rostit un discurs public înaintea alegătorilor din Novara­, spre a recomanda îealegerea de deputat­ a d-lui Ricotti, ministrul de resbel , caci, după cum se scie, după constituțiunea nostră deputatul care devine ministru perde man­datul sâu și trebue să se presinte din n­ou înaintea alegătorilor sâi. Aceste re­­elecțiuni sunt simple formalități, nu dau­ naștere la mari lupte și diarele cred câ cornițele Tornielli n’avea trebuință­ să mai țină un discurs. Regele este acceptat la Roma în ziua de 22 Noembre, la ora 4 p. m. Asociațiunile liberale și poporațiu­­nea se pregătesc spre a merge în corpore cu bandierele lor, la gară spre a’l saluta la sosire. La 11 Noembre, principele moștenitor împlinind 15 ani, numerose telegrame se trimiseră la Monza. Aceiaș­i zi la sărbă­­tore pentru armat­ă care serba diua de S. Martino, care este patronul oștirei. D. Mancini, ministrul afacerilor stră­ine, este puțin bolnav și primul ministru d. Depretis suferă de podagră. Ați aud­it pote despre diarul Le Forche Caudine și de directorele sâu Petre Sbar­­baro.­­ D. P. Sbarbaro fondând acest diar spuse câ-și propune se ridice­­ autoritatea regelui și să combată abuzurile și ne­dreptățile miniștrilor. Până adi au apă­rut 22 numere din Forche Caudine și a­­cest chiar a ridicat strigăte și provocat mari scandaluri. Sunt atacuri contra mi­niștrilor Mancini, Depretis, contra soție­­lor mai multor miniștri care, după cum spune d. Sbarbaro, se ocupă forte mult de afacerile Statului. Atacurile se îndrep­­tază contra multor deputați și profesori, mai cu semn contra deputatului Pieran­­toni, ginerele ministrului Mancini. Vor­bind despre afaceri cari se alătură de domeniul familiei, cari j privesc autoritâ­țile, publicului îi place acest diar, cu atât mai mult câ­t. Sbarbaro are mult talent și este forte învățat. Ast­fel din mai multe numere din Forche caudine s’au vândut de la 40 la 50,000 esemplare. D. Pierantoni făcu un proces de difama­­țiune d-lui Sbarbaro care fu osândit la oă lună de închisore, dar dânsul urma cu atacurile sale și violența lor produse­ră reacțiune. Se răspândi scomotul cu dânsul a tri­­mis scrisori care au caracterul scrisori­lor de chantage. Să dice cu dânsul spre a face să nu se pedepsescá un prefect, a scris d-lui Depretis amenințându-1 cu a­­tacurile sale și cu acesta scrisore este privită ca scrisore de chantage. In diare, în cercuri, în convorbiri să vorbesce nu­mai de situațiunea lui Sbarbaro faciă cu guvern. Acum câte­va zile un nepot al soției ministrului Magliari se duse în ca­sa lui Sbarbaro și-l amenință. Sbarbaro începu să strige, sosi soția sea și începu să luptă în care soția și un cumnată a lui Sbarbaro fură rănite. Acesta a mărit scandalul, curiositatea și preocuparea pu­blicului. In momentul în care seria, uă personă care are mare autoritate mă asigură ca Sbarbaro va fi arestat. Dar acesta scrie supt reservă câci îmi pare forte gravă. De­sigur vom vedea nuoi scandaluri cari se vor termina printr’un proces și în cele din urmă printr’u­ condamnațiune urmată de comentariile iei. Vom vedea. CAMERELE ENGLEZESCI Banchetul anual al lordului-mayor din Londra da prilej mai tot­deuna unui ma­nifest politic al guvernului chilei. Intr’a­­devăr, într’uă țară în care nu se între­rupe nici-uă­ dată discuțiunea publică, a­­cesta e un fel de socotelă ce se dâ țârei de ceea ce s’a petrecut de la închiderea Parlamentului. Anul acesta, în urma în­tâmplărilor pe care le cunosce totă lu­mea, Camerele au fost chrămate în sesiu­ne estraordinară, și ast­fel s-au adunat în luna Octombre în loc de Februare, a­­nul viitor. Din pricina acesta d. Glad­stone, care trebuia să vie la prânzul Ce­tății (cartier din Londra), și-a cerut ier­tare ca nu pote veni de­ore­ce trebue să stea la postul său în Camera comunelor, și a avut dreptate. Nu cum­va prea ne încredusem în în­țelepciunea și prudința pairilor Englite­rel spuind ca păreau dispuși să trateze asupra cestiunii reformei electorale ? Ceea ce e sigur, este ca intransiginu­l partitei conservatore arată uă reîntorcere la opo­­sițiune, ceea ce bucură mult pe intransi­­ginții partitei radicale. Pe când mai mulți dintre miniștrii, la prânzul de care am vorbit, puneau nădejde într’uă împă­ciuire, d. Gladstone, în Camera comune­lor, să lupta să respingă asalturi noui și noul amenințări. Reforma­­ electorală a fost consacrată, după cum am spus-o, cu u­ majoritate de 140 voturi ; legea a fost votată definitiv Marți, pentru ultima oră, și o să fie retrimisă Camerei lordi­lor. De astă dată însă, se duce ca împă­ciuirea, arangeamântul cu bună învoială, contractul de pace de care era vorba, cu tote în sfârșit amenință să cadă și ca prin urmare acum e mai greu ca ori­când să se ajungă la înțelegere. Omenii cu es­­periență, înțelepții lumii politice, sunt forte îngrijați. Printre ereditari, ducele d’Argyil, com­itele Cowper ; printre depu­tați, d. Goschen și alții, caută să reîno­­iască negocierile. Eri sera, d. Gosd­en a arătat părerea sea de rea, în Camera co­munelor, ca nu s’au mănținut disposițiu­­nile împăciuitore ce se duse pe faclă cu câte­va zile mai nainte, și a rugat par­tita conservatore să nu mai prelungesca uă luptă periculosă. D. Gladstone a dec­larat, în mijlocul aplauzelor tutor liberalilor, cu atitudinea oposițiunei are să provoce uă «isă cons­tituțională mare și câ guvernul nu ia răspunderea de ceea ce s’ar putea în­tâmpla. Vom vedea dacâ descreerații partitei vor învinge pe prudinți și pe cei cu bun simț. Ereditarii,—și sunt mulți în Came­ra comunelor,—înțeleg pericolul. Pairii ar putea fi dojeniți chiar de câtre viito­rii lor urmași și moștenitorii lor presump­­tivi. Radicalii nu aștepta alta de­cât se vadă câ Camera ereditară începe bătălia; țara e gata. Conservatorii sunt orbi dacâ nu văd câ Gladstone e cea din urmă sta­vilă. Lordul Salisbury nu pute avea preten­­țiunea să eserciteze autoritatea bătrânu­lui duce de Wellington, și cu tote aces­tea acela scia să cedeze și, când se gă­sea în fația unei mișcari populare câreia să nu poți resista, c­icea cuvintele acestea: „Sunt unul dintre omenii cari și-au petre­cut cea mai mare parte din viață în res­bel, cu tote acestea ori de câte ori mi-ar sta pr­in putință să înlătur resbelul ci­vil pentru țara mea, ași face-o în schim­bul oricârui sacrificiu.“ Când un om ca ducele de Wellington a vorbit ast­fel, pare prea bine lordul Salisbury s-o repete. Să nu se caute asemănare între Ca­mera Pairilor din Engli­eza și Senatul francez. Radicalii din Cameră și cei din Senat ar trebui însă să fie de acord. Pen­tru cei din Cameră, Senatul este uă­pe­­dică. Pentru cei din Senat, el nu este nici atât. Puntul cel mai greu al revi­­zuirei era acela privitor la atribuțiunile sau prerogativele celor două Camere în materie financiară, dar fiind­ ca nu se puteau înțelege asupră-i, l’au înlăturat. A rămas însă pentru tot­deuna un punct de conflict. Radicalii din Cameră d­e câ Se­natul nu­­ trebue să controleze budgetul; dar ce die radicalii din Senat ? ce dicea mai difele trecute noul președinte al ex­­tremei stângi senatoriale ? Ca întru cât privesce budgetul, întru cât privesc ma­teriele financiare, Senatul, supranumit cameră de control, n’a controlat nimica nici uă­ dată, ca­re a votat în­tot­deuna caile de fer ale d-lui Freycinet, reduce­rile de imposite ale d-lui Magnin, casele de economie­­ școlare ale d-lui Ferry etc. Ecu­menatul câruia îi se ia chiar și drep­tul d’a pune pedici! Cum se asemǎna el cu Camera lor­dilor. Journal des Débats, lohn Lemoinne. ÎNAINTĂRI IN ARMATA S’a făcut următorele înaintari de ofi­cieri din arma artileriei, pe d­iua de 1 Noembre 1884 : La gradul de căpitan : Drăghici Di­­mitrie. La gradul de locotenent : Costescu Constantin, Berlescu Anton, Cocăneanu Tiberiut. S’a înaintat la gradul de căpitan în arma cavaleriei: Ciurea Sotir și Seculescu Ion. S’a înaintat lla gradul de supt­ locote­­nenți în armată pe elevii seólei ofițerilor din al douilea an de studiu . In arma infanteriei: Ianculescu Gheor­­ghe, Iancovescu Constantin, Herdan Ni­­colae, Mihăilescu Constantin, Hagi Gheor­­ghe, Andrian Gheorghe, Stratilescu Ște­fan, Andonin Alesandru, Pictorianu Gheo­­ghe, Chirițescu Chirilă, Pară Dimitrie, Popescu Istrate, Mihăilescu Gheorghe, Lupan Grigore, Isac Panait, Dumitrian Gheorghe, Cocias Sava, Constantinescu Marin, Neamțu Ion, Dumitrescu Dumitru, Ionescu Vasile, Moscu Gheorghe, Bacal­­bașa Alesandru, Ciolea Mihail, Jipescu Mihail, Dimitriu Sava, Mardare Dumitru, Stătescu Constantin, Corlatescu Teodor, Constantinescu Christea, Popovici Gheor­ghe, Dumitrescu Gheorghe, Georgescu Mi­hail, Pruncu Ion, Marinoiu Dumitru, Cră­­ciunescu Stefan, Drăgotescu Grigore, Bi­­bescu Alesandru, Săndulescu Dumitru, Po­povici Radu, Lăzărescu Teodor, Fratoști­­țeanu Alasandru, Ciupelnițeanu Constan­tin, Popovici Stefan, Cărpenișan Gheor­ghe, Trenchea Ion și Zaharia Gheorghe. In arma cavaleriei : Mossache Ale­sandru, Constantinescu Nicolae, Baltenu Barbu, Berbec Anton și Caretaș Constantin. PRIN TELEGRAF de Boleshas Marchevici. Publicăm următorea nuvelă interesantă a distinsului scriitor rusesc Marchevici. Forma acestei nuvele în telegrame pote obosi la început pe cititor; îndată ce cu­nosce personagjele însă, el este răsplătit de ostenela­t­a. Pentru mai si multă clari­tate, indicam dinainte personele principale. Cavalerul Olkowski, oficial din gardă, rămas mofluz caută că fata bogată ; el scrie comitelui Spiridoff, amir­al sau să-­i înlesnescă cercetările. Spiridoff îl găsesce pe Olga Zacharoff. Acesta din urmă este curtată de un funcționar a­nume Aristoff. Episodul prin­cipal e duelul între Olkowski și Aristoff. 2 Septembre: stațiunea Olkowka, a­­prope de Pilsk, la Petersburg lui Wronski. Sosit, găsit în casă 7 ruble 50 copeci. Situațiune groznica. jLinisciți pe Blanșa. Găsim tot cașul două mii ruble. A. Olkowski. 6 Sept. de la Olkowska la Moscva, contelui Spiridoff. Posițiunea de plâns, mai multe datorii de­cât bani. Scorenko cinstit, dar prost. Consultat cârturărasa, de desperare. Căr­țile spun să te ascult. Sunt otărît. Scrie lui Zacharoff. A. Olkowski. 7 Sept. de la Moscva la Olkowska. In fine ! ce fericire. Bucuros. Bogată. Singură la părinți. Du-te imediat. Tele­­grafiat tatălui. Comite Spiridoff. 7 Sept. de la Moscva la Pilsk. Mare­șalului de noblețe Zacharoff. V’am vorbit adese la clubul englez de nepotul meu Alecsandru Olkowski. Carieră strălucită. Va veni la d-tea. Sărut mâna Olgai Nicolaevna. Ași fi forte fericit. Comite Spiridoff. 8 Sept. de la Pilsk la Belowodsk, E­­lenei Rozanoff. Tata anunțat sosirea oficialului de gar­dă A. Olkowski. Presimțiri, săraca cu! Olga Zacharoff. 9 Sept. de la Belowadsk la Pilsk Olgai Zacharoff. In numele cerului, nu-țî perde cumpă­tul, scumpa mea. Aduțî a­minte de A. Móré. Citesce în Mesagerul Europei: „Dev­­miaty wal“ de Danilefsky. Vei afla multe. Elena Rozanoff. 10 Septembre : Elenei Rozanoff, la Be­lowodsk. O. sosesce mâne. Abonați numai Mesa­­ger rus. Citit: „Binele pământesc“ de Arsi­­enko. Aflat nimic. Olga. 12 Sept. de la Pilsk la Moscva, comi­telui Spiridoff. Mulțămesc de recomandațiune. Bătrâ­nul Zacharoff primit bine. Ea mai fru­­mosă cât speram, cam timidă. Olkowski. 13 Sept. de la Pilsck, Olkowski. Sfiociune sinonim pudure. Mă prind bine crescută, convine. Noroc. Comite Spiridoff. 15 Sept. la Belowodsk, Elenei Ro­zanoff O. tot aici. Alt­fel cum credem­ Leiba! Tata deschis depeșa ta. Furios, telegra­­fia dă secret pe numele Domna Teodorovna Pitciuk. Olga. 16 Sept. de la Belowodsk la Pilsk. D-neî Teodorowna Pitciuk. Administrațiune stupidă, fară simți­­minte ideale, refusat concediu. Nu-mi pasă. Vin orî­cum mâne. Spuneți­’î­n ce m’aștepta ? Răspuns plătit. Aristoff. 17 Sept. lui Wronski, Petersburg. Prevină imediat Blanșa. Trimis­em­ două mii ruble. Un bine-făcător, Zacharoff, ma­reșalul nobleței descurcă lucrurile. Olkowski. 18 Sept. De la Pilsk la Belowodsk lui Tursikoff. Lovire de trăsnet,­­Elogene! I se im­pune un oficial de gardă. Nici uă putere pentru luptă. Mă voi­ opune. Cerul ori mormântul! Răspuns plătit. Aristoff. 19 Sept. lui Aristoff la Pilsk. Urmeza sfaturile. Interee­te. Nu fi prost. E. Tursikoff. 19 Sept. lui Tursikoff’ la Belowodsk. tit. Escî un neghiob, idiotule. Răspuns plă­Aristoff. 20 Sept. Elenei Rozanoff la Belowodsk Olga Nicolaevna forte necăjită. Tata închis casa lui A. El plecat cu oficialul la Olkowka. Domna Pitciuk. 22 Sept. comitelui Spindoff, Moscva (8­­/a ore dimineța). Sidorenko hoț, șnapan numărul unu. Ajutat de Zacharoff, cercetai socotelele, lipsă 14,000 ruble. Dispărut astă nopte. Merg la Pilsk să cer arestarea. Olkowski. 22 Sept. dejla Pilsk la Olkowska (11 y4 ore dimineța), lui A. Olkowski. Déca ești om de onore, înțelegi ce cer de la d-tea. Aci. aiure, ori unde le place. D-tea sca eu. Răspuns plătit. Aristoff. 22 Sept. lui Aristoff la Pilsk (1 sera) N’am onorea să vă cunosc. Cerut des­lușiri lui Zacharoff, esplicat tot, murit de rîs. Vom­ fi la 6 ore la Pilsk, la dis­­posițiunea d tele. A. Olkowski. 22 Sept. lui Olkowski la Olkowska (2 ore séra.). Allah știe cine va rîde la sfîrșit. Vă aștept la 6 ore. D-tea sca eu! Răspuns plătit. Aristoff. 22 Sept de la Petersburg lui Olkow­ski (sosită 2­­2 sera). Reîntors de la Moscova. Blanșa plecat străinătate. Găsit aci de peșa iei din Ber­lin. 18—30 Septemb. Oficialului de gardă. Wronski la Peterburg. Plictisită cu așteptarea. Mulțumesc, Di lui Lulu c’am zburat în Germania cu micul Paloff în geamantan. Nu-î bani­­nu-i Blanșă. Wronski 22 Sept. la Petersburg, lui Wronski (3 Vi sera). Plecam la Pilsk, plec la Berlin. O voia trimite la Orami, Pavloff îmi va da sa­tisfacere. Olkowski. 22 Sept. (6 V2 sora) lui Aristoff, la Pilsk. Depeșa numărul 1687. Numitul Olkow­ski nu-i aci. Tuliana Magenschmerg amplaiată de serviciu la biuroul telegra­fic de la Olkowska. 22 Sept.­­9 V4 sera, la Pilsk, domnel Pitciuk. A dispărut! se ascunde. N­ voi­ găsi. El saü eu. Cum voiü scăpa de gândurile mele ? Din ce în ce mai întunecate, mai îngro­­zitore. Vei muri! murmură o voce „Oj! spuneți-i, o spuneți­!...“ 1) Răspuns plă­tit. Aristoff. 22 Sept. Elenei Rozanoff la Belowodsk (11 sera). Grozăvie ! A. voesce să omore pe O. Ce sălbatic! Il desprețuesc. Spune-o pretu­tindeni. Arestați-1. Ce mare, mor. Olga. 22 Sept. Olgai Zacharoff, la Pilsk. Liniscesce-te, îngerul meu, am spus tuturor. Ai trădat pe A . Ran; dânsul e doborît de energia simțimintelor sale citesce „Orcha“ de Lermontoff, vei în­țelege Elena. 23 Sept. De la Belovodsk ispravnicu­lui la Pilsk. Primit raportul. Cinovnicul meu Aris­­toff plecat fură concediu în districtul dv. cu scop de a se bate cu ofițerul de gardă Olkowski. Luați măsuri grabnice, opriți duelul. Insolințați-mă prin depeșă. Lucrați în grabă. Guvernorul de la Belovodsk 24 Sept. de la Milsk guvernorului de la Belovodsk. Guvernământul Lebedink (cifrată). Maiorul în retragere Olșanskoi și pro­fesorul de caligrafie al gimnasiului A­­ristoloff, cari locuesc amândoui în dis­trictul nostru, s’au angagiat prin scris 1) Refren dintr’un cântec celebru

Next