Romanulu, noiembrie 1884 (Anul 28)
1884-11-08
1002 SCIRI DIN AFARA Un telegramă din Pesta, cu data de 14 Noembre și publicată de Neue freie Presse, spune următorele: „La măcină dată de Cazinul din Leopoldstadt, la care lua parte și ministrul de finnanțe d. Kallay, acesta vorbi despre represintarea intereselor economice în Bosnia. Ocuparea Bosniei, dise d-sea, este ăntâiul dér și cel din urmă pas al desfășurării forțelor Austriei în Criunte și trebue menținută prin schimbarea de interese reciproce cu patria mamă. Ași fi fericit sé am ocasiunea de a saluta în viitor pe comercianții și industriașii unguri nu aici, ci în Bosnia.“* Poser er Znivniț «'punem prefectul pu — ----------------------- ROMANULUI NOEMBRE 1884 lider din Berlin, d. Madai, dedicar a deputatului socialist d. Singer ca, decada guvernului câ nu scia ce se fac: davrul copilului. n ea-Senatul academic al universității din Berlin, căruia s-a adresat de curând că protestare a profesorilor în contra numirii doctorului Schwenninger, a otărât să se facă uă anchetă asupra trecutului acestui profesor. Senatul va oțărî după ce se vor fi examinat documentele privitore la antecedentele noului profesor Până atuncea, d. Schwenninger a rupt o«ce relațiune cu colegii sâi. * 1. Gazeta Germaniei, de Nord duce cu bugetul imperiului pentru anul 1885—1886 presinta uă scădere de venituri de 25 milione lei ; pe d’altă parte cheltuelile reclamă un supliment de 28 milione lei. * Uă broșură publicată de curând asupra cestiunii coloniale germane, de fostul amirale Livonius, recomandă guvernului să-și întindă protecțiunea asupra regiunei atât de sănătose și de fertile a Zanzibarului mai nainte ca Englesii să fi pus mâna pe dânsa. SCRISOARE DIN ITALIA Corespondintă particulară a ROMANULUI Roma 2 (14) Noembre. Adunarea deputaților, în loc de a* se deschide la 24 Noembre, se va deschide la 27. La ordinea dilei vor fi mai multe cestiuni insemnate : proiectul de reorganisărea are 61, proiectul pentru crearea unor mci ere, modificarea legei actuale astianței publice, reforma privitoreunală și județeană și nuoile cailor ferate. H 'lă se va întreduce un primarele va fii ales de , al și se va da dreptul fe-I jta. I înța convențiunea căilor ferate .,rțt adi deputaților patru volume ce cari conțin relațiuni asupra drugilor de fer și se conchide cerând a se ,dta proiectul care ia administrațiunea lor din mânile statului spre a o încredința unei companie private, cea ce va aduce unei folose economice chiar statului. Din causa importanței sale, acest proiect, deși este pus cel din urmă la ordinea dilei, va fi desbătut cel d’ăntâiîi. Acum trei dile a sosit la Monza comitele Tornielli care a fost primit de M. S. Regele. Unele diare critică purtarea comitelui Tornielli, care a rostit un discurs public înaintea alegătorilor din Novara, spre a recomanda îealegerea de deputat a d-lui Ricotti, ministrul de resbel , caci, după cum se scie, după constituțiunea nostră deputatul care devine ministru perde mandatul sâu și trebue să se presinte din nou înaintea alegătorilor sâi. Aceste reelecțiuni sunt simple formalități, nu dau naștere la mari lupte și diarele cred câ cornițele Tornielli n’avea trebuință să mai țină un discurs. Regele este acceptat la Roma în ziua de 22 Noembre, la ora 4 p. m. Asociațiunile liberale și poporațiunea se pregătesc spre a merge în corpore cu bandierele lor, la gară spre a’l saluta la sosire. La 11 Noembre, principele moștenitor împlinind 15 ani, numerose telegrame se trimiseră la Monza. Aceiași zi la sărbătore pentru armată care serba diua de S. Martino, care este patronul oștirei. D. Mancini, ministrul afacerilor străine, este puțin bolnav și primul ministru d. Depretis suferă de podagră. Ați audit pote despre diarul Le Forche Caudine și de directorele sâu Petre Sbarbaro. D. P. Sbarbaro fondând acest diar spuse câ-și propune se ridice autoritatea regelui și să combată abuzurile și nedreptățile miniștrilor. Până adi au apărut 22 numere din Forche Caudine și acest chiar a ridicat strigăte și provocat mari scandaluri. Sunt atacuri contra miniștrilor Mancini, Depretis, contra soțielor mai multor miniștri care, după cum spune d. Sbarbaro, se ocupă forte mult de afacerile Statului. Atacurile se îndreptază contra multor deputați și profesori, mai cu semn contra deputatului Pierantoni, ginerele ministrului Mancini. Vorbind despre afaceri cari se alătură de domeniul familiei, cari j privesc autoritâțile, publicului îi place acest diar, cu atât mai mult cât. Sbarbaro are mult talent și este forte învățat. Astfel din mai multe numere din Forche caudine s’au vândut de la 40 la 50,000 esemplare. D. Pierantoni făcu un proces de difamațiune d-lui Sbarbaro care fu osândit la oă lună de închisore, dar dânsul urma cu atacurile sale și violența lor produseră reacțiune. Se răspândi scomotul cu dânsul a trimis scrisori care au caracterul scrisorilor de chantage. Să dice cu dânsul spre a face să nu se pedepsescá un prefect, a scris d-lui Depretis amenințându-1 cu atacurile sale și cu acesta scrisore este privită ca scrisore de chantage. In diare, în cercuri, în convorbiri să vorbesce numai de situațiunea lui Sbarbaro faciă cu guvern. Acum câteva zile un nepot al soției ministrului Magliari se duse în casa lui Sbarbaro și-l amenință. Sbarbaro începu să strige, sosi soția sea și începu să luptă în care soția și un cumnată a lui Sbarbaro fură rănite. Acesta a mărit scandalul, curiositatea și preocuparea publicului. In momentul în care seria, uă personă care are mare autoritate mă asigură ca Sbarbaro va fi arestat. Dar acesta scrie supt reservă câci îmi pare forte gravă. Desigur vom vedea nuoi scandaluri cari se vor termina printr’un proces și în cele din urmă printr’u condamnațiune urmată de comentariile iei. Vom vedea. CAMERELE ENGLEZESCI Banchetul anual al lordului-mayor din Londra da prilej mai totdeuna unui manifest politic al guvernului chilei. Intr’adevăr, într’uă țară în care nu se întrerupe nici-uă dată discuțiunea publică, acesta e un fel de socotelă ce se dâ țârei de ceea ce s’a petrecut de la închiderea Parlamentului. Anul acesta, în urma întâmplărilor pe care le cunosce totă lumea, Camerele au fost chrămate în sesiune estraordinară, și astfel s-au adunat în luna Octombre în loc de Februare, anul viitor. Din pricina acesta d. Gladstone, care trebuia să vie la prânzul Cetății (cartier din Londra), și-a cerut iertare ca nu pote veni deorece trebue să stea la postul său în Camera comunelor, și a avut dreptate. Nu cumva prea ne încredusem în înțelepciunea și prudința pairilor Engliterel spuind ca păreau dispuși să trateze asupra cestiunii reformei electorale ? Ceea ce e sigur, este ca intransiginul partitei conservatore arată uă reîntorcere la oposițiune, ceea ce bucură mult pe intransiginții partitei radicale. Pe când mai mulți dintre miniștrii, la prânzul de care am vorbit, puneau nădejde într’uă împăciuire, d. Gladstone, în Camera comunelor, să lupta să respingă asalturi noui și noul amenințări. Reforma electorală a fost consacrată, după cum am spus-o, cu u majoritate de 140 voturi ; legea a fost votată definitiv Marți, pentru ultima oră, și o să fie retrimisă Camerei lordilor. De astă dată însă, se duce ca împăciuirea, arangeamântul cu bună învoială, contractul de pace de care era vorba, cu tote în sfârșit amenință să cadă și ca prin urmare acum e mai greu ca oricând să se ajungă la înțelegere. Omenii cu esperiență, înțelepții lumii politice, sunt forte îngrijați. Printre ereditari, ducele d’Argyil, comitele Cowper ; printre deputați, d. Goschen și alții, caută să reînoiască negocierile. Eri sera, d. Gosden a arătat părerea sea de rea, în Camera comunelor, ca nu s’au mănținut disposițiunile împăciuitore ce se duse pe faclă cu câteva zile mai nainte, și a rugat partita conservatore să nu mai prelungesca uă luptă periculosă. D. Gladstone a declarat, în mijlocul aplauzelor tutor liberalilor, cu atitudinea oposițiunei are să provoce uă «isă constituțională mare și câ guvernul nu ia răspunderea de ceea ce s’ar putea întâmpla. Vom vedea dacâ descreerații partitei vor învinge pe prudinți și pe cei cu bun simț. Ereditarii,—și sunt mulți în Camera comunelor,—înțeleg pericolul. Pairii ar putea fi dojeniți chiar de câtre viitorii lor urmași și moștenitorii lor presumptivi. Radicalii nu aștepta alta decât se vadă câ Camera ereditară începe bătălia; țara e gata. Conservatorii sunt orbi dacâ nu văd câ Gladstone e cea din urmă stavilă. Lordul Salisbury nu pute avea pretențiunea să eserciteze autoritatea bătrânului duce de Wellington, și cu tote acestea acela scia să cedeze și, când se găsea în fația unei mișcari populare câreia să nu poți resista, cicea cuvintele acestea: „Sunt unul dintre omenii cari și-au petrecut cea mai mare parte din viață în resbel, cu tote acestea ori de câte ori mi-ar sta prin putință să înlătur resbelul civil pentru țara mea, ași face-o în schimbul oricârui sacrificiu.“ Când un om ca ducele de Wellington a vorbit astfel, pare prea bine lordul Salisbury s-o repete. Să nu se caute asemănare între Camera Pairilor din Englieza și Senatul francez. Radicalii din Cameră și cei din Senat ar trebui însă să fie de acord. Pentru cei din Cameră, Senatul este uăpedică. Pentru cei din Senat, el nu este nici atât. Puntul cel mai greu al revizuirei era acela privitor la atribuțiunile sau prerogativele celor două Camere în materie financiară, dar fiind ca nu se puteau înțelege asupră-i, l’au înlăturat. A rămas însă pentru totdeuna un punct de conflict. Radicalii din Cameră de câ Senatul nu trebue să controleze budgetul; dar ce die radicalii din Senat ? ce dicea mai difele trecute noul președinte al extremei stângi senatoriale ? Ca întru cât privesce budgetul, întru cât privesc materiele financiare, Senatul, supranumit cameră de control, n’a controlat nimica nici uă dată, care a votat întotdeuna caile de fer ale d-lui Freycinet, reducerile de imposite ale d-lui Magnin, casele de economie școlare ale d-lui Ferry etc. Ecumenatul câruia îi se ia chiar și dreptul d’a pune pedici! Cum se asemǎna el cu Camera lordilor. Journal des Débats, lohn Lemoinne. ÎNAINTĂRI IN ARMATA S’a făcut următorele înaintari de oficieri din arma artileriei, pe diua de 1 Noembre 1884 : La gradul de căpitan : Drăghici Dimitrie. La gradul de locotenent : Costescu Constantin, Berlescu Anton, Cocăneanu Tiberiut. S’a înaintat la gradul de căpitan în arma cavaleriei: Ciurea Sotir și Seculescu Ion. S’a înaintat lla gradul de supt locotenenți în armată pe elevii seólei ofițerilor din al douilea an de studiu . In arma infanteriei: Ianculescu Gheorghe, Iancovescu Constantin, Herdan Nicolae, Mihăilescu Constantin, Hagi Gheorghe, Andrian Gheorghe, Stratilescu Ștefan, Andonin Alesandru, Pictorianu Gheoghe, Chirițescu Chirilă, Pară Dimitrie, Popescu Istrate, Mihăilescu Gheorghe, Lupan Grigore, Isac Panait, Dumitrian Gheorghe, Cocias Sava, Constantinescu Marin, Neamțu Ion, Dumitrescu Dumitru, Ionescu Vasile, Moscu Gheorghe, Bacalbașa Alesandru, Ciolea Mihail, Jipescu Mihail, Dimitriu Sava, Mardare Dumitru, Stătescu Constantin, Corlatescu Teodor, Constantinescu Christea, Popovici Gheorghe, Dumitrescu Gheorghe, Georgescu Mihail, Pruncu Ion, Marinoiu Dumitru, Crăciunescu Stefan, Drăgotescu Grigore, Bibescu Alesandru, Săndulescu Dumitru, Popovici Radu, Lăzărescu Teodor, Fratoștițeanu Alasandru, Ciupelnițeanu Constantin, Popovici Stefan, Cărpenișan Gheorghe, Trenchea Ion și Zaharia Gheorghe. In arma cavaleriei : Mossache Alesandru, Constantinescu Nicolae, Baltenu Barbu, Berbec Anton și Caretaș Constantin. PRIN TELEGRAF de Boleshas Marchevici. Publicăm următorea nuvelă interesantă a distinsului scriitor rusesc Marchevici. Forma acestei nuvele în telegrame pote obosi la început pe cititor; îndată ce cunosce personagjele însă, el este răsplătit de ostenelata. Pentru mai si multă claritate, indicam dinainte personele principale. Cavalerul Olkowski, oficial din gardă, rămas mofluz caută că fata bogată ; el scrie comitelui Spiridoff, amiral sau să-i înlesnescă cercetările. Spiridoff îl găsesce pe Olga Zacharoff. Acesta din urmă este curtată de un funcționar anume Aristoff. Episodul principal e duelul între Olkowski și Aristoff. 2 Septembre: stațiunea Olkowka, aprope de Pilsk, la Petersburg lui Wronski. Sosit, găsit în casă 7 ruble 50 copeci. Situațiune groznica. jLinisciți pe Blanșa. Găsim tot cașul două mii ruble. A. Olkowski. 6 Sept. de la Olkowska la Moscva, contelui Spiridoff. Posițiunea de plâns, mai multe datorii decât bani. Scorenko cinstit, dar prost. Consultat cârturărasa, de desperare. Cărțile spun să te ascult. Sunt otărît. Scrie lui Zacharoff. A. Olkowski. 7 Sept. de la Moscva la Olkowska. In fine ! ce fericire. Bucuros. Bogată. Singură la părinți. Du-te imediat. Telegrafiat tatălui. Comite Spiridoff. 7 Sept. de la Moscva la Pilsk. Mareșalului de noblețe Zacharoff. V’am vorbit adese la clubul englez de nepotul meu Alecsandru Olkowski. Carieră strălucită. Va veni la d-tea. Sărut mâna Olgai Nicolaevna. Ași fi forte fericit. Comite Spiridoff. 8 Sept. de la Pilsk la Belowodsk, Elenei Rozanoff. Tata anunțat sosirea oficialului de gardă A. Olkowski. Presimțiri, săraca cu! Olga Zacharoff. 9 Sept. de la Belowadsk la Pilsk Olgai Zacharoff. In numele cerului, nu-țî perde cumpătul, scumpa mea. Aduțî aminte de A. Móré. Citesce în Mesagerul Europei: „Devmiaty wal“ de Danilefsky. Vei afla multe. Elena Rozanoff. 10 Septembre : Elenei Rozanoff, la Belowodsk. O. sosesce mâne. Abonați numai Mesager rus. Citit: „Binele pământesc“ de Arsienko. Aflat nimic. Olga. 12 Sept. de la Pilsk la Moscva, comitelui Spiridoff. Mulțămesc de recomandațiune. Bătrânul Zacharoff primit bine. Ea mai frumosă cât speram, cam timidă. Olkowski. 13 Sept. de la Pilsck, Olkowski. Sfiociune sinonim pudure. Mă prind bine crescută, convine. Noroc. Comite Spiridoff. 15 Sept. la Belowodsk, Elenei Rozanoff O. tot aici. Altfel cum credem Leiba! Tata deschis depeșa ta. Furios, telegrafia dă secret pe numele Domna Teodorovna Pitciuk. Olga. 16 Sept. de la Belowodsk la Pilsk. D-neî Teodorowna Pitciuk. Administrațiune stupidă, fară simțiminte ideale, refusat concediu. Nu-mi pasă. Vin orîcum mâne. Spuneți’în ce m’aștepta ? Răspuns plătit. Aristoff. 17 Sept. lui Wronski, Petersburg. Prevină imediat Blanșa. Trimisem două mii ruble. Un bine-făcător, Zacharoff, mareșalul nobleței descurcă lucrurile. Olkowski. 18 Sept. De la Pilsk la Belowodsk lui Tursikoff. Lovire de trăsnet,Elogene! I se impune un oficial de gardă. Nici uă putere pentru luptă. Mă voi opune. Cerul ori mormântul! Răspuns plătit. Aristoff. 19 Sept. lui Aristoff la Pilsk. Urmeza sfaturile. Intereete. Nu fi prost. E. Tursikoff. 19 Sept. lui Tursikoff’ la Belowodsk. tit. Escî un neghiob, idiotule. Răspuns plăAristoff. 20 Sept. Elenei Rozanoff la Belowodsk Olga Nicolaevna forte necăjită. Tata închis casa lui A. El plecat cu oficialul la Olkowka. Domna Pitciuk. 22 Sept. comitelui Spindoff, Moscva (8/a ore dimineța). Sidorenko hoț, șnapan numărul unu. Ajutat de Zacharoff, cercetai socotelele, lipsă 14,000 ruble. Dispărut astă nopte. Merg la Pilsk să cer arestarea. Olkowski. 22 Sept. dejla Pilsk la Olkowska (11 y4 ore dimineța), lui A. Olkowski. Déca ești om de onore, înțelegi ce cer de la d-tea. Aci. aiure, ori unde le place. D-tea sca eu. Răspuns plătit. Aristoff. 22 Sept. lui Aristoff la Pilsk (1 sera) N’am onorea să vă cunosc. Cerut deslușiri lui Zacharoff, esplicat tot, murit de rîs. Vom fi la 6 ore la Pilsk, la disposițiunea d tele. A. Olkowski. 22 Sept. lui Olkowski la Olkowska (2 ore séra.). Allah știe cine va rîde la sfîrșit. Vă aștept la 6 ore. D-tea sca eu! Răspuns plătit. Aristoff. 22 Sept de la Petersburg lui Olkowski (sosită 22 sera). Reîntors de la Moscova. Blanșa plecat străinătate. Găsit aci de peșa iei din Berlin. 18—30 Septemb. Oficialului de gardă. Wronski la Peterburg. Plictisită cu așteptarea. Mulțumesc, Di lui Lulu c’am zburat în Germania cu micul Paloff în geamantan. Nu-î baninu-i Blanșă. Wronski 22 Sept. la Petersburg, lui Wronski (3 Vi sera). Plecam la Pilsk, plec la Berlin. O voia trimite la Orami, Pavloff îmi va da satisfacere. Olkowski. 22 Sept. (6 V2 sora) lui Aristoff, la Pilsk. Depeșa numărul 1687. Numitul Olkowski nu-i aci. Tuliana Magenschmerg amplaiată de serviciu la biuroul telegrafic de la Olkowska. 22 Sept.9 V4 sera, la Pilsk, domnel Pitciuk. A dispărut! se ascunde. N voi găsi. El saü eu. Cum voiü scăpa de gândurile mele ? Din ce în ce mai întunecate, mai îngrozitore. Vei muri! murmură o voce „Oj! spuneți-i, o spuneți!...“ 1) Răspuns plătit. Aristoff. 22 Sept. Elenei Rozanoff la Belowodsk (11 sera). Grozăvie ! A. voesce să omore pe O. Ce sălbatic! Il desprețuesc. Spune-o pretutindeni. Arestați-1. Ce mare, mor. Olga. 22 Sept. Olgai Zacharoff, la Pilsk. Liniscesce-te, îngerul meu, am spus tuturor. Ai trădat pe A . Ran; dânsul e doborît de energia simțimintelor sale citesce „Orcha“ de Lermontoff, vei înțelege Elena. 23 Sept. De la Belovodsk ispravnicului la Pilsk. Primit raportul. Cinovnicul meu Aristoff plecat fură concediu în districtul dv. cu scop de a se bate cu ofițerul de gardă Olkowski. Luați măsuri grabnice, opriți duelul. Insolințați-mă prin depeșă. Lucrați în grabă. Guvernorul de la Belovodsk 24 Sept. de la Milsk guvernorului de la Belovodsk. Guvernământul Lebedink (cifrată). Maiorul în retragere Olșanskoi și profesorul de caligrafie al gimnasiului Aristoloff, cari locuesc amândoui în districtul nostru, s’au angagiat prin scris 1) Refren dintr’un cântec celebru