Romanulu, noiembrie 1884 (Anul 28)
1884-11-08
ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vei putea: ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV......................... . 40 haul Deto „ > „ „ III....................2 lei „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — ., A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. " — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante respundător : C. A. ROSETTI A JOI: 8 NOEMBRE 1884 Luminezate și vei fi. ABONAMENTE in Capitală și districte: un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea tiatului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Bleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — :? ifi in. Din cautia artiufbătorii de aici, ciarul neapărând, vom publica un supliment cu resultatul alegerilor colegiului II, telegramele și scriile ce vom primi. V BUCURESTII HAPCIIÉ 1884 Ne-am obicinuit a respecta credințele și opiniunile fiecâruia — chiar când le-am combătut — mai ales atunci când ele sunt espuse într’un chip franc și real naintea națiunii, și cu atât mai mult încă în ajunul unor alegeri ca cele care ’ncep astăziî. Când se procede astfel, nimeni nu se póte plânge c’a fost surprins sau înșelat, nimeni nu póte dice ca s’a dat votul în necunoscință de causa. Oricine a ascultat pe d. I. Cămpineanu, ministrul domeniilor, agriculture s’al comerciului în întrunirea ținută la Ateneu în ziua de 28 Octombre, ori cine a citit discursul său, a putut înțelege, s’a putut convinge care sunt anume vederile sale — și negreșit ș’ale gumului, de vreme ce d-sea face p binez — asupra convenciale încheiată cu mâna Ministrul domenielor, „râul ce ne-a copleșit di în di devine mai madaos cu vina nu este a comerciale ci a nóstre i nóstre. Asupra acestui din ui unim și noi cu d.minl merciului, câci necurma tățianilor : „Nimic de litul de la noi și prin ! Prin aceste cuvinte n’am putut negreșit înț mâini se lucreze mereu, neîncetat ca să muscă ] unui păianjen, or guvernare mereu în fire ca comercială, ca tarifele , etc., câci atunci orice prisos de vin. In tóte Statele din este vorba a se încheia țiune comercială, să sti trei ani tóte cestiunile c se cere concursul cammerciu, și numai după zuire și cugetări se ’n rile între puterile ce tracta. Soiut este c’acesta s’a observat la noi, și C. Brătianu dise în sec Iuniu 1875 când se aiscuia de nota convențiune : „Cum să putem vota acest tratat făcut fară studii, pe când agintele nostru singur s’afla în facia întregei țâri austro-ungare cu ministrul iei în cap? Cornițele Andrassy nu scia tóté prin sine ânsuși, dar a consultat totu țara; d. Costa-Foru a fost singur și nu pot să-l dați acesta convențiune pe încredere, fiindca nu era competinte și nu putea iei tozeara studii... „Convențiunea acesta este așa, ca, ori de câte ori o veți citi, veți găsi câte un șurup care nu este în favorea nóstrá.“ E că părerea ce primul-ministru de astăzi avea în 1875 despre Convențiunea comercială încheiată cu Austro-Ungaria de guvernul conservator. Afară de acesta se mai scie ca guvernul partitei naționale-liberale, care veni la putere la 27 Aprile 1876, nu ratifică acesta Convențiune decât numai fiind ca se afla în facia „unui fapt deplinit“, după cum se scie de toți și se afirmă și prin jurnalul consiliului de miniștri de la 20 Mai 1876 în care se dice ca, „cercetându-se lucrările ce se află în „cancelaria ministeriului de externe, „privitóre la acesta convențiune, am „ constatat ca guvernul se află în fația „unui act internațional definitiv.“ Astfel dar, la 1875 în oposițiune și la 1876 în guvern, partita liberală n’a fost pentru Convențiunea comercială care are atâtea șurupuri în defavorea nóstrá. De aceea nici nu înțelegem tocmai bine sensul urmatorelor cuvinte rostite de ministrul Cămpineanu în întrunirea de la 28 octombre 1884 : „Mulți dintre d-v0stră își închipuiesc câ râul cel mare care îl suferim aici este datorit acestei convențiuni și, plecând d’aci, cred câ în minutul în care s’ar denunța acea convențiune noi am fi la adăpost de orice râu și câ fericirea are să curgă în acesta țară neîntrerupt. Déca acesta este uă ideiă, îmi este tema să nu fie în mare parte ș’uă ilusiune.“ Să ni se permită a esprima mirarea nostru, décâ d. Cămpineanu a voita elice câ „șurupurile“ reale de la 1875 au devenit „ilusiuni“ în 1884. Negreșit ca comerciul și indistria nu vor propăși numai prin refacarea Convențiunii comerciale, aptul positiv énseet ar curge fericirea îi •rii acestei convenții ,’eutâți s’ar ușura ce und ea s’ar modifici al conform cu intei Nimeni nu putea avem încheiate conale cu Statele cele s cu cele din giur ■a și nimeni nu póteiste convențiuni să î aibă șurupuri mostră. Dér d. ministrul ai jise câ se nen mei va veni și gu .a industriei române ,curagiare, câci astae. Ideia este bună, si i le aplicam din fi .ea tärdiü. Astfel u .brica de zahăr de a ai s’a acordat uă primă cutigiare de cât mai în ajunul d’a inîta fabricațiunea iei. Unde este ânsă avantagiul ca, dintr’uă Convențiune comercială reabibzuitâ, nu numai să lăsâm a intra 1 țară mărfurile străine pe tacse deimic dorâncă să mai dam și prime e încuragiare, adică să perdem de două ori ? Astăzi, după Convențiunea în vigore, municipalitățile nóstre nu pot pune asupra produselor austriace facse mai mari ca asupra produselor indigene. Astfel dar, pentru ori ce produse noui, ce s’ar ivi în țară și care ar veni și din Austria, Statul va trebui să dea necurmat la premie de încurajiare pentru ca să le putá ține pept celor străine. " După noi, acesta procedare este cu totul greșită și nu astfel au procedat și proced Statele cele mari, cari voiesc a vedea prosperând starea lor economică. Vă dovadă despre acesta ne-o da astă di fóra Correspondance Austro- Hongroise care, vorbind despre „Progresele economice ale Austriei în Criunte“ scrie între altele: „Vederile ce au espus bărbații de Stat austro-ungari în delegațiunile ce sunt întrunite în acest moment la Pesta, nu mai permit nici să îndoială despre tendințele ce guvernele austriac și ungur par otărîte a urmări în soluțiunea problemelor economice atât de strâns legate cu viitorul statului. Politica poparelor devenind economică, vădit este câ acțiunea în afară a fiecâruia va fi determinată prin natura intereselor sale“. Tocmai dér aceste tendințe trebuie se luptăm spre a le înlătura, mai ales cu citatul chiar mai adaogă: „In România, în Turcia, în Grecia, înrîurirea politică a ore-caror personaje, pe faclă favorabile guvernului austro-ungar, a contribuit forte mult la desvoltarea comerciului imperiului dunarea. „Acestea sunt nisce elemente forte precise pentru condițiunile sociale de care trebue să se țină sema deca voim a determina într’un chip exact linia de conduită a Statelor într’u afacere atât de însemnată ca aceea a politicei economice. “ Nu seim la ce „personage“ va fi făcând alusiune diarul vienei , dér seim în schimb — și ca noi spre întrega țară — ca pe mulți dintre bărbații cari au jucat un rol însemnat în politica nóstro esteriórá pe timpul guvernului trecut și cari au votat convențiunea comercială cu Austro- Ungaria, îi vedem astă ji figurând pe listele candidaților partitei naționale-liberale-guvernamentale. N’acuzăm pe nimeni de lipsă de patriotism; ómenii ânsă se pot înșela și de aceia am cerut și cerem acum cu d. Câmpinenu, ca toți comercianții, industriașii ș’agricultorii să se ’ntrunască cât mai des, să desbată, să formuleze opiniunile lor și apoi să le comunice guvernului, Camerelor, întregei națiuni^ SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Berlin, 18 Noembre.—Plenipotențiarii diverselor puteri represintate la Conferința Congului au primit uă invitațiune pentru a asista la un mare prânct ce va fi dat cercuri la cornițele de Hatzfeldt. Pesta, 18 Noembre.Delegațiunea austriacă a votat într-un mod definitiv bugetul comunei pentru 1885. In urma acestui ultim vot, ministrul afacerilor străine a exprimat, în numele împăratului, delegaților mulțumirile și recunoscința suveranului pentru zelul patriotic pe care îl aü probat în cursul deliberațiunilor lor. Ministrul a mulțumit asemenea delegațiunii, în numele miniștrilor comuni, pentru încrederea ce le-a arătat. Sesiunea s-a închis în urmă. Berlin, 18 Noembre.—Ședința ce trebuia să țină astăzi conferința africană, nu se va ține pentru a da timp de a aduna și a prepara materiile necesare pentru discnsiunile ce se vor ivi. Belgrad, 18 Noembre. Alegerile municipale cari s’au făcut ieri au fost încoronate prin victoria complectă a partitului progresist a cârui candidați au avut un forte mare majoritate asupra acelor ai partidului Ristici. DIN AFARA FRANCIA zierul parisian le Télégraphe, care de ordinar este bine informat, publică asupra stârii negocierilor francochinese următorea notă, care nu întăresce speranța pentru uă apropiată și pacinică potolire a certei . Pare sigur ca negocierile cu China nu iau acea întorsătură pe care conta guvernul spre a pune naintea Camerelor un fapt deplinit. D. Patenotre ar fi telegrafiat câ Chinejii șî a fi rîs de Francia și câ suntotărâți a nu primi propunerile nostre chiar supt forma cea mai slabă, înșelat în speranțele lui de pace, guvernul s-ar fi otărât să reîncepă operațiunile militare. Ajutorele nu vor mai fi trimise spre Tonkin, ci spre a ocupa Formosa. Se speră ca acesta operațiune, care era recomandată de curând de diarul la République frangaise, va avea efectul de a înfricoșa pe Chinesi. De altmintrele ocuparea acestei insule mai are și avantagiul ca ea nu pate să fie cu ușurință turburată de năpădiri Chinese. Diiarul la République frangaise nu desminte acesta scrie, ci o confirmă, spunând ca principala acțiune Francesilor va fi îndreptată acum a contra insulei Formosa. %■ In orice casensă, adaogtă citatul chiar, fie pace... aprope-geți departe, noi trebue să ne pregătim ’astăziî mai mult ca oricând pentru resbel, și pentru acest resbel nu există un alt câmp ,mai favorabil ca insula Formosa, de unde se póte împedica expediarea de umeral și arme de prin porturile Chinese. ganele Vaticanului va aduce uă vătămare bunelor relațiuni restabilite de curând între Rusia și Sântul Scaun și va sicni mai cu deosebire interesele Vaticanului și ale bisericei catolice. j TURCIA Este vrednic de mirare cu cât fac diariile din capitala turcescă vorbesc despre a nntagiile ce ar fi resultând pentru ''Turcia din intimitatea 'iei cu Rusia. Și acum presa turcesca se ocupă de darurile ce Țarul a trimis Sultanului, și un chiar din Galata publică acum un lung articol în care se da de ostendă a arăta marele interes cei ambele State au d’a trăi în bună înțelegere și în cel mai complect acord. Un mare însemnătate are érás jv ceea ce cuce Osmanii, chiar ale cărui relațiuni oficiale cu guvernul sunti în destul de bine cunoscute. El Sie : Aceste două țări pot să aibă interese comune în mai multe punte. Rusia este tot atât de interesată ca Turcia ca respectul pentru drepturile internaționale în Suez să fie respectate și să împedice ca acesta o însemnată cale maritimă se cadă supt controlul exclusiv al unei puteri străine, fiind ca tratatele au însărcinat pe imperiul otoman să apere trecetorile de la Dardanele și Bosfor, apoi tot el trebuie să protege și libertatea navigațiunii în canalul de Suez, pentru care Rusia are un mare interes în vederea desvoltârii progresânde a comunicațiunilor iei d’abia născende cu țerile din estremul Oriunte. Un alt diar, comentând acesta parte, scrie intre altele : Ar S Igren d’a defini mai bine rolul Turciei și d’a desemna mai exact puntele în care să întâlnesc interesele imperiului otoman cu acele ale Rusiei, înțelegem ca aceste rânduri să fi deșteptat orecari susceptibilități la acei omeni cari n’au decât un forte mic respect pentru tratate și cari luptă pentru realizarea unor intențiuni egoiste. Totuși astăzi este adevărat ca situațiunea de astăzi a Rusiei și a Turciei, avându-se în vedere interesele reciproce, le impune amândoror Statelor că înțelegere amicală. Neue freie Presse, ocupându-se și el de acești articoli, face urmatorele întrebări : Ce venise fie are acesta care s’a ridicat de la Nord și suflă spre aici ? Ce interese comune sunt dre acelea pe care au a le apăra cele două State ? Nu cumva este vorba d’a atinge corda simțitore a Rusiei și d’a o împedica să aducă pe tapet cestiunea strâmtorilor ? Acestea sunt nișce întrebări pe care fie cine și le face, dar în privința cărora din nenorocire nu pate să-și dea nici un răspuns. * RUSIA Journal de St. Petersbourg se ocupă de scirea împrăștiată de mai multe citarii clericale despre primirea deputațiunii catolicilor uniți din Podolia de câtre Papa și despre răspunsul dat acestei deputațiuni, și dice: In vederea însemnătății bunelor relațiuni stabilite acum din mou între Rusia și Vatican și a dovedit de bună-voință ce împăratul a arătat faciă cu catolicii, cu ocasiunea recentei sale călătorii în Polonia, am credut câ este că datoria d’a accepta uă desmințire sau cel puținuă rectificare a sus-citatei scrii de câtre organele oficiase ale Vaticanului. Ne-am înșelat case în acesta speranță. Diariile ar fi înțeles interesul Vaticanului daca ar fi combătut credința împrăștiată, câ Papa a putut într’atât să perda din vedere regulele fundamentale ale dreptului ginților încât s’a amestecat în afacerile interiore ale unei țeri, cu care a început chiar acum să reintre în relațiuni amicale; caci singur faptul, d’a primi plângerea câtorva supuși contra suveranului lor, ba pete a unor omeni cari numai s’au dat drept supuși, trebuie considerat ca uă intervenire ne-nemerită și neoportună. Cn asemene procedare ar fi în contradicere cu chipul cu care Leo XIII procede de la devenirea sea Pală, și cu înțelepciunea sa, de care a dat atâtea dovezi. Oricare ar fi scopul diariilor clericale, noi credem cu tăcerea observată de or SOCIALIȘTII GERMANI Acum, când democrații socialiști pot fi lansați ca partită în Reichstagul german, apoi ni se pare ca trebue să ținem sema de decclarațiunile lor. Organul central al democrației socialiste germane și care apare în Zürich, publică în numărul său de la 15 Noembre nisce asemene dechlarațiuni, care pot fi privite ca un programă a acestei partite. Citatul chiar combate mai întâi socialismul principelui de Bismarck și Iiie . Astăzi este la cârmă socialismul reacționar de Stat; legiuirile economice, mai mult încă ca cele politice, sunt antiliberale. Consecința este ca, cu tate făgăduielile, cu tote reformele sociale promise, nemulțămirea cresce și armata democrației sociale sporesce. După ce face apoi bilanțul favorabil, resultat din luptele electorale, citatul chiar descrie în următorul chip consecințele victorielor electorale . Se recunosce în genere ca, în urma acestui succes, legea contra socialiștilor nu pare să mai existe ca penă nu. Se va face negreșit încercarea s pune călușul p’uă altă cale. Este plea neprobabil, deși cu putință, ca sapt protestul ca legea contra socialiștilor n’a fost destul de aspră, să se’ncerce a înduoi arcul și mai tare ; cel puțin acesta nu se va face așa curând. Uă suspendare a legei contra socialiștilor și uă înlocuire a iei printr’uă înăsprire a legei penale după modelul d-nil .Hänel, ar fi cu putință numai când principele de Bismarck ar găsi uă majoritate pentru acesta. Se pare însă can’are acesta perspectivă. Cei sase sute mii alegători, cari au dat voturile lor democraților-socialiști, au dreptul d’a cere de la partită ca deputații iei să ușeze acum trebue de puterea ce le-a dat în mâni. Partita are îndatorirea morală, nu d’a stărui într’u atitudine espectativă, ci d’a dovedi prin fapte ca ține sema de trebuințele reale ale alegătorilor iei. Déci este adevărat, ceea ce se răspândește din orecari pârțî, ca principele de Bismarck, nemulțămit de discursurile ținute de liberii-cugetători, ar fi dis ca democrații-socialiști sunt un râü mai mic decât liberii-cugetătorii, apoi pate să se consoleze și cu acesta veselie, câci noi nu ne vom încerca a-i da vr’uă desmințire. In fine citatul chiar încheiă arătând otărârile luate de democrațiisocialiști în privința atitudinei represintanților lor în Reichstag. Elfice . Nu vom fi negreșit așa fară gust să năpădim Reichstagul cu nișce propuneri cari, în actuala stare de lucruri, sunt ne-esecutabile , caci acesta ar fi în adevăr „un râu forte mic.“ Noi, din contră, vom merge pe un cale de politică reală, ba încă atât de reală, încât nici să nu potă dori cineva alta. Totuși ănteia propunere ce vor presinta deputații noștrii și care ține în adevăr semn de trebuințele alegătorilor lor, este acesta : „Desființarea legei contra socialiștilor.“ Dâmbovița. — Vol. 181.—2 dep.—Dr. Ioviț, 144; M. Corbescu, 138; aleși. Dem. Gianni, 49. C. A. Rosetti, 26. Dorohoi. — Vot. 84.—3 anulate. — 2 dep. — I. C. Brătianu, 78. P. H. Cortazi, 72; aleși. I. Docan, 9. Dolj. — Vot. 284.—4 dep.—G. Chițu, 191; ales. Balotagiu între: S’tolojan, 113 Crătunescu, 115; P. Cernătescu, 74; Ion Geblescu, 54. I. G. Piesa, 70; Tăcut, Tavoranu, 26. Avg. Peșacov, 114. Dentiamirmăn^ Tgg. V^gălniceanu , 64; Sava o„T. Popp ,, 135. F.escu~ 2 V — r T. Maiorescu, D. Popea^ aVeni. Gol ’ avH 4.-2 dep. — Vasile Lașer U; ^ , Uâmărășescu, 105. aleși. S3 ^stroe, 50. last. — fot. 209.—30 voturi anulate. 4 deputați. — V. Pogor, 178; Iacob Negruzzi, 179; Chr. Cerchez, 169; St. Șendrea, 179; aleși. Ialomița. — 2 deputați.—Ion Poenaru- Bordea, 115; V Maniu, 82; aleși. C. Leca, 52; ^ Grădișteanu, 25. Ilfov.—Votanți- ,8 — 5 deputați. 1 — I. Cămpineanu, 50> ; C. Nacu, 459; C. F. Robescu, 416 ; A. Tolojan, 401; Răducanu Ion, 401; aleși Dim. Brătianu, 230; M. Kogălniceanu, 211; dr. Chabudeanu, 81. D. Cariagdi, 93. Muscel. — 2 deputați. — Sache Nicolau, 71; M. Ferichide, 61. aleși. Titopoleos, 29; I. Costopolo, 12. Mehedinți.—Votanți 296. — 3 deputați. —Em. M. Porumbaru, 183; G. Sefendacbe, 171; Gr. Constantinescu, 157; . aleși. M. Burileanu, 117; I Isvoranu, 121; P. Grădișteanu 49; C. Urdăreanu, 41; P. Chintescu, 27; D. Boboiceanu, 24. Nimțu.—2 deputați.—Gr. Cofendini, 82; I. Cantemir, 74; aleși. Olt.—Votanți 173.— 2 voturi anulate J — 2 deputați.—I. C. Calenderu, 109; V. George, 103; aleși. P. S. Aurelian, 5. Grigorescu, 3. Prahova.—Votanți 209.—3 deputați.— A. Stanian, 128; P. C. Filitis, 112; G. Cantili, 100; aleși. Dem. Brătianu, 102; C. T. Grigorescu, 94; D. Sfetescu, 65. Putna. — Votanți 176.—3 deputați.— M. V. Vidrascu 111; D. Țanu 100; N. Sávénu 148; aleși. G. D. Nicolau 61. Romanați. — 2 deputați.—N. R. Lăcustenu 61; C. Poroineanu 60; aleși. G.Brătășanu 36; E. Vergat 18. Puricescu 5. R.Vâlcea. — Votanți 143. —2 deputați. —Dr. Măldărescu 126; E. Carada 101; aleși. Fărcășanu 41; R.Sărat.—Votanți 116.—2 deputați.—• N. Fleva 104; Ion Cămpineanu 96 aleși. G. Andreanu 16. Roman. — Votanți 147.—2 deputați.— Ion Agarici 94; A. Vizanti 92; aleși. Suceva. — Votanți 62.-2 deputați.— N. Gane 49; P. Borș 46; aleși. lutova.—3 deputați.—I. B Sturdza 106; A. V. Ionescu 106; G. Giuvara 101; aleși. Teleorman.—Votanți 129.—3 bilete anulate.—3 deputați.—I. C. Brătianu 111; N. Voinov 108; M. Xenu 98; aleși. Furculescu 18; Bildirescu 17; Dem. Brătianu 12; Tecuci. - 2 deputați. — I. C. Brătianu 112; Tereachiu 97; aleși. Vaslui.—Votanți 88.—2 deputați.—P. P. Carp 84; T. Maiorescu 84; aleși. Vlașca.—Votanți 138.—2 deputați.— V. Christopulo 107; Rose Ștefănescu 108; aleși. I. Em. Lahovary 27; M. Kogălnicenu 25. Resultatul alegerilor col. I de Cameră Argeș. — Votanți 148.—2 deputați.— N. Dimancea, 132; generale Călinescu, 85; aleși. I. Rădulescu, 52. Bacău.—Votanți, 159.—3 dep.— generare Leca, 130; Petre Ene, 146; Al. Vilner, 129; aleși Brăila. — Vol. 211.—2 dep. — I. C. Brătianu, 119; M. Kogălniceanu, 115; aleși. Botoșani. — Vol. 90.—3 dep.—T. Pisoski, 79; G. Uurzică, 79; C. Geleme, 78; aleși. Buzeü. — 3 dep. — Al. Marghiloman, 250; Nicolae Constantinescu, 187; Pr. Casotti, 179; aleși: N. Pâcleni, 108; C. Căpitănescu, 102. Covurlui. — 3 dep. — N. Catargiu , 111; ales. Balotagiu între Malaxa și Volenti, între Ion Nica și D. Nicolau. SCIRI D’ALE DI LEI Publicăm aici resultatul alegerilor colegiului I de deputați. Toți acei aleși au fost pe lista guvernamentală. Singur d. Cogălniceanu este ales dintre candidații oposițiuneî. Mâne diminuță vom publica un supliment cu numele celor aleși la colegiul II.** D. Stef. C. Mihăilescu s’a retras de la redacțiunea României libere. * * * Națiunea de ca d. prefect al poliției Radu Mihai, a declarat erî unui student câ nu pote permite ca studențiî se fie o întrunire publică, mai ales înainte de alegeri.