Romanulu, februarie 1885 (Anul 29)

1885-02-14

ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIDRI Lini» dt 80 litere petit, pagina IV..............................40 bani p »n n ^....................2 lei — . InserțiiiT și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — . A se adresa: IN ROMAMA, la administrațiunea diarulal. IN PARIS, la Haras, Lafflte et C-nie, 8, Place de le Bonree LA VIE.VA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maas«). LA PRA.M'PORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pentro Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A meric* -- Scrisorile nefrancate se refusă — 20BANI ESEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante respunnjetor: C. A. ROSETTI BUGURESCI II FAURAR 1885 Ocupându-ne ín Komemuru de la 11 -12 Februarie despre starea financielor nóstre și judecând’o dupé espunerea de motive’pentru exercițiul anului 1885—1886, presintată acum I Camerei, diferăm câ ea este bună. Adaoserăm înse, câ unele din evaluațiunî ne par exagerate, comparativ cu anii precedințî, și rugarăm pe guvern să nu mai cerá, și pe Camere sĕ nu mai acorde, împrumuturi ale câror anuități absorb aprópe jumătate din veniturile țârei, ceea ce numai avantagios nu pare să fie. Lă luam pe rând aceste două cestiuni, spre a arăta și mai bine, prin cifre și prin dechlarațiuni făcute de bărbați competenți, cu temeinică ne pare opiniunea emisă de noi. In ședința de la 14 Marte 1884 a Camerei deputaților, când se aduse în desbatere bugetul pe exercițiul anului 1884—1885 și se propuse a se face orecari reduceri spre a se putea echilibra bugetul, d. E. Costinescu, raportorele comisiunei bugetare,zise între altele : „Sarcina comisiunii a fost forte grea de a putea restabili echilibrul bugetar astfel sdruncinat. Ea a căutat ca, pe d’uă parte s'adaoge la venituri tot ce se putea, adăoga. In privința acesta sunt dator să vă mai repet, ceea ce am euis și altă dată în cursul acestei sesiuni, cu anul acesta evaluarea veniturilor s’a făcut mai sus decât anul trecut, și cu tote ca este justificată de încasări, putem zice câne am apropiat de limita evaluărilor permise... Am împins énse evaluarea veniturilor până la ultima limită la care am credut câ vor putea ajunge încasările după credința nostră. Y’a repet acesta, pentru ca am văzut mulți din deputați dispuși a vota fel de fel de chieltuielî, cu credință ca putem evalua veniturile la uă cifră care ar acoperi tóte acele chieltuieli. Acesta sistemă este énsă deplorabilă; ea ne-ar face să cădem încă situațiune financiară desperată, în care un asemene sistemă ne adusese la 1876. Am fugit dor de evaluâri fantastice și am ridicat evaluările veniturilor numai până la limita posibilă.“ Astfel dar, după chiar dechlarârile d-lui raportare al comisiunei bugetare, evaluarea veniturilor a fost împinsă anul trecut până la ultima limită. Eram în drept deci ca anul acesta cel puțin, mai ales ca nu s’a creat nici oă nuuă resursă de venituri, să vedem lăsate evaluările de anul trecut. Nu s’a procedat case nici de cum astfel. Mai mult încă, s’au făcut reduceri în bugetul unor ramuri de administrațiune, ci economiile produse s'au împărțit la nerul de interne cu 19,597 lei, la ministerul de estei- for 30 bani. Partea din aceste eco statea deta într’un st. bani, la care. daoge și cele L mision, agiű etc., deschiderea de credit și estraordinarii, care a fost sporit cu 158,170 le. Ca să ne lămurim și mai toții, se punem față ’n fașiă cu evaluărilor din anii 1884-1885 1885-1886. Venituri 1884—1885 1885 — 1886 Deosebiri C d 1) 24 930,000 25,000,000 + 700,000 C i. 2) 58,330,000 57,675,000 — 655,000 V d. 3) 20,075,566 20,614,090 + 538,534 L. p. 4) 9,617,925 44 10,653,125 44 +1,035,200 1) Contribuțiuni directe. 2) Contribuțiuni indirecte. 3) Venituri domeniale. 4) Lucrări publice. Int. 4,830,000 — 4,930,000 -------1- 100,000 Fiu. 2,353,000 — 2,458,000 -------1- 105,000 . Resb. 783,000 — 798,000 f- 15,000 Esterne 125,000 — 138,000 (- 13,00(1 Inst, p. 104.222 — 109,762 ------5,540 Iustiție 3,000 — 3,000 Cif. v. 7,717,720 276,527,925 — 1,199,795 Din acest tablou se pote vedea ca numai în două resurse bugetare: veniturile indirecte și diferite venituri, s-au făcut reduceri cari se urcă la cifra de 1,854,795 lei, pe când tote celelalte ramuri de venituri au fost sporite, și acest spor se urcă la cifra de 2,512,274 lei, deși chiar anul trecut, după cum spunea de raportare al comisiunii bugetare, evaluarea veniturilor fusese împinsă până la ultima limită. Să vedem acum în ce raport stai cheltuelile din anul 1884 — 1885 cu cele propuse pentru exercițiul anului 1885—1886. Cheltuieli 1884 -1885 1885—1886 Deosebiri D. 1) 50,130,063 87 51,129,172 94 , 999,109 07 1. C. 2) 62,960 — 69,960 — — — I . F.3) 10,709,539 — 10,669,059 — — 40,480 — B.4) 30,551,213 40 28,546,600 —2,004,613 40 1.6 4,739,918 4,739,918 — I( 9,896,802 739,916,400 — + 19,597 27 . L.7) 4,418,024 50 3,907,064 50 — 510,960 — 1.8)12,772,839 — 12,748,626 60 — 24,212 40 . E. 9) 1,593,573 99 1,634,451 20 + 40,877 30 D. I) 3,961,860 393,961,860 39 — I F. t) 1,432,638 83 1,590,809 81 + 158,170 98 p Din acest tablou se póte de asemene vedea ca sporurile se urcă la cifra I de 1,217,754 lei 62 bani, din care I anuitățile iau aprope un milion, ori reducerile sunt în sumă de 2,579,265 lei 80 bani, și cu ele lovesc mai cu deosebire în armată. Expunerea de motive nu arăta în ce constau aceste reduceri, și mărturim câ noi nn IRP.ITU P.[ ii. X»nr.]lf esek ao vorbiK ^ ~ 1 armată în sumă de peste două milone. Pentru ca vorbim de reduceri, să | ni se permită a esprima mirarea ca I vedem lovindu-se și în ministerul instrucțiunei publice și ca i se reduce bugetul cu suma de 24,212 lei 400 bani. Astfel dar, două din cele mai însemnate instituțiuni, armata și scala, sunt lovite, pe când de altă parte I Camerile voteza credite de cinci milióne pentru construirea unei catedrale. Astă două fară fară armată nu mai póte trăi, ci un om fară instrucțiune, după cum cjiseram și în I Românulu de Duminică, „este un om fară ochi, ș’am putea dice și fară brațe.“ Ar fi fost, credem, mai bine, dacat este vorba d a se cheltui cele cinci milióne și să se mai împovăreze datoria publică și cu anuitatea lor, ca ele să se întrebuințeze pentru șcula și armată, de care nu putem și nu trebuie a ne lipsi, ci nu pentru construirea unei catedrale, care mai póte fi amânată. Încă uă observațiune în privința chiăltuelilor pe exercițiul anului 1885- 1886. Vedem ca la bugetul ministerului "e interne s’a adaos uă sumă de 97 lei 27 bani, asupra acestui adaos espuneotve nu spune nimic. Déca pentru îndreptarea admi . • “rale a țârei, apoi el cât bun venit, câdiință , și âncă >i 1 Ne este tema ,vsi. intru creavreme rga 1 m. trati» secțiun. 1) Détoria pro Finance. 4) Res’ae cruri publice. 8) Ins» 10) Domenii. 11) Fond. Dér adaosul de 40,877 lei 30 bani ce se face la bugetul ministerului de externe la ce va fi el are destinat ? Nu se spune. Oprindu-ne aci în privința bugetului pe exercițiul anului 1885-1886, și amintind guvernului și deputaților cuvintele rostite acum un an în Cameră de d. E. Costinescu, îi rugăm a nu perdle din vedere ca, fară economii, putem reveni la situațiunea din 1876. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 24 Februarie.—Pe baza unei înțelegeri între Francia și China, orașul Sangai și teritoriul său trebue să remână afară de lupte. Roma, 24 Februarie. — Trupele care compun al treilea corp de espedițiune au plecat la Sudan, Londra, 24 Februarie. Camera comunelor.— Camera urmeza discnsiunea moțiune de blam înfățișată de Sir Stafford Northcote. D. Gladstone duce ca dezertarea Sudanului de Egipet și intrarea acestei țări într’uă eră de libertate au constituit în tote timpurile baza politicei guvernului englez. La uă cerere de închidere a desbaterilor, primul ministru răspunde cerând prioritatea pentru continuarea discuțiunii. Acesta moțiune este primită cu 235 voturi contra 19 cu totă oposițiunea careliștilor. După aceea discusiunea se amână după un discurs al d-lui Göschen. Pola, 24 Februarie.—Principele imperial și principesa Stefania au sosit la Pola, adi dimineață. Berlin, 24 Februarie. — In cursul ședinței plenare ținută eri de Conferința africană, d. Bush a citit o scrisare adresată d-lui Bismarck de asociațiunea Congului și care notifica ca aprope tote puterile represintate la Conferință au recunoscut existența și drepturile asociațiunii. Președintele Conferinței salutând apela Flt Igricit în numele guvernului im*tru regele Belgiei. Adunarea a declaarat ca se unesce la acestá manifestare. Berlin, 24 Februarie.—Camera deputaților a aprobat bugetul cultelor până la capitolul privitor la episcopatul de Munster. Ficsarea creditului de făcut pentru arhiepiscopatul de Posen a dat ocasiune la o lungă disensiune bazată pe agitațiunea clerului polonez. Ministrul cultelor a citat multe fapte și a insistat mai cu sema asupra agitațiunii întreținute de monseniorul Ledochowski, pentru a lămuri trebuința ce simte guvernul de a lua precauțiuni. DIN AFARA GERMANIA Cu totă opozițiunea principelui de Bismarck, Reichstagul german și-a amânat lucrările sale pentru opt zile, și totă atențiunea este îndreptată acum spre Landtagul prusian, unde desbaterile asupra bugetului ministerului cultelor vor fi forte vii. Intre acestea, cestiunea moștenirii din Braunschweig formeza obiectul discnsiunilor politice și se pun nainte cuvinte d’ale ducelui de Cumberland, care arăta ca ducele, în înțelegere cu socia sea și cu regina Maria, este gata, daca nu se va găsi Iuă cale spre a ajunge la regină în Braunschweig, se renunțe pentru totdeuna la tronul părinților săi și să se lepede de dreptul său de principe asupra regatului Hanovrei. Daca el a luat acesta durerosăotărâre, dice Neue freie Presse de la 23 Februarie, n’a făcut acesta în vederea persoanei sale, ci numai și numai spre a păstra fiului său dreptul de moștenire în Braun- Ischweig. Acesta deellarațiune fu făcută de curend într’uă întrevorbire forte confidențială, și ’n temeiul acesteia regele Sadoniei s’ar fi făcut mijlocitorul ducelui. Se dice ânsă, ca, pentru moment, principele I de Bismarck este cu totul contra amestecului Cumberlandei în cestiunea moștenirii la tronul din Braunschweig. ENGLITERA Uă relațiune din Londra, trimisă ’’arelor vienese, de urmatórele amete asupra declarațiunilor făcute Gladstone, în Camera comuprivința Sudanului: ee d. Gladstone făcu la 19amera comunelor, chiar în clioa deschiderii iei, asupra situațiunei din Sudan, începe cu observațiunea câ politica guvernului a avut întotdeuna de scop uă evacuare a Sudanului de câtre Egipteni. Acesta politică a fost aprobată de Kedir și n’a suferit nici uă schimbare, deși ivirea din timp în timp a unor evenimente a împedicat imediata iei aplicare. De la închiderea Parlamentului și pene la 3 Februarie se părea ca împregiurat^ne justifică speranțele, cu totă problema a fost resolvată și câ a mai rămas puțin de făcut, dar scirile sosite la 4 Februarie aduseră cu densele nioi îndatoriri și conduseră la nioiotărârî. Mahdiul, afară din Chartum, este, întru cât privește forța și înrîurirea morală, uă persană cu totul alta decât Mahdiul în posesiunea Chartumului. De aceea fu nevoie să ținem sema de situațiunea ce se crease din nou. Guvernul se convinse pa era de datoria lui de a da instrucțiuni lordului Wolseley ca să-și întemeieze măsurile sale pe ținta de a nimici puterea lahdiului în Chartum. Consecințele ce decurg din aceste măsuri sunt uă imentă procedare din Chartum contra lui Iasman Digma, deschiderea drumului spre Berber, construirea unei câi ferate și întrebuințarea trupelor engleze în scopul de a sfărâma puterea Mahdiului în Chartum. • Naturalminte ca guvernul trebuia să lase pe sema lordului Wolseley spre a oțărî daca tote acestea se puteau efectua mai nainte de a începe căldurile, și guvernul crede ca lordul Wolseley va amâna probabil minte operațiunile până după trecerea căldurilor. . Intru cât privesce cestiunea, daca nu este un altă cale spre a eși din aceste încurcături, apoi ânteia acțiune a bravului generare Gordon, îndată după sosirea dea în Chartum, a arătat ca misiunea sea avea un caracter pacinic. Și lordul Wolține ocupată acea țară. In facia acestor împregiurari, guvernul crede ca nu este nemerit a face Mahdiului propuneri de pace, câci ele nu-șî vor ajunge la scopul lor și ar prelungi și mai mult perspectiva pentru uă soluțiune. Totuși sir E. Baring a fost încunoștiințat să comunice îndată guvernului orice propunere i-ar veni de la Mahdi. Aceste declarațiuni ale primului ministru fură primite cu cea mai adâncă tăcere, pe când scurtele observațiuni ce făcu mai târziu sir Stafford Northcote fură însoțite de vici aplause. Capul oposițiunii lăuda calitățile strălucite ale generarului Gordon, bravura și abnegațiunea trupelor ce luptă contra Mahdiului, și felicita Camera pentru dragostea ce a arătat în acesta crisă pentru coloniile regatului. ELVEȚIA Uă depeșă publicată de Journal de Jura, spune ca consiliul federal elvețian are în mânile sale numele celor două anarhiști cari voiau să arunce în aer palatul consiliului federal. Atentatul nu a fost esecutat, fiind ca ambii individi se aflau în numărul celor cari au fost de curând espulși. In privința acestei afaceri se mai scrie urmatorele și ziarului le Genevois : Anteile denunțări pe care le primi consiliul federal n’au venit, după cum s’a afirmat cu îndărătnicie, din străinătate, ei prin scrisori anonime care fusese predate în Elveția. Aceste scrisori conțineau date forte precise și lămurite, care nu puteau să vină decât din partea unui complice, pe care-l vor fi speriat urmările ce ar fi putut să aibă atentatul. De uă mistificare nici n’a putut să fie vorba măcar, de vreme ce acele date s’au potrivit cu descoperirile făcute cu ocaziunea ultimelor espulsiuni de anarhiști precum și cu relațiunile oficiale primite în urmă. D’aceea s’a luat acum, după cum spune Züricher Zeitung, cele mai seriose măsuri pentru apărarea palatului federal, unde nu mai este decât un singură porte deschisă. .Aci este un păzitor ; al noptea patru aginți polițienesc umblă de giur împregiurul palatului. Cu tote acestea consiliul federal nu cugetă a dispune espulsiunea anarhiștilor în genere; el va goni din Elveția numai pe acele persone în privința cârora vor fi dovedi si cure ca voiesc a comite atentate. JOI, 14 FEBRUARIE 1885 ^Luminezate și vei fi. MW < ABONAMENTE wW . Ul Curdi/la si districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei no/ luni 12 lei; uă lună 4 lei. ,J»infru tóte urile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (H- 0.) 15, Geneva. Articolele nepnblicato se ard — ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 12 Februariü 1885. Ședința se deschide la ora 1 ys Pm., supt președenția d-lui Agarici. Presinți 91 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedinte se aprobă. Dl. Chițu trimite on telegramă prin care mulțumesce Camerei pentru alegerea sea de vice-președinte, și anunță câ în curând va veni în mijlocul iei. Mai mulți locuitori din județul Buzău cer a fi împroprietăriți. D. G. Pallade, desvoltând interpelarea sa, face adevăratul istoric al mișcarea studenților, sdrobesce acuzațiunea cum ca studenții ar fi instrumente ale vreunei partite; aréta, citând fapte, cum dr. Râmnicenu singur e cauza acestei mișcări, citeșce un raport al dr. Polizu prin care se denunță conduitarea a dr. Râmnicenu, și probând în fine ca studenții prin mișcarea lor nu a perdut, nici de cum calitatea lor de studinți, Intreba care e cauza ca d. decan refuză a le elibera certificate la care au drept și de care, mai cu semn, au trebuință pentru a putea proba consilielor de recrutare calitatea lor de studinți. D. ministru al instrucțiunei arată ca decanul nu a liberat certificate de órece studeații, prin dezordinea ce au făcut, prin refuzul de-a frecventa cursurile, au încetat d’a fi studeați și termină rugând Camera să înceteze cu asemenea interpelări cari sunt de natură a împedica terminarea în liniște a acestei nefericite cestiuni, decblarând ca lăsându-i-se totă libertatea, d-sea va face ca legile să se respecte. D. Voinov întreba déca e bine, déca e drept să nu se dea certificate studinților, cari nu și-au perdut calitatea de studenți pe cât timp nu au fost judecați spre a se soi cine trebuie a fi eliminat, și prin urmare conchide rugând pe d. ministru care dă mulțime de studinți s’ar nenoroci. D. ministru al instrucțiunei. Certificate se pot da numai acelora ce sunt studiați, și studinți sunt acei ce au dat esamenele de finele anului, pentru aceea consiliul permanente a hotărît a se considera studinți acei care până la 18 Februarie a. c. se vor înscri pentru esamene. Voci închiderea discusiunei. D. Rădulescu rugă Camera a nu închide discusiunea, deorece d. ministru a interpretat forte greșit legea pe care trebuie să o aplice, având asentimentul Camerei. D. Dimancea vorbesce pentru închiderea discusiunei. Punându-se la vot, discusiunea se închide, urmând a se discuta articolele din legea contra cumulului. D. Vulturescu, raportorul acestei legi, regretă ca n’a putut veni în ședința trecută, când s’a discutat legea în general, dar pentru ca, după cum i-a spus amicii sei, a fost atacat, se crede dator a răspunde. Și începe cu d. Cogălniceanu, recunoscând cnse ca o se-i fie forte grea. D-sea se miră cum tocmai d. Cogălniceanu, autoritar prin escelență, a fost contra cumulului și cum d-sea a susținut utopia ca un represintant al țerei de el. să nu potă a-și esercita meseria. Chiar Constituțiunea afirmă ca trebuie să lege nu de a stîrpi cumulul, dar abused cumulului (ilaritate). Ceea ce a dat naștere cumulului a fost, orice d-sea, creațiunea atâtor servicii publice încât nu s’au găsit destul ameni apți care să le ocupe. Voci. Alci avem omeni. D. Vulturescu. In adevăr a<jl avem omeni speciali, dar totuși nu sunt suficienți a ocupa atât serviciile publice actuale cât și cele ce se vor crea. D-sea in dice ca opera comitetului de redacție e perfectă, dar rogă Camera a ține sema de bunele intențiuni ce i-a călăuzit în facerea acestei legi. Dupe acestea răspunde acuzațiunilor pe cari d-nii Crepenschi și D. Ionescu i le-au făcut. D. Cogălniceanu. Ii pare reü cu d. Vulturescu care e de spirit n’a fost de spirit și cu d-sea. Fară se citescu discursul d-sele, luându-se numai după dlisele acelor omeni, acelor ruvine puturose, cari de când sunt în Cameră nu fac decât intrigi cu pasiune, d. Vulturescu a găsit de cuviință a veni să’i acuze și să’i pună în fașță, între altele, pe 2 Maiu. D-sea a făcut pe 2 Maiu pentru a tăia un nod gordian, pe când astăzi se fac 2 Maia pentru lucruri pe care le las la apreciarea Camerei. D-sea n’a dis nicî-uă dată ca un doctor profesor să nu potă fi medic la spital, ca un profesor să nu potă fi membru în comitetul permanente, ca un deputat să nu potă fi avocat, dar a idis și dice ca e imoral, ca e nedrept ca un lingușitor să aibă câte 5, 6 slujbe pe când omenii de talent să nu potă avea nici una. Cât despre jocul de cuvinte ee d. Vulturescu face cu cumulul și abuzul cumulului, d-sea nu pote decât a se mira cum se face să lege contra beției, acesta ar însemna ca acesta lege să face numai contra abuzului beției, pe când beția ar fi tolerată. După acesta arată ca în acesta țară sunt destui omeni cari să ocupe funcțiunile cu demnitate, fără ca să mai fie trebuință de cumul, și citeza, pentru a proba acesta, drumurile de fer care cu funcționari Români merg forte bine, regia tutunurilor, etc. D. ministru de externe stabilesce câ acest proiect e venit din inițiativa majoritâții, care fiind acuzată ca o cumulardă a voit prin acesta lege să facă a dispare aceste acuzațiuni. După acesta, indignat cu d. Cogălniceanu a cjis câ a^I se fac . Maia continuă, îi răspunde acuzându-l la rândul său. Termină declarând ca guvernul voiesc e să facă uă lege care să se potă primi de ambele corpuri legiuitore, ei nu s’o compromită de la început. D. Costinescu arată ca nu e meritul numai a câtorva decâse face legea contra cumulului ci al tuturor, câci toți doresc ca cumulul să se stârpesca, câci toți ved câ el e un roü social, lovesce inteligințele și aptitudinele aruncând în spinarea câtorva tóte favorurile. Recunosce ca acesta lege departe de a stîrpi cumulul îl legifereza prin primul său articol, și se miră cum d. Vulturescu delegat neputând să facă a se trece în proiectul de lege ideia admisă de secțiunea sea. Propune un amendament prin care se se prevadă ca nimeni nu pote ocupa decâtă funcțiune, fie retribuită de Stat, județ sau comună. D. Iepurescu răspunde afirmațiunii ca ar fi anti-constituțional stîrpirea cumulului, cicând ca acesta este uă erezie, uă enormitate constituțională. Și déci este adevărată afirmațiunea ca nu sunt destul omeni capabili să ocupe tote funcțiunile, atunci d-sea nu e contra cumulului funcționarilor dar contra acumulării salariilor. E de datoria Parlamentelor a împedica pe puterea esecutivă d’a usa de cumul ca armă pentru a conrupe ș’a desarma pe cei slabi. S’a dis câ’n acestă cestiune nu e majoritate și minoritate; e târdie, târdie de tot acésta abnegație, câci se scie ca acésta majoritate esistă, grație cumulului. D-sea propune un amendament în care prevede ca funcționarul ce ar ocupa funcțiuni contra acestei legi să nu mai potă ocupa funcțiune în timp de 2 până la 5 ani, ci ministrul care ar numi un funcționar contra acestei legi să fie acuzat de abus de putere. D. Poenaru-Bordea propune următorul amendament: Nimeni, în același timp, nu va putea, fie prin alegere sau numire, ocupa două funcțiuni salariate de Stat, județ, comună sau de stabilimentele publice de supt priveghiarea Statului. D. Cantilli vogă Camera a nu face uă lege exagerată, câci orice s’ar dice nu avem uă plethoră de inteligințe, iși prin uă astfel de lege s’ar împedica administrația de câtre guvern a servicielor publice. Comisiunea delegaților comunică ca respinge amendamentele d-lor Iepurescu și Poenaru-Bordea și primesce cu órecare modificări amendamentul d-lui Costinescu. Se pune la vot amendamentul d-lui Iepurescu, și se respinge. Se pune la vot amendamentul d-lui Poenaru-Bordea, și se primeșce cu 88 voturi, (numerose aplause). Au votat contra acestui amendament d-nii d-r Romniceanu, Robescu, Dimitrie Ionescu, C. Dimitrescu, d-l Catulescu, Dimancea, Cantilli, Arion, Mănescu, Nițulescu, Vulturescu. Ședința se ridică la ora 4 și jumătate p. m., remânend a se continua votarea celorlalte articole în ședința de astădl.