Romanulu, septembrie 1885 (Anul 29)
1885-09-12
V ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deta „ » „ „ m...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Fnndatore: C. A. ROSETTI 20 B AMI ESEMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI 10% ■ Directore: VINTILA C. ROSETTI BIDXXXTIEIEA. (* 33 ) •• UD. JOI, 12 SEPTEMBRE 1885 Luminezate și vei fi. ABONAMENTE in Capitala și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei,nă lună 4 lei. Pentru tote țérile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse, A VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt.. . pi ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco t j de Paola (N. 0.) 15, Genova. . t — Articolele nepublicate se ard — H BÜCÜRESGI 23BBUMAREL1885 Evenimentele din Bulgaria și espansiunea celor 6 Români urmeza a preocupa publicul. De la plecarea Prințului pentru Filipopoli lucrurile nu par a fi mult înaintat. Turcia n’a eșit din amorțâlarea și puterile europene n’au spus încă curentul lor. Guvernul român așteptă sosirea M. S. Regelui spre a lua hotărîre. In timpul acestor nedumiriri publicul urmeza pacînicele sale manifestări. Bucurescii au arătat indignarea lor, protestând la sala soje. Comitetul instituit spre a veni în ajutorul proscrișilor, alcătuit din tote nuanțele politice, primesce adesiuni de pretutindeni. La Galați și la Brăila isconiții au fost primiți cu entusiasm. Centruri mari ca Iași, Ploesci, Craiova, etc., s’au manifestat deja și toți, fără deosebire de partidă, au fost uniți spre a protesta contra violențelor guvernului actual, contra politicei de umilire și înjosire. Comitetele constituite în acele județe se vor pune în legătură cu comitetul din Bucuresci și bărbații onești, independenți și iubitori de țară, vor lucra mână în mână pentru a ajuta pe frații lor isgoniți de pe teritoriul român. Acesta solidaritate, manifestată în mod spontaneu este un semn bun pentru viitorul României. Nici câtre capul statului, nici câtre guvern, nu se adrese dá manifestanții. Ei vorbesc omenilor onești, liberi, iubitori de binele public, independinte de credință și de partidă. Modul acesta d’a procede este cel mai sigur, și cu plăcere constatăm câ cetățianii români încep a se desbăra de vechiul și funestul obiceiîi d’a aștepta îndreptare de la cei de sus, de la stăpân. Nădăjduim câ acum câ Românii au înțeles câ de la denșiî trebue să vie îndreptarea, se vor pune pe lucru și vor voi se sacrifice totul pentru curmarea abuzurilor și crimelor ce se sevărșesc pe fiecare ji. Și când un popor voiesce, nu este putere omenescă care să nu fie sdrobită de câtre densul. De aceea, plini de încredere în viitor, spunem tuturor : Urmați cu pacinicele vostre întruniri, protestați contra tutor actelor arbitrare, desbateți împreună cestiunile din afară și din întru, și, după ce veți fi luat v hotărîre, mergeți cu toți mână în mână, voi câți doriți binele obștesc, și isbânda a vostra va fiționalitatei maghiare cea mai deplină ântâietate la cârma afacerilor statului ungar. Capul oposițiunei moderate nu tinde, ca guvernul d-lui Tisza, a jicns prin tóte legile și măsurile sale administrative, pacinica și treptata propășire a naționalităților croată, slavonă și română. Dar, în același timp, cornițele Apponyi și diarele ungare și germane cari sunt organele oposițiunei moderate uită, pare-ni-se, dă condițiune de căpetenia, când fac apel la elementele române și săsesci din Transilvania. Oposițiunea moderată nu spune nici Românilor, nici Sașilor cari ar fi posițiunea ce li s’ar crea lor în cazul când, cu toți împreună, ar lucra la răsturnarea cabinetului Tisza și la venirea la putere a capilor oposițiunei moderate. Nouă dată s’au făcut asemenea politice și nesincere ademeniri naționalităților din Ungaria; nouădată, omenii de Stat ale Corónei sântului Ștefan au oferit Croaților, Slavilor și Românilor transilvăneni „multe și și mărunte“, pentru a-i atrage în cercul intereselor lor, și apoi a-i elimina îndată ce aceste interese erau satisfăcute. Se pare ca propunerile și invitațiunile făcute de cornitele Apponyi în discursul său din Temișora să fie adevărate, sincere și reale,—noi însă nu ne putem opri d’a elice Românilor de peste Carpați și din Ungaria a fi cu luare aminte, și mai cu sumă, a procede uniți, strînși uniți, cei din Ungaria cu cei din Transilvania, în asemenea însemnate cestiuni de naționalitate și viitor al nemului românesc. Aiî greșelile politice au urmări mult mai grele ca pe trecut, un pas rău, în starea actuală a competițiunilor naturaliste, duce mai repede la primejdii tatale. Și apoi, ceea ce ne măresce grija și ne îndemnă și mai mult a recomanda fraților noștri de dincolo de Carpați prudența, și ărăși prudență, este și următorul fapt : Cornițele Apponyi invită în coalițiunea anti-guvernamentală, pe lângă Români și Iași, și pe membrii oposițiunii ultra-naționaliste. Cum vor putea sta aceștia alături cu Românii și cu Sașii ? Cum vor concorda principiile vitali ale lunóra cu principiile vitali ale celorlalți ? Nu ’nțelegem. Lămuririle ce cornițele Aponyi ar fi trebuit să dea în acestă privință, n’au fost date. Deși dorim ca temerile nóstre să fie neîntemeiate, și ca omenii de Stat unguri să părăsască cât mai iute politica de a fi fatală Coronei S-tului Ștefan, noi cficem Românilor transilvăneni să nu înainteze decât cu cea mai mare prudință. Viitorul este al acelora cari nu se grăbesc, a tratatului de la Berlin uă comunicare telegrafică pentru a explica purtarea sa. Același chiar a primit din Filipopole, dintr’uă sorginte bulgară acreditată, soirea cu principele a declarat ca, unind cele două Bulgarii, n’are de loc intențiunea să altereze starea de atârnare a celor două țări față cu Turcia, și ca pune cea mai mare valore îndepărtarea de la actele sale ulteriore a orice caracter vrăjmaș Porții. Paris, 22 Septembre.— Cabinetele schimbă vederile lor în privința revoluțiunei din Rumelia. Mișcarea bulgară e în genere desaprobată, dar marele puteri vor căuta să încheie uă învoială cu Pórta. Ideia unei conferințe câștigă terem. Săptămâna trecută, în Temișora, cornitele Albert Apponyi, leaderul oposițiunei moderate din Parlamentul unguresc, a pronunțat un discurs care va servi precum ca programă amicilor săi, în viitorea campaniă electorală și politică ce se va deschide în Ungaria. Nu ținem a estrage din cele zise de cornitele Apponyi decât partea privitore la frații noștri din Transilvania, al câror concurs politic, oposițiunea moderată ar voi să-l aibă în viitorele sale lupte parlamentare în contra guvernului d-lui Tisza, Cornițele Apponyi nu împărtășesce tate principiile acelei politici care, cu orice preț, voiesce să asigure la EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Serviciul telegrafic al Agenției Havas) 7 ore sora Sofia. 22 Septembre. — Un ucaz princiar amână deschiderea Camerilor pentru 24, deorece cea mai mare parte din deputați n’au sosit încă la Sofia. Viena, 22 Septembre.—Se depeșăză din Belgrad Corespondinței Politice cu consiliul de miniștrii a ținut supt președinția Regelui, o lungă ședință în urma căreia a apărat un ucaz regal ordonând mobilizarea trupelor și convocând Scupcina la Niș pentru 1 Octombre. 9 ore dimineța Viena, 22 Septembre. — Se anunță din Sofia Corespondinței Politice câ principele Alecsandru a adresat puterilor semnatare Șuirile sosite din Filipopoli spun câ Bulgarii se ocupă cu cea mai mare activitate de lucrările de apărare pe drumul dintre Filipopoli și Haskioi; pe înălțimele de la Haskioi se fac întăriri și se aședă baterii, pentru împedecarea oricărei încercări de atac din partea despre valea Mariței, pe care o domină aceste înălțimi. * Din Sofia se telegrafiază câ fostul guvernator al Rumeliei, Gavril-pașa, a fost adus în acest oraș. O parte din armata bulgară a trecut deja Balcanii. Mai mulți voluntari au plecat din Rusciuc. * In fața solților din Europa, cari nu par a fi prea favorabile mișcării bulgare, guvernul bulgar a luat măsuri ca soriile telegrafice străine să nu se publice fară a fi mai nainte controlate. Gazetele străine nu se împart de poștă decât după ce ele sunt citite.* Bulgarii din țară au trimis agintelui Bulgariei la Bucuresci, d. Nacevici, numerose telegrame de felicitare privitore la mișcarea națională din Bulgaria. Colonia bulgară a adresat următorea telegramă d-lui Gladstone, la Londra: „Poporul bulgar vă mulțămesce pentru politica vostră liberală și umanitară, tadă cu micele popore din Orivnte, pe care ați proclamat’o în manifestul vostru, și conteza pe simpatiile nobilului popor englez pentru asigurarea libertății și a siguranței sale.“* ziarul Le Temps de la 20 Septembre, vorbind despre mișcarea din Bulgaria, dice: „Oriintele este plin de materii inflamabile, și revoluțiunea rumefiotă pate să aibă consecințele cele mai vaste.“ * Cu privire la aceeași cestiune, l’Indépendance belge de la 20 Septembre încheiă cu urmatorele cuvinte : „Ceea ce este mai grav, este câ principele Alecsandru al Bulgariei a cutezat a se pune în fruntea acestei mișcări. „Acesta nu este numai uă insurecțiune locală, uă turburare, pe care trupele turcesc ar fi putut s’o înăbușască, pate fară mare gravitate și’n tot cașul fară grave urmări. Este deja uă cestiune internațională, este violarea unei stâri de lucruri garantată de întrega Europă, este redeșteptarea cestiunii Oriintelui, adormită de câtva timp. „Fiecare se întreba cum principele Alecsandru a putut d’uă dată să iacăotărîre atât de gravă. Primit-a el în curagiuri și asigurarea ca are să fie secondat și susținut la trebuință? „Daci este astfel, lucrul va deveni și mai grav.“* După un telegramă din Belgrad, spirea răspândită aci ca s’ar fiotărît ca Bosnia și Brzegovina să fie definitiv ancesate la Austria și Rumelia unită cu principatul Bulgariei, a produs aci uă mare emoțiune. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Pesta, 22 Septembre.—Guvernul ungar a oprit intrarea în Ungaria, până la un nou ordin, șa viței de vie, a florilor, a fructelor și a ierburilor provenind din România. Numai plantele medicinale scapă de acastă prohibițiune. Roma, 22 Septembre. — Stampa află ca 9 batalione au debarcat la Messina, pentru a menține ordinea și libertatea comunicațiunilor în Sicilia. Orașul e mai liniștit ca în zilele trecute. Trenurile cari vin din Palermo sunt escortate de soldați pentru ca glota se nu le împedice să intre în Messina. Catana, 22 Septembre. — Eri sora trupa a trebuit să împrăștie mulțimea adunată , care voia să se opună la intrarea trenului în gară. Două persone au fost omorâte. Bejnevent, 22 Septembre. — Sguduitori tari provenind din cutremure de pământ s’au simțit ex’i și aicl. Orașul e distrus pentru a 7-a oră de două secole. Locuitorii stau în mijlocul câmpiilor. Roma, 22 Septembre. — Buletinul sanitar de la 21: provincia Palermo 216 casud, 117 morți. Munich, 22 Septembre.—Regele și Regina României vor sta la Munich’ până m .ne séra și nu vor sosi de cât Joi diminuță la Viena. DIN AFARA ITALIA Princhiarele vieneze găsim următorea telegramă din Roma, cu data de 20 Septembre. Din causa crescerii holerei în Palermo guvernul a dispus ridicarea carantinei din Sicilia. Situațiunea din Palermo devine din ce în ce mai anevoiasa. Poporul atacă pe medici și poliție și primesce cu revolverul pe îngrijitorii voluntari de bolnavi. Ieri au fost nici turburari, și autoritățile au fost nevoite să împrăștie mulțimea cu armele. Clerul stâ lasă parte, de tema ca nu cumva îndemnând pe popor la liniște să-l ațâțe contra sea. Guvernul a dat ordine ca procesele contra tulburătorilor să fie judecate în grabă și să restabilescă liniștea cu orice preț. De altmintre și întrega Sicilia se află în ferbere. Șinile drumului de fer de la Mesina la Palermo au fost scose, spre a împedeca sosirea trenurilor din capitala insulei. RUSIA .Se telegrafiază din Varșovia ca maiorele general Gurko nu a permis formarea în Polonia rusescă a unui comitet care să vină în ajutorul Polonilor isgoniți din Prusia, ci a însărcinat numai pe guvernatorele orașului Varșovia să dea celor isgoniți de lucru la canalizarea orașului și la aducerea apei, dar și acesta numai la caș când va fi un mare îmbulzelá și nu se vor putea da ocupațiuni private celor isgoniți. Soiii positive, orice depeșa, afirmă ca la 1 Octombre vor fi trimiși peste fruntaria rusă aprope 15,000 Poloni Autoritățile rusesc fac tot ce le stâ prin putință spre a domoli ferberea ce domnesce printre Poloni din causa espulsiunilor. Brurcul de censură a interzis juriilor ce apar în limba polonă d’a lua uă atitudine și mai aspră faciă cu acesta afacere, chiiar și artiștilor dramatici li s’a notificat să nu facă de pe scenă nici oă alusiune la măsurile de espulsiune. In schimb supușilor austriaci, autoritățile prusiane le acordă termene destul de lungi pentru părăsirea teritoriului german. OLANDA Uă telegramă din Haga, cu data de 20 Septembre, spune câ’n acea zi s’a făcut acolo uă demonstrațiune în favorea introducerii votului universal. Toți deputații secțiunilor din liga pentru votul universal, din liga generală a lucrătorilor și din liga democratică-socială, în total 1,500 persone, cari represintau aprope una sută orașe, porniră în cea mai mare ordine și liniște, cu stoguri , din centrul orașului spre sala „Geboow voor Künsten.“ Aci, adaogă depeșa, se ținu în presența a 3,000 persone un meeting, care se distinse mai cu deosebire prin liniștea ce domni. După ce se citiră mai multe depeși, prin care se exprimau aderări simpatice, și după ce sosiră și alți delegați ai ligelor din Paris și Bruxelles, vorbiră patru oratori cari constatară că pentru cea din urmă oră se face acesta d’a se aduce, pe acesta cale legală, la cunoșcința guvernului dorințele poporului, și ca guvernul va fi răspunzător pentru tote urmările, daca nu va acorda votul universal. Resoluțiunile ce s’au votat în unanimitate vor fi comunicate mâne de către Comitetul esecutiv atât președinților de Camere cât și ministrului de interne. EUMELIA ORIENTALA. In privința mișcării din acesta provincie, găsim urmatórele depeșe prin chiarele străine : Filipopole, 20 Septembre.—10 ore dinii•nița.—In naptea de 16 spre 17 se resculară popor și armată, răsturnară guvernatorele Gavril pașa și proclamară unirea Rumeliei Orientale cu Bulgaria Planul pentru acesta răsturnare fu alcătuit și esecutat în cea mai mare liniște de actualele președinte al guvernului național provisoriu, dr. Stransky, Paris, 20 Septembre. — Ziarele comentezá evenimentele întâmplate în Rumesia Orientală. Le Temps dice câ depinde în mare parte de puteri d’a micșora consecințele acestei mișcâri; totuși nu trebue să se perdă din vedere ca, într’un magazin, care conține materii atât de ușor inflamabile, ca peninsula balcanică, este de ajuns să scânteie spre a aprinde un foc mare. Petersburg, 20 Septembre. — Ziarele privesc’proclamarea, mnirea Rumeliei Orientale cu și Bulgaria ca un resultat neînlăturabil al starei de lucruri din peninsula balcanică. Deși diarele se bucură de acesta unire, totuși Novosti se arăta îngrijat de urmări. Novoje Vremjadice ca Turcia nu pate decât să și prelungescáesistența sea în Europa, daca va admite oă politică de concesiuni față cu Rusia, cu principatele Balcanice și cu Austro-Ungaria. Petersburger Zeitung susține că unirea de fapt a Rumeliei cu Bulgaria este un act de dreptate, deși Rumelia are un număr însemnat de poporațiune ne-bulgară. Petersburg, 20 Septembre. — Oficiosul Journal de St. Petersbourg scrie următorele: „Mulțămită unei conspirațiuni organisată cu îndrăsnălă și condusă cu dibăcie, guvernatorele general din Rumelia Orientală a fost resturnat. N’avem de tăcut în acest moment decât un singură observațiune . Față cu însemnătatea evenimentului ni se pare nemerit să amintim ca organisarea politică, în care a isbit acum pacinica revoluțiune din Filipopoli, este opera congresului de la Berlin, adică a puterilor. Deci, de datoria acestora este de a avea tote considerațiunile în vedere. In fine Neue freie Presse scrie urmatorele în numărul său de la 21 Septembre : întrebarea este acum, ce vor face puterile. Pentru moment nu putem răspunde la acesta întrebare decât prin opiniunea presei. Și aci este mai semnificativ chipul cum jiariile din Petersburg judecă evenimentele din Rumelia. Ele le salută cu uă bucurie fară reservă și le aprobă unirea Rumeliei Orientale cu Bulgaria este primită de densele ca un ce natural. In Filipopoli și Sofia se afirmă ca marile puteri nu vor face nimic contra acestei uniri. Cea mai mare parte din cjiariile berlinese exprimă părerea ca Germania, față cu politica conservatore ce urmeza, nu va putea nici uă dată să aprobe aventura principelui Bulgariei și cu ducerea sea la Filipopoli îl va costa Tronul. Se citeza iarăși cunoscutele cuvinte ale principelui de Bismarck pe care le-a zis principelui de Batenberg, când acesta îl întrebă, daca trebuie să primesca alegerea sa ca principe al Bulgariei : „In cel mai rău cas, vei avea la bătrânețe uă amintire plăcută.“ Și la ambasada rusă din Paris pare a nu se privi lucrul tocmai așa simplu precum îl privesc diarele din Petersburg, și se duce pe acolo ca Rusia nu doresc o nici uă complicațiune și cu principele Alecsandru a lucrat pe propia sea răspundere. Totuș nimeni nu va crede negreșit în acesta din urmă afirmațiune. Ziarele cele mari din Paris consideră evenimentele din Filipopoli ca forte seriose. „Acolo se repetă,“ dicele Temps, istoria Moldovei și a Munteniei, numai relațiunile sunt astăzi cu mult mai anevoiase ca în 1861. Orientele este plin de materii inflamabile și revoluțiunea rumefiotă pare să aibă cele mai întinse urmări.“ Deși un diplomat a dus câ Europa nu va privi ca un fapt îndeplinit acesta răsturnare, totuși noi credem ca puterile vor trebui să intervină, spre a înlătura un resbel sângeros. Nu avem în adevăr pens acum nici să scrie oficială despre ceea ce cugetă a face Turcia, dar se pare ca ea nu voiesce a se lăsa să fie jumulită de bună voie. Se vorbesce deja ca la Adrianopole se concentreza trupe. In Rumelia Orientală se presupune ca semnatarii tratatului de Berlin vor sacrifica acest tratat și vor împedica pe Turcia de a năvăli. Acestă presupunere este însă cu totul nesigură pentru moment, și de aceea nu se póte prevedea cum se vor desfășura lucrurile în Oriente. Numai un singur lucru trebuie să se considere ca positiv : Austria și Germania vor procede în unire și în cestiunea rumefiată și vor fi în înțelegere cu Rusia. ORMUNILE ESPULSIUNILOR La Focșani se pregătesceuă întrunire de protestare. Multă lume a luat parte la întrunirea de la sala Murgulescu din Ploiesci. Președinte al adunării a fost aclamat d. C. T. Grigorescu. D. Cristu Negoescu, luând curentul, a combătut cu multă căldură espulsiunea celor 6 Români. D. deputat Paladi, în termeni energici a arătat că guvernul a corumpt mare parte din tinerime și s’a ridicat contra măsurei de espulsiune. D. Pătărlăganu spune că nu mai cunosce pe d. Brătianu cel de la 48. Românii din Transilvania au fost isgonițî numai pentru că au exprimată dorință a lor, d’a vedea pe Români uniți căci nimic n’a fost făptuit. înainte d’a se despărți, cei adunați au aderat la protestarea făcută în sala Ioje. * Noua revistă din Iași, supt titlul Infamie, publică următorele: Uă nouă infamie, din cele mai de necrescut, ne-a fost reservat s’o vedem îndeplinindu-se în cursul erei noui a regimului crimelor și nelegiuirilor. Uă nouă umilință, din cele mai scandalose și mai mârșave, ne a fost reservat s’o vedem comițendu-se de către acei cari, lipsiți de caracter, nu se sfiesc, nu dați înapoi naintea oricărei umilinți, umilind vădată cu ei și tora, numai ca prin ajutorul străinului să se potă ține acolo unde s’au agățat prin trădare și prin crime și unde prin merit și prin virtuți civice n’ar fi putut ajunge nici uădată. Triste timpuri au venit asupra capului nostru, décá Românii, în propria lor țară, nu mai au vrea compătimi pentru nenorocirile fraților lor ce zac supt jugul străin care le curmă grumazul ! Și, față c’uă așa infamie, Românii stau nepăsători! Când va ajunge vădată la capăt răbdarea acestui popor atât de blajin? Când va fi plină, vădată, măsura infamielor, a crimelor și a nelegiuirilor, pentru ca să debordeze ? ÎNTRUNIREA DE LA CRAIOVA Corespondență particulară a ROMANULUI că impunătore întrunire s’a ținut la Craiova, în vasta sală lănci. Mai multe mii de cetățeni se întețeau prin curte și stradele laterale, protestând indignați contra nelegiuitului fapt al guvernanților. De pe la orele șapte nu se mai gaseau locuri. Inițiatorii întrunirii au trebuit să dea cuventul, oratorilor înscriși, mai nainte de oraotărîtă văduind impaciența cetățianilor. Președinte al reuniunii fu proclamat deputatul Pop, înscriși erau d-nii Săulescu, Viișorenu, Guran, Mitescu, Niculescu și d-nii deputați Pazu, Romanescu și Peștacol. D. Pop pronunță câteva cuvinte prin care arată scopul întrunirii. Aplause numerose primesc disele d-lui Pop, care dă cuvântul d-lui M. Săulescu, cel d’anteia înscris printre oratori și unul din inițiatorii întrunirii. D. Săulescu arată că, mai ales din partea tinerimii, a tăcea în facia celor ce s’au petrecut ar fi un lașitate criminală. D-sea promite să desvălue pe autorii odresei nelegiuiri. Ei sunt vrăjmașii din afară și cei din năuntru ai poporului român. Sciți d-v. cine e Austria ? Un compozit de mai multe națiuni luate parte de zestre, parte cu forța, parte prin surprindere, parte răpite hoțesce precum s’a întâmplat în secolul trecut cu Bucovina. Austria fu dată afară din Italia, dată afară din Germania și voesceneji să se introducă tălhăreșce în Oriunte.