Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)
1885-10-10
f -i, r ANUL AL XXIX-LEV Voiesce și veî putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 banî Det ° » > » „ III...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8. Place de la Renrse, LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCPORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA SI ABS * * Fanőatore: C. A. ROSETTI EDI BUCURESCI á BRUMAR 1885 Urmăm desbaterea în privința supunerii la tacla de timbru a registrului de copie. Acesta cestiune ni se pare interesantă și ne dam tóte silințele spre a dovedi netemeinicia noului imposit, nu numai pentru ca el iubeste greu și pe nedrept pe comercianți, ci și pentru ca, prin acesta măsură, guvernul s’abate și mai mult decât până acum din calea cea drepta, și s’afundă în ilegalitate. Am dovedit ca, în timp de zece ani, legea—care tot aceeași a fost— nu s’a înțeles și aplicat așa cum guvernul voiesce s’o înțelegă și s’o aplice acum; am dovedit asemenea ca lipsite de forță morală sunt certificatele de justă, legală și onestă interpretare ce guvernul a dobândit de la tribunalul de Râmnicul-Sărat și de la consiliul de avocați. Până acum nu ni s’a răspuns nimic, și nimic temeinic nu se póte răspunde, la argumentarea nóstra, de vreme ce ea să întemeiază pe fapte cunoscute, in contra cârora orice tăgăduire peste putință este. Un răspuns éaré s’a făcut, și de acesta ne vom ocupa astăzi. Voința Națională, într’un articol prin care susține noul imposit și se silesce a dovedi ca el este legal, <jice : „Ș’apoi, nici chiar termenii publicațiunei ministerului financielor nu sunt nici atât de imperioși, nici atât de largi, nici atât de imperioși cât ar părea după cele scrise de Românulu. „Cari să servesc [și cu registrul de copia scrisorilor etc.“ dice publicațiunea. Nimeni nu este dar obligat a ține aceste registre, căci ar fi copilăresc a da cuvintelor și servesc înțelesul lor literar. “ Din aceste rînduri ale V. Naționale resultă câ nimeni nu a obligat a ține registrul de copiat. Cu tote acestea, cu câteva rânduri mai sus, tot Voința Națională dice : „Legea timbrului supune unei tacșe de 10 bani fiecare filă din registrele ce comercianții sunt obligați a ține, conform codicelui de comercia. Deci, pentru a înțelege care sunt anume aceste registre, la codicele de comercia cază să ne referim. Și, citind art. 7 din acest codice, vedem ca pe lângă registrul-catagrafic și registrul-jurnal, comercianții mai sunt îndatorați a prescrie într’un registru special tóte scrisorile ce trimit. Registrul de copia scrisorilor Hind der unul din registrele prevădute prin art. 7 din codul de comerciu, și legea timbrului nescutind nici unul din registrele prescrise de acest codice, nici uă ilegalitate nu s’a săvârșit de câtre guvern.“ Prin urmare, aci organul guvernamental susține altă teorie cu totul oposită celei d’ăntesti. Pare ca ar fi vorba de jocul: uitepa, nu e popa. Semnalăm seriositatea cu care desire Voința Națională acesta cestiune, e cel mai mare interes pentru comerciii, și trecem mai departe. E adevărat câ codicele de comerțu prevede și registrul de copiat ire registrele ce un comerciant e etor a ține. Dar tot atât de adevărat este câegiuitorul n’a pus acest registru — care e numai un registru auxiliar și secundar—pe aceeași linie cu registrul jurnal și registrul inventar. Dovada temeinică și nerecusabilă deosebirea ce codicele comerciale a făcut între aceste registre este ca el a dispus ca registrul-jurnal și registrulinventar să se presinte tribunalului, spre a fi parafate, pe când registrul de copiat nu e supus la acesta mare și garantatare formalitate. Și rațiuni însemnate , că cunoscință reală și seria sa de lucruri au impus legiuitorului aceste vederi și disposițiuni. Nimic nu e arbitrar, nimic nu e înțeles în deosebirea ce codicele de comerciu a făcut între aceste registre. Din contră, totul e absolut logic și ccu de ce : Registrul-inventar cuprinde tota averea comerciantului; el e deci menit a dovedi, în mod neîndoios, starea lui materială, în orice moment și mai cu semn în moment când, din nenorocire ar cădea în faliment. E deci uă garanția și pentru terții și pentru comerciant însuși. Registrul-jurnal cuprinde operațiunile ce di cu di face comerciantul, și deci e menit a înfățișa oglinda afacerilor lui. E prin urmare un registru absolut necesar, spre a dovedi dece bine, corect și cu bună credință a procedat comerciantul în afacerile sale. E are tot așa, are tot atât de mare însemnătate și interes registrul de copiat ? Nu, și vom dovedi mai jos de ce. Tocmai din acesta caută codicele de comercian’a cerut pentru registrul de copia ca el se fie înfățișat la tribunal spre parafare. Intr’adever, la ce servesce, în practică, registrul de copiat ? Spuserăm că el e numai un registru secundar și auxiliar, și cca de ce. El servesce unui comerciant pentru a notifica că trimite marfă altui comerciant, operațiune ce se înscrie în registrul-jurnal, a notifica că a primit marfa, ceea ce arăși se înscrie în registrul-jurnal, a anunța plătirea unui compt, ceea ce se înscrie în registrul-jurnal, a anunța trimiterea unui compt, consecință a trimiterii mărfii înscrisă în registrul-jurnal și care la achitare va fi asemene înregistrată în acel registru. Intr’un curent, copiarul nu conține decât amănunte asupr’a operațiunilor ce au să se facă, sau s’au făcut, și cari tóte, la realizare , se găsesc înscrise în registrul-jurnal. Pentru acest cuvânt, codicele de comercia a și privit copiarul ca un registru secundar și n’a cerut ca el să fie supus, ca registrul-inventariu și registrul-jurnal, la sarcina presintării la tribunal și a parafării. Déci e așa, de unde luat-a guvernul dreptul și puterea d’a pune acest registru pe aceeași liniă cu cele d’ântâi ș’a le supune la aceeași tacșă pe filă. De unde, mai cu semn, când în registrul-jurnal să pot trece pe uă filă 20—50 de afaceri, și fila nu e supusă decât la timbrul de 10 bani, pentru copiar—în care uă singură afacere pote ocupa 2—4 file,—fiecare filă să plătesca 10 bani? Mai mult , un comerciant scrie 5, 6, 10 scrisori pentru uă afacere frecare și, când condițiunile ce i se ofer nu-i convin, operațiunea nu se face. Cum ar putea fi obligat un comerciant să platesca timbru de 10 bani de filă pentru aceste scrisori, când operațiunea nu s’a făcut. Ar fi absurd și cu totul contrariu intențiunii și voinței legiuitorului impozitelor. Acesta nu se explică, și nici nu se póte explica, de cât póte prin marea trebuință de bani ce are guvernul. Nică eri ânsă, în statele constituționale, trebuința de bani n’a dat drept guvernului d’a creia imposite, cu de la sine putere, furarea și votul camerelor și fuimea și promulgarea rege ’’atât de adevărat este lucrurilor a îndatorat pe le nu pune p’aceeași liniă cât celelalte registre comercia chiar Voința Națională, de supunerea copiatului la tir primă părerea ca nu la 10 bani să supună fiecare ficest registru. E adevărat, cum dice fila are două fețe și cu, în V de copiat, numai una se înțâză, dar e și mai adevărat ca file să întrebuințăză pentru care nu se sfîrșesc cu înd afaceri. In asemeni condițiuni, și gea timbrului pune și acest p’aceeașî liniă cu celelalte cum pretinde guvernul și acțională,—de unde lua va guvt terea și dreptul d’a nu sui piarul decât la 5 banî fii legea 10 bani impune pe filă, negreșit fiind ca copiar avut în vedere ? Acesta e peste putință. Constatâm însă cu plăcer pas napoi s’a făcut, cel puțin ganul care scrie supt inspi guvernului. câ ilegalitatea mesurei 1 parte a fost recunoscută diii iei autori, și sperăm ca, până în sfâclamele drepte ale comerciamei încununate cu o deplină isb Destule sunt ilegalitățile di și a comis guvernul. Oprescu-se măcar acum, ci îndoiosește cân’are drepta isbesce comercial cu sarcin vor copleși, îl vor împedica mult în mersul sări, deja în furte prin crima de care e ! Din parte-ne, declarăm ci vom osteni a cere dreptate când dreptate se va face și va fi. Singura serie însemnată ce astăzi despre evenimentele <ninsula balcanică spune ca și Rusia ar voi ca Turcia spună întrunirea unei conferin s’o autorizeze a restabili cu statu-quo-ante în peninsula balcanica. Porta nu și-a spus încă părerile și telegrama adauge ca nu să scie daca puterile vor primi acesta propunere. Guvernul Greciei a luat măsuri de a se construi drumuri militare câtre graniță. EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Telegrame Havas și informațiuni particulare ale ROMANULUI) 20 Octombre, 7 ore sora Sofia, 20 Octombre. — Scirea depeșată din Niș în privința retușului regelui Milan de a primi propunerea ce-i făcuse principele Alecsandru de a-l trimite pe d. Grecoff în misiune specială, este falsă în ceea ce zice că regele ar fi motivat refusul său (ficend „că guvernul șerb făcea să se observe că misiunea Grecoff avea negreșit de obiect să propună Serbiei că acțiune comună contra Sultanului, și că Serbia se menține pe baza tratatelor. “ In adevăr, principele Bulgariei a depeșat regelui Milan: „Fostul meu ministru, d. Grecoff, va pleca mâne diminuță la Niș cu să scrisore din partea mea.“ El regele Serbiei a răspuns: „Regret că trebue să declin misiunea d-lui Grecoff, fost ministru al Alteței Vostre.“ Conținutul scrisorii în cestiune este cunoscut de câteva cercuri și de Sublima Porta. Se zice în substanță acesta : CALEA VICTORIEI, 10 ) Directore: VINTlLl C. ROSETTI JOI, 10 OCTOMBRE .1885 Luminézá-te și veî fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei;șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tute țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: ’ IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place da la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Eleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — ■ațiunea Bulgariei se nelinistesce iirilor cari sosesc din Serbia, se să-ți fac cunoscut espulsiunea or și arestarea șefilor lor. Poa bulgară nu pate să creadă e sorii cari tind să sfărâme rele sânge și simțămintele de amintesc pe două națiuni surori, eu deci la tine, scumpe amice, să m’autorisezi să desmint aalarmante și să pot astfel fi Lele în Bulgaria. Evenimentele în Rumelia și întrunirea celor aicî nu arătă cea mai mică temrrășmășie către Serbia. Temită amiciția mea și din totă snfrățăscă. ;ofF, fostul meu ministru, pe căinez să-ți remită acesta scrisóre , să-ți renoiască verbal esprețimintelor cari ne însuflețesc , fraților noștrii din Serbia, nu se vedea. Grecoff n’avea cclală. El nu era decât purii scrisori având de scop să lăituațiunea în interesul celor ai surori. dombre, 9 ore diminața Octombre. — Este sigur că dar privitor la chrămarea gârle e gata să fie dat. El va fi lcat daca se va prăduce obreșivă a trupelor sârbesc con bulgare. Până la ora acesta prefecților districtelor mărgi’bia nu anunță nimic anormal, ia Sofiei este forte liniștită. 1 Octombre.— Se depeșeză din tarele informațiuni Coresponde : elen, răspunzend celui dine făcut pe lângă el de veprerilor puteri la Atena, a adresor dă comunicare care ziceulgariei Cu Rumelia ar nui statu-quo creat în Balcani de la Berlin, că echilibrul cepeninsulă întemeindu:» tpe tratatului, acesta unire ar veni și pe cele-lalte poporaare din Rumelia la pericolul rafinate, că Grecia doresce sincer menținerea păcii atât isă la desvoltarea civilisor ar fi nedrept de a-I cere să ară în facia unor evenimente iteresele sale cele mai vi Octombre.—Guvernul a dat construiască drumuri milise îndrepteze spre granițe lor a demisionat. Se anatul unor remaniări minupole, 20 Octombre. — Ansar voi ca Turcia să preea unei conferințe care ar restabilesca manu militari e în Balcani. :ăcut cunoscut âncă părerea sea în acesta privință. De altmintrerea nu se scie decá tóte puterile ar fi dispuse să adereze la acesta propunere. Constantinopole, 20 Octombre. Ambasadorii marilor puteri auotărît să insufle guvernelor lor propunerea de a lucra la Atena și la Belgrad, după cum au lucrat la Sofia, Berlin, ei numai și numai spre a împedica pe principele Alecsandru să profite de rudele unei revoluțiuni, care a fost întreprinsă fără ajutorul rusesc și a pus să dedică planurilor panslaviste. Celelalte puteri, cu Germania în frunte, primesc propunerea rusescá în principiu, fiindcâ are meritul de a înlătura pretențiunile de compensațiune ale Greciei și Serbiei întemeiate pe uă violarea tratatului de Berlin. In același timp însă se vede din partea Turciei un mare temere d’a se supune propunerii rusesc! și d’a restabili în Rumelia cu mâna armată status quo ante.* Solii private din Niș și Belgrad afirmă ca atât oficialii cât și poporațiunea aștepta c’uă mare nerăbdare începerea unei acțiuni răsboinice.La Pesta nu se dâ nici un predământ aligurorilor cliarelor oficiose din Viena despre înțelegerea dintre cornițele Kalnoky și d. Tisza, asupra tutor puntelor politicei Austro-Ungariei în Orient. * Se telegrafiază din Sofia cu Bulgarii din Macedonia pregătesc un memoriu pe care îl vor adresa represintanților puterilor la conferință, pentru a reclama esecutarea articolelor 23 și 62 din tratatul de la Berlin și u amnistie generală pentru prisonierii politici. Acești prisonieri sunt în cea mai mare parte țărani săraci, câci cei cari s’au aflat într’u situațiune mai bună și-au dobândit libertatea dând tradiționalul bacșiș. Petiționarii conteza ca au să fie susținuți de Englitera; ei cred câ lordul Salisbury va ține cu atât mai mult să satisfacă reclamațiunile lor, cu cât d. Gladstone, care îi susținuse altă dată, n’a isbutit a face să li se dea precădere. * Prin cercurile oficiase din Viena se asigură câ Rusia a admis ideia de a se restabili statu-quo ante în peninsula balcanică, nu din dragoste pentru tratatul de la Pester Lloyd află ca orice acțiune militară a Serbiei va fi îndreptată nu contra Turciei, ci contra Bulgariei. Acesta se deduce și mai mult din relațiunile amicale ce se văd de câteva zile între represintantele forței, Khralil bey și guvernul regal.* Diare inspirate din Berlin asigură câ guvernul din Belgrad a fost încunoșetințat de unele puteri mari ca numai el va fi răspunzător pentru pericolele la care va expune țara în cas d’uă acțiune militară. Filipopole, 18 Octombre. — Principele s’a dus eri pentru a patra ora, de când se află aici, la fruntaria dintre Hermanli, Târnova, Seimenii și Iamboli spre a inspecta trupele și lucrările de întărire. Reîntorcându-se apoi prin Filipopoli, se duse după acea la Kiustendil, unde fu primit la gară în mod solemn de poporațiune, de autoritățile civile și militare și de prelați. Principele se reîntorce mâne aci. Avant-posturile turcesci ce se află la fruntarii par a căuta uă ocasiune spre a ațața H. avaut*jy?stvri!- fi- hs&re. primit ordinul cel mai aspru d’a evita cu îngrijire orice provocare și să înlăture astfel uă ciocnire. De altmintre și gazdele, atât d’uă parte cât și de cealaltă, nu sunt înarmate decât cu sâbii. Comisarul princiar a luat măsurile cele mai energice spre a asigura liniștea și ordinea în provincie. Același lucru a făcut și principele în privința disciplinei în armată. Cea mai mică abatere este pedepsită după legile cele mai aspre. Unirea personală nu va fi văzătă de Bulgari. Părerea generală este câ primirea iei n’ar fi de nici un folos, ci ar complica și mai mult starea lucrurilor din peninsula balcanică. Mai ales situațiunea economică ar deveni și mai rea ca până acum. Intrăga țară cere complecta și necondiționata unire supt sceptrul principelui Alecsandru; ea nu va renunța cu nici un chip la dânsa, de vreme ce numai acesta unire pate da uă garanție pentru uă liniște și uă prosperitate dăinuitore a țarei. Niș, 19 Octombre.—Tate soirile despre nișce pretinse cuvântări ale regelui către armată, precum și altele despre uă apropiată acțiune a Serbiei sau despre uă proclamațiune, sunt curate invențiuni. Pe aici nu s’a făcut vreoă schimbare nici în armată, întru cât privesce mișcările și disposițiunile iei, nici în privinți politice. Petersburg, 19 Octombre. — In curând se va ține supt președința Țarului un consiliu de miniștrii care se va ocupa cu evenimentele din peninsula balcanică. Sunt cuvinte care fac a se crede că principalul subiect al desbaterilor va fi atitudinea ce Rusia trebue să ia față cu Serbia, a cârei atitudine răsboinică, după cum se crede astăzi chiar prin cercurile care se află în legătură cu guvernul, provine din îndemnurile ce i s’au dat din Viena. Agram, 19 Octombre. — Se anunță din Filipopoli ca nici nu este vorba până acum despre uă trecere a trupelor sârbesci în Bulgaria și cu ele nici n’au făcut măcar vre-o mișcare spre a se apropia de fruntariile bulgare. Atena, 19 Octombre.—Reserviștii sosesc mereu în număr mare și cu un entusiasm nemai pomenit. Pe aici domnesc e un mare ferbere din causa temerii ce exista cu unirea Bulgarii se va efectua fără vre-uă compensațiune pentru Grecia. Alastă eri s’a ținut un consiliu de miniștrii în urma câruia ministrul-președinte a avut criză lungă întrevorbire cu secretarul regelui. D-lui I. C. Brătianu, primul-ministru al Regatului României. 1) Bucuresci, 29 Septembre 1885. SCRISOARE DESCHISA II. Venerabile Domn! Am promis și ță a-mî împlini promisiunea, d’a arăta dinaintea națiune! cum omul de la 48, care a cutezat să ia în mânile sale programa onestitateî, a înțeles s’o îndeplinăscă spre binele și fericirea țarei, și cum a căutat pe tóte căile să deslipescá pe capul Statului de poporul care l’a încoronat și care a dat dovezi de dragoste și devotament câtre densul. Grație elementelor pe care ni le procuri Zi cu Zi prin atitudinea d-tale cam ascunsă și misteriosă într’un fel, bine definită însă într’alt fel, ușor îmi va fi să arăt țerei pe ce pripor dânsa este asversită printr’acesta sistemă de guvernare, întemeiată nu pe principii adevărate și sanatase ci numai și numai pe espediente de cui și pe rațiune de Stat și oportunism, reți înțelese și acestea, deci vre-un moment măcar le-am putea admite ca mecanismuri de guvern într’un stat ca al nostru, așternut pe temeliile celor mai întinse libertăți publice și private. Bruntschk și, cu seama lui a putut forte bine să propue și să ridice în principiu de drept public ideia de separațiune a puterei Statului de aceia a națiunei. Cu cât publicistului ii este permis să enuncie și să susție teorii, fie de actualitate, fie de viitor, cu atât cred eu câ este impus omului de Stat, fie dânsul la putere sau nu, să respecte făcându-le să prospere instituțiunile țarei sé> înțeles de cașul când nu aunirea sca la putere se țn acolo printr’un programă !< Așa are ai procedat, mult Ion Brătiene ? Mărturisesce cel puțin t tot! omenii de hino OQ, 000.0 cea mare și fățișă nu ai ci ;<î, adică se institui un canaitat constituțional și democra de a guverna prin minorități și ai reușit pe cale piezișă și meșteșugite, cu care te-a în: cu profusiune, să faci să apară cu un mână de fier pe d’asupra și în afară de națiune un rege cu cancelarul său. Mărturisește în același timp ca nu acesta este regimul nostru constituțional proclamat la 1866 și menținut în total la 1881, precum nici acesta calea pe care să ajungem a deveni Belgia Orivntelni, visul d-tele din trecut! Spre a ajunge aci ai procedat, ce e drept, într’un mod forte dibaci. Ai cerut, și Camerele ți-au acordat, câci în sine și erau trebuinciose, fundarea în statul român a unor instituțiuni desvoltatare a binelui nostru public. Astfel am obținut prin rescumpărarea costisitare de la uă societate străină uă mare parte din rețelele căilor nostre ferate; astfel am luat din mâna tot a unei societăți străine esploatarea monopolului tutunului ; tot astfel am fundat Banca Națională, banca agricolă și în fine, pentru a înființa comercial și industria în Romănia, s’a cugetat a se adauga un minister de agricultură, comerciu și industrie! Tóte aceste instituțiuni când au, cum așa este, de scop îmbunătățirea și prosperarea politică, financiară și economică a unui Stat, sunt întotdeuna binevenite. Când însă ele nu tind decât la crearea unor funcțiuni cu largeță retribuite, gata prin urmare a atrage spre dânsele multe și însemnate persone din diferite partite, și mai gata de a forma o pleiadă însemnată de agenți electorali ; p ! atunci ele trebuesc luate din mâna guvernului, oricare ar fi el, spre a nu-i permite să substitue colectivitățile partidelor și prin urmare falsificarea regimului constituțional, fie chiar în vederea unei rațiuni de Stat mai mult sau mai puțin depărtată! Nu cu multă silință din parte-mi, dar cu puțină bună voință din partea d-tele, onorabile cap al puterii esecutive, sânt încredințat câ voiü parveni a’ți demonstra, când țara întrega o soie, câ aceste instituțiuni numai trebuințelor generale nu au devenit. Banca Națională, care a înavuțit pe mulți favoriți, nu vrea să se destoinicesca a face față efișei financiare care ne bântue; nu voiesc să vezî nici ca este un viciu origina 1 o instituțiune chiar, nici ea prin maroperile sale de 1 1) A se vedea Românul de la 8 Octombre