Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)

1885-10-10

f -i, r ANUL AL XXIX-LEV Voiesce și veî putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 banî Det ° » > » „ III...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8. Place de la Renrse, LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCPORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA SI ABS * * Fanőatore: C. A. ROSETTI EDI BUCURESCI á BRUMAR 1885 Urmăm desbaterea în privința su­punerii la tacla de timbru a regis­trului de copie. Acesta cestiune ni se pare inte­resantă și ne dam tóte silințele spre a dovedi netemeinicia noului imposit, nu numai pentru ca el iubeste greu și pe nedrept pe comercianți, ci și pentru ca, prin acesta măsură, gu­vernul s’abate și mai mult de­cât până acum din calea cea drepta, și s’afundă în ilegalitate. Am dovedit ca, în timp de­­ zece ani, legea—care tot aceeași a fost— nu s’a înțeles și aplicat așa cum gu­vernul voiesce s’o înțelegă și s’o a­­plice acum; am dovedit asemenea ca lipsite de forță morală sunt certificatele de justă, legală și onestă interpretare ce guvernul a dobândit de la tribu­nalul de Râmnicul-Sărat și de la con­siliul de avocați. Până acum nu ni s’a răspuns ni­mic, și nimic temeinic nu se póte răspunde, la argumentarea nóstra, de vreme ce ea să întemeiază pe fapte cunoscute, in contra cârora ori­ce tăgăduire peste putință este. Un răspuns éaré s’a făcut, și de acesta ne vom ocupa astăzi. Voința Națională, într’un articol prin care susține noul imposit și se silesce a dovedi ca el este legal, <jice : „Ș’apoi, nici chiar termenii publicațiu­­nei ministerului financielor nu sunt nici a­­tât de imperioși, nici atât de largi, nici atât de imperioși cât ar părea după cele scrise de Românulu. „Cari să servesc [și cu registrul de copia­ scrisorilor etc.“ di­ce publicațiunea. Nimeni nu este dar obli­gat a ține aceste registre, căci ar fi copilă­resc a da cuvintelor și servesc înțelesul lor literar. “ Din aceste rînduri ale V. Națio­nale resultă câ nimeni nu a obligat a ține registrul de copiat. Cu tote acestea, cu câte­va rân­duri mai sus, tot Voința Națională dice : „Legea timbrului supune unei tacșe de 10 bani fie­care filă din registrele ce co­mercianții sunt obligați a ține, conform codicelui de comercia. Deci, pentru a în­țelege care sunt anume aceste registre, la codicele de comercia cază să ne refe­rim. Și, citind art. 7 din acest codice, vedem ca pe lângă registrul-catagrafic și registrul-jurnal, comercianții mai sunt în­datorați a prescrie într’un registru spe­cial tóte scrisorile ce trimit. Registrul de copia scrisorilor Hind der unul din regis­trele prevădute prin art. 7 din codul de comerciu, și legea timbrului nescutind nici unul din registrele prescrise de acest co­dice, nici uă ilegalitate nu s’a săvârșit de câtre guvern.“ Prin urmare, aci organul guver­namental susține altă teorie cu totul oposită celei d’ăntesti. Pare ca ar fi vorba de jocul: uite­pa, nu e popa. Semnalăm seriositatea cu care des­­ire Voința Națională acesta cestiune, e cel mai mare interes pentru co­­merciii, și trecem mai departe. E adevărat câ codicele de comer­­țu prevede și registrul de copiat i­re registrele ce un comerciant e etor a ține. Dar tot atât de adevărat este câ­egiuitorul n’a pus acest registru — care e numai un registru auxiliar și secundar—pe aceeași linie cu regis­trul jurnal și registrul inventar. Dovada temeinică și nerecusabilă de­osebirea ce codicele comerciale a fă­cut între aceste registre este ca el a dispus ca registrul-jurnal și registrul­­inventar să se presinte tribunalului, spre a fi parafate, pe când registrul­­ de copiat nu e supus la acesta mare și garantatare formalitate. Și rațiuni însemnate , că cunos­­cință reală și seria sa de lucruri au impus legiuitorului aceste vederi și disposițiuni. Nimic nu e arbitrar, nimic nu e înțeles în deosebirea ce codicele de comerciu a făcut între aceste re­gistre. Din contră, totul e absolut logic și ccu de ce : Registrul-inventar cuprinde tota averea comerciantului; el e deci me­nit a dovedi, în mod neîndoios, sta­rea lui materială, în ori­ce moment și mai cu semn în moment când, din nenorocire ar cădea în faliment. E deci uă garanția și pentru ter­ții și pentru comerciant însuși. Registrul-jurnal cuprinde operațiu­nile ce di cu di face comerciantul, și deci e menit a înfățișa oglinda afa­cerilor lui. E prin urmare un registru abso­lut necesar, spre a dovedi dece bine, corect și cu bună credință a proce­dat comerciantul în afacerile sale. E are tot așa, are tot atât de mare însemnătate și interes registrul de copiat ? Nu, și vom dovedi mai jos de ce. Tocmai din acesta caută codicele de comercia­n’a cerut pentru regis­trul de copia ca el se fie înfățișat la tribunal spre parafare. Intr’adever, la ce servesce, în prac­tică, registrul de copiat ? Spuserăm că el e numai un regis­tru secundar și auxiliar, și cca de ce. El servesce unui comerciant pen­tru a notifica că trimite marfă altui comerciant, operațiune ce se înscrie în registrul-jurnal, a notifica că a primit marfa, ceea ce arăși se înscrie în registrul-jurnal, a anunța plătirea unui compt, ceea ce se înscrie în registrul-jurnal, a anunța trimiterea unui­­ compt, consecință a trimiterii mărfii înscri­să în registrul-jurnal și care la achi­tare va fi asemene înregistrată în a­­cel registru. Intr’un curent, copiarul nu con­ține de­cât amănunte asupr’a opera­țiunilor ce au să se facă, sau s’au făcut, și cari tóte, la realizare , se găsesc înscrise în registrul-jurnal. Pentru acest cuvânt, codicele de comercia a și privit copiarul ca un registru secundar și n’a cerut ca el să fie supus, ca registrul-inventariu și registrul-jurnal, la sarcina presin­­tării la tribunal și a parafării. Déci e așa, de unde luat-a gu­vernul dreptul și puterea d’a pune acest registru pe aceeași liniă cu cele d’ântâi ș’a le supune la aceeași tacșă pe filă. De unde, mai cu semn, când în registrul-jurnal să pot trece pe uă filă 20—50 de afaceri, și fila nu e supusă de­cât la timbrul de 10 bani, pentru copiar—în care uă singură afacere pote ocupa 2—4 file,—fie­care filă să plătesca 10 bani? Mai mult , un comerciant scrie 5, 6, 10 scrisori pentru uă afacere fre­­care și, când condițiunile ce i se o­­fer nu-i convin, operațiunea nu se face. Cum ar putea fi obligat un comer­ciant să platesca timbru de 10 bani de filă pentru aceste scrisori, când operațiunea nu s’a făcut. Ar fi absurd și cu totul contrariu intențiunii și voinței legiuitorului im­­pozitelor. Acesta nu se explică, și nici nu se póte explica, de cât póte prin marea trebuință de bani ce are guvernul. Nică eri ânsă, în statele constitu­ționale, trebuința de bani n’a dat drept guvernului d’a creia imposite, cu de la sine putere, fura­rea și votul camerelor și f­uim­ea și promulgarea rege ’’atât de adevărat este lucrurilor a îndatorat pe le nu pune p’aceeași liniă cât cele­l­alte registre comercia chiar Voința Națională, de supunerea copiatului la tir primă părerea ca nu la 10 bani să supună fie­care fi­cest registru. E adevărat, cum dice fila are două fețe și cu, în V de copiat, numai una se în­țâză, dar e și mai adevărat ca file să întrebuințăză pentru care nu se sfîrșesc cu înd­ afaceri. In asemeni condițiuni, și gea timbrului pune și acest p’aceeașî liniă cu cele­l­alte cum pretinde guvernul și ac­țion­ală,—de unde lua­ va guvt terea și dreptul d’a nu sui piarul de­cât la 5 banî fii legea 10 bani impune pe filă, negreșit fiind ca copiar avut în vedere ? Acesta e peste putință. Constatâm însă cu plăcer pas napoi s’a făcut, cel puțin ganul care scrie supt inspi guvernului. câ ilegalitatea mesurei 1 parte a fost recunoscută d­iii iei autori, și sperăm ca, până în sfâ­clamele drepte ale comerciam­ei încununate cu o deplină isb Destule sunt ilegalitățile di și a comis guvernul. Oprescu-se măcar acum, ci îndoi­os­ește câ­n’are drepta isbesce comercial cu sarcin vor copleși, îl vor împedica mult în mersul sări, deja în furte prin crima de care e ! Din parte-ne, dec­larăm ci vom osteni a cere dreptate când dreptate se va face și va fi. Singura serie însemnată ce astă­zi despre evenimentele <­ninsula balcanică spune ca și Rusia ar voi ca Turcia s­pună întrunirea unei conferin s’o autorizeze a restabili cu statu-quo-ante în peninsula balcanica. Porta nu și-a spus încă părerile și telegrama adauge ca nu să scie daca puterile vor primi acesta pro­punere. Guvernul Greciei a luat măsuri de a se construi drumuri militare câ­tre graniță. EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Telegrame Havas și informațiuni particulare ale ROMANULUI) 20 Octombre, 7 ore sora Sofia, 20 Octombre. — Scirea depeșată din Niș în privința retușului regelui Mi­lan de a primi propunerea ce-i făcuse principele Alecsandru de a-l trimite pe d. Grecoff în misiune specială, este falsă în ceea ce zice că regele ar fi motivat refusul său (ficend „că guvernul șerb fă­cea să se observe că misiunea Grecoff a­­vea negreșit de obiect să propună Ser­biei că acțiune comună contra Sultanului, și că Serbia se menține pe baza trata­telor. “ In adevăr, principele Bulgariei a depe­­șat regelui Milan: „Fostul meu minis­tru, d. Grecoff, va pleca mâne diminuță la Niș cu să scrisore din partea mea.“ El regele Serbiei a răspuns: „Regret că trebue să declin misiunea d-lui Gre­coff, fost ministru al Alteței Vostre.“ Conținutul scr­isorii în cestiune este cu­noscut de câte­va cercuri și de Sublima Porta. Se zice în substanță acesta : CALEA VICTORIEI, 10 ) Directore: VINTlLl C. ROSETTI JOI, 10 OCTOMBRE .1885 Luminézá-te și veî fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei;­­șase luni 24 lei; trei luni 12­ lei; uă lună 4 lei. Pentru tute țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: ’ IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place da la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Eleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — ■ațiunea Bulgariei se nelinistesce i­irilor cari sosesc din Serbia, se să-ți fac cunoscut espulsiunea or și arestarea șefilor lor. Po­­a bulgară nu pate să creadă e sorii cari tind să sfărâme re­le sânge și simțămintele de ami­­ntesc pe două națiuni surori, eu deci la tine, scumpe amice,­­ să m’autorisezi să desmint a­­alarmante și să pot ast­fel fi­ Lele în Bulgaria. Evenimentele­­ în Rumelia și întrunirea celor­­ aicî nu arătă cea mai mică tem­­rrășmășie către Serbia. Te­­­mi­tă amiciția mea și din totă sn­­frățăscă. ;ofF, fostul meu ministru, pe că­inez să-ți remită acesta scrisóre , să-ți renoiască verbal espre­­țimintelor cari ne însuflețesc , fraților noștrii din Serbia, nu se vede­a. Grecoff n’avea cclală. El nu era de­cât pur­ii scrisori având de scop să lă­­ituațiunea în interesul celor ai surori. d­om­­bre, 9 ore diminața Octombre. — Este sigur că d­ar privitor la chrămarea gâr­le e gata să fie dat. El va fi l­cat daca se va prăduce ob­reșivă a trupelor sârbesc­ con­­­ bulgare. Până la ora acesta prefecților districtelor mărgi­­’bia nu anunță nimic anormal, ia Sofiei este forte liniștită. 1 Octombre.— Se depeșeză din­­ tarele informațiuni Corespon­­de : elen, răspunzend celui din­e făcut pe lângă el de vepre­­rilor puteri la Atena, a adre­­sor dă comunicare care zice­ulgariei Cu Rumelia ar nu­­­i statu-quo creat în Balcani de la Berlin, că echilibrul ce­­peninsulă întemeindu­:» tpe tratatului, acesta unire ar v­eni și pe cele-l­alte popora­­­are din Rumelia la pericolul rafinate, că Grecia doresce sincer menținerea păcii atât isă la desvoltarea civiliso­­r ar fi nedrept de a-I cere să ară în facia unor evenimente iteresele sale cele mai vi­ Octombre.—Guvernul a dat construiască drumuri mili­­se îndrepteze spre gra­nițe lor a demisionat. Se a­­natul unor remaniări minu­­pole, 20 Octombre. — Ans­ar voi ca Turcia să pre­­ea unei conferințe care ar restabilesca manu militari­­ e în Balcani. :ăcut cunoscut âncă părerea sea în acesta privință. De altmintrerea nu se scie decá tóte puterile ar fi dispuse să adereze la acesta propuner­e. Constantinopole, 20 Octombre.­­ Am­­basadorii marilor puteri au­otărît să in­sufle guvernelor lor propunerea de a lu­cra la Atena și la Belgrad, după cum au lucrat la Sofia, Berlin, ei numai și numai spre a împe­dica pe principele Alecsandru să profite de rudele unei revoluțiuni, care a fost întreprinsă fără ajutorul rusesc și a pus să dedică planurilor panslaviste. Cele­­l­alte puteri, cu Germania în frunte, pri­mesc propunerea rusescá în principiu, fi­­ind­câ are meritul de a înlătura pretențiu­­nile de compensațiune ale Greciei și Ser­biei întemeiate pe uă violare­a tratatului de Berlin. In același timp însă se vede din partea Turciei un mare temere d’a se supune propunerii rusesc! și d’a res­tabili în Rumelia cu mâna armată status quo ante.* Solii private din Niș și Belgrad afirmă ca atât oficialii cât și poporațiunea aș­­tepta c’uă mare nerăbdare începerea unei acțiuni răsboinice.­­­­La Pesta nu se dâ nici un predământ aligurorilor cliarelor oficiose din Viena despre înțelegerea dintre cornițele Kal­­noky și d. Tisza, asupra tutor puntelor politicei Austro-Ungariei în Orient. * Se telegrafiază din Sofia cu Bulgarii din Macedonia pregătesc un memoriu pe care îl vor adresa represintanților pute­rilor la conferință, pentru a reclama e­­secutarea articolelor 23 și 62 din trata­tul de la Berlin și u­ amnistie generală pentru prisonierii politici. Acești priso­­nieri sunt în cea mai mare parte țărani săraci, câci cei cari s’au aflat într’u­ si­­tuațiune mai bună și-au dobândit liber­tatea dând tradiționalul bacșiș. Petiționarii conteza ca au să fie sus­ținuți de Englitera; ei cred câ lordul Sa­lisbury va ține cu atât mai mult să sa­tisfacă reclamațiunile lor, cu cât d. Glad­stone, care îi susținuse altă dată, n’a is­butit a face să li se dea precădere. * Prin cercurile oficiase din Viena se a­­sigură câ Rusia a admis ideia de a se res­tabili statu-quo ante în peninsula balcanică, nu din dragoste pentru tratatul de la Pester Lloyd află ca ori­ce acțiune mi­litară a Serbiei va fi îndreptată nu con­tra Turciei, ci contra Bulgariei. Acesta se deduce și mai mult din relațiunile a­­micale ce se văd de câte­va z­ile între re­­presintantele forței, Khralil bey și gu­vernul regal.* Diare inspirate din Berlin asigură câ guvernul din Belgrad a fost încunoșetin­­țat de unele puteri mari ca numai el va fi răspunzător pentru pericolele la care va expune țara în cas d’uă acțiune mili­tară. Filipopole, 18 Octombre. — Principele s’a dus eri pentru a patra ora, de când se află aici, la fruntaria dintre Hermanli, Târnova, Seimenii și Iamboli spre a in­specta trupele și lucrările de întărire. Reîntorcându-se apoi prin Filipopoli, se duse după acea la Kiustendil, unde fu primit la gară în mod solemn de popo­­rațiune,­ de autoritățile civile și militare și de prelați. Principele se reîntorce mâne aci. Avant-posturile turcesci ce se află la fruntarii par a căuta uă ocasiune spre a ațața H. avaut*jy?stvri!-­ fi- hs&re. primit ordinul cel mai aspru d’a evita cu îngrijire ori­ce provocare și să înlă­ture ast­fel uă ciocnire. De altmintre și gazdele, atât d’uă parte cât și de cea­l­­altă, nu sunt înarmate de­cât cu sâbii. Comisarul princiar a luat măsurile cele mai energice spre a asigura liniștea și ordinea în provincie. Același lucru a fă­cut și principele în privința disciplinei în armată. Cea mai mică abatere este pedepsită după legile cele mai aspr­­­e. Unirea personală nu va fi vă­zătă de Bulgari. Părerea generală este câ primirea iei n’ar fi de nici un folos, ci ar complica și mai mult starea lucrurilor din peninsula balcanică. Mai­ ales situațiunea economică ar deveni și mai rea ca până acum. Intrăga țară cere complecta și necondiționata unire supt sceptrul principelui Alecsandru; ea nu va renunța cu nici un chip la dânsa, de vreme ce numai acesta unire pate da uă garanție pentru uă liniște și uă prospe­ritate dăinuitore a țarei. Niș, 19 Octombre.—Tate soirile despre nișce pretinse cuvântări ale regelui că­tre armată, precum și altele despre uă apropiată acțiune a Serbiei sau despre uă proclamațiune, sunt curate invențiuni. Pe aici nu s’a făcut vre­oă schimbare nici în armată, întru cât privesce mișcă­rile și disposițiunile iei, nici în privinți politice. Petersburg, 19 Octombre. — In curând se va ține supt președința Țarului un consiliu de miniștrii care se va ocupa cu evenimentele din peninsula balcanică. Sunt cuvinte care fac a se crede că principa­lul subiect al desbaterilor va fi atitudi­nea ce Rusia trebue să ia față cu Serbia, a cârei atitudine răsboinică, după cum se crede astăzi chiar prin cercurile care se află în legătură cu guvernul, provine din îndemnurile ce i s’au dat din Viena. Agram, 19 Octombre. — Se anunță din Filipopoli ca nici nu este vorba până a­­cum despre uă trecere a trupelor sâr­­besci în Bulgaria și cu ele nici n’au fă­cut măcar vre-o mișcare spre a se apro­pia de fruntariile bulgare. Atena, 19 Octombre.—Reserviștii sosesc mereu în număr mare și cu un entusiasm ne­mai pomenit. Pe aici domnesc e un ma­re ferbere din causa temerii ce exista cu unirea Bulgarii se va efectua fără vre-uă compensațiune pentru Grecia. A­l­astă­ eri s’a ținut un consiliu de miniștrii în urma câruia ministrul-preșe­­dinte a avut cri­ză lungă întrevorbire cu secretarul regelui. D-lui I. C. Brătianu, primul-minis­­tru al Regatului României. 1) Bucuresci, 29 Septembre 1885. SCRISOARE DESCHISA II. Venerabile Domn! Am promis și ț­ă a-mî împlini promi­siunea, d’a arăta dinaintea națiune! cum omul de la 48, care a cutezat să ia în mânile sale programa onestitateî, a înțe­les s’o îndeplinăscă spre binele și feri­cirea țarei, și cum a căutat pe tóte căile să deslipescá pe capul Statului de popo­rul care l’a încoronat și care a dat do­­vezi de dragoste și devotament câtre densul. Grație elementelor pe care ni le pro­curi Zi cu Zi­ prin atitudinea d-tale cam ascunsă și misteriosă într’un fel, bine definită însă într’alt fel, ușor îmi va fi să arăt țerei pe ce pripor dânsa este as­­versită printr’acesta sistemă de guvernare, întemeiată nu pe principii adevărate și sanatase ci numai și numai pe espediente de cui și pe rațiune de Stat și oportunism, reți înțelese și acestea, deci vre-un moment măcar le-am putea admite ca mecanis­­muri de guvern într’un stat ca al nos­tru, așternut pe temeliile celor mai în­tinse libertăți publice și private. Bruntschk­ și, cu seama lui a putut forte bine să propue și să ridice în principiu de drept public ideia de separațiune a puterei Statului de aceia a națiunei. Cu cât publicistului ii este permis să enun­­cie și să susție teorii, fie de actualitate, fie de viitor, cu atât cred eu­ câ este im­pus omului de Stat, fie dânsul la putere sau nu, să respecte făcându-le să pros­pere instituțiunile țarei sé> înțeles de cașul când nu au­­nirea sca la putere se ț­n acolo printr’un programă !< Așa are ai procedat, mult Ion Brătiene ? Mărturisesce cel puțin t tot! om­enii de hi­no OQ,­ 000.0 cea mare și fățișă nu ai ci ;<î, adică se institui un cana­itat constituțional și democra de a guverna prin minorități și ai reușit pe cale piezișă și­­ meșteșugite, cu care te-a în: cu profusiune, să faci să apară cu un­ mână de fier pe d’asupra și în afară de națiune un rege cu cancelarul său. Mărturisește în același timp ca nu a­­cesta este regimul nostru constituțional proclamat la 1866 și menținut în total la 1881, precum nici acesta calea pe care să ajungem a deveni Belgia Orivntelni, visul d-tele din trecut! Spre a ajunge aci ai procedat, ce e drept, într’un mod forte dibaci. Ai cerut, și Camerele ți-au acordat, câci în sine și erau trebuinciose, fundarea în statul ro­­mân a unor instituțiuni desvoltatare a binelui nostru public. Ast­fel am obținut prin rescumpărarea costisitare de la uă societate străină uă mare parte din­ re­țelele căilor nostre ferate; ast­fel am luat din mâna tot a unei societăți străine esploatarea monopolului tutunului ; tot ast­fel am fundat Banca Națională, banca agricolă și în fine, pentru a înființa co­mercial și industria în Romănia, s’a cuge­tat a se adauga un minister de agricul­tură, comerciu și industrie! Tóte aceste instituțiuni când au, cum așa este, de scop îmbunătățirea și pros­­perarea politică, financiară și economică a unui Stat, sunt în­tot­deuna bine­ve­nite. Când însă ele nu tind de­cât la crearea unor funcțiuni cu largeță retri­buite, gata prin urmare a atrage spre dânsele multe și însemnate persone din diferite partite, și mai gata de a forma o­ pleiadă însemnată de agenți electorali ; p ! atunci ele trebuesc luate din mâna guvernului, ori­care ar fi el, spre a nu-i permite să substitue colectivitățile partidelor și prin urmare falsificarea regimului con­stituțional, fie chiar în vederea unei rațiuni de Stat mai mult sau mai puțin depărtată! Nu cu multă silință din parte-mi, dar cu puțină bună voință din partea d-tele, onorabile cap al puterii esecutive, sânt încredințat câ voiü parveni a’ți demons­tra, când țara întrega o soie, câ aceste instituțiuni numai trebuințelor generale nu au devenit. Banca Națională, care a înavuțit pe mulți favoriți, nu vrea să se destoinicesca a face față efișei financiare care ne bântue­­; nu voies­c să vezî nici ca este un viciu origina­ 1 o instituțiune chiar, nici ea prin maroperile sale de 1­ 1) A se vedea Românul de la 8 Octombre

Next