Romanulu, februarie 1886 (Anul 30)

1886-02-14

ANUL AL XXX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Deta „ , „ „ HI.................2 lei ~ „ Inaerținnl si reclame pagina III ți IV linia . . 2 > — B A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea 4iarulnî. IN PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8, Place de la Bears«. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LÂ FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentra Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — Numărul de cri trebuia se țcrte data de Vineri 12 și Sâmbătă 13 Februaria, 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10. Pandatore: C. A. ROSETTI E1DITI XJ INTES­A. ( 1 ?­­ Directorii: VINTILĂ C. ROSETTI BUCURESC 1 13 FAURAR Cele multe culese răm de pe urma convențiunei comerciale încheiată cu Austro-Ungaria, și suntem amenin­țați să mai culegem ancă, deca mă­­suri seriose și holftzilere nu se vor lua. Ziarele din Viena și Pesta ne spu­seră că pe la jumătatea lui Marte viitor vor începe tratările și desba­­terile, între România și Austro-Un­garia, pentru reînoirea convențiunei comerciale. Vecinii noștri­ sunt bine pregă­tiți în acesta privință; el scia ce voesc și’și înțeleg pe deplin inte­resele. De ani lucreza și ancheloza în­­tr’una, adunând tóte elementele de cari au trebuință, pentru ca ast­fel, puși pe deplin în cunoscință de în­semnătatea diferitelor lor interese e­­conomice, se potă câștiga și ’n vi­itor cât mai mult teren în paguba intereselor nóstre. La noi, nu se im­pune acum re­­sultatele dobândite de guvern în urma cercetărilor făcute, cu privire la tra­tările și desbaterile ce nu se începă pentru reînoirea convențiunei co­merciale. Stăruim­ense într’una a’l îndemna să fie cu mare luare aminte, lucrând și chibzuind cum este mai bine de făcut, pentru ca ast­fel se putem răspunde cu adevarat la asigurarea intereselor nóștrei penunmimn Esperiința de­­ zece ani înd’ajuns a dovedit că trebue să fim în vii­tor cât se póte mai prevăzători, față cu relele ce am cules de pe urma actualei convențiuni. Nu mai ne este deci ertat se nu­mtim ceea­ ce avem de făcut, și vi­novați și răspunzători vom fi de greșialele nóstre ’naintea viitorului. Țara așteptă cu mare nerăbdare și îngrijire de la guvernanții ei să vadă ce au lucrat, ce cercetări au făcut și de au fost cu adevărat pre­gătiți asupra tutor cestiunilor ce au să trateze cu guvernul austro-ungar, cestiuni în privința cărora nu vă dată am vorbit aci, atrăgănd seriosa atențiune asupra lor. Ne temem îasă că puțin s’a lu­crat și puțin s’a făcut în sensul a­­cesta ; ș’apoi, obicinuiți cu dărnicia guvernanților acestei țări față cu ve­cinii noștril, cutezăm a­dice că, ne este frică ca interesele economice ale țării se nu fie din m­ou compromise încă pentru zece ani. N’am dori mai bine de­cât ca viitorul să ne desmintă, dar mărtu­­rim că frică mare ne este. Mai acum cât­va timp vorbirăm de plângerea mai multor meseriași croitori și cismari, cari, ca urmare firescă a stării economice în care se află țara, se găsesc aici în neputință d’a mai trăi cu meseriile lor și a’și câștiga hrana de tóte de ele. Acești meseriași, adresară acum următorea petițiune d-lui ministru al industriei și comerciului: Domnule, ministru, Supt­ semnați­ meseriași croitori și cis­mari, redându-ne căciuțî în cea mai mare miseria, așa în­cât în timpul de față am ajuns sĕ murim de feme, atât noi cât și familiile nóstre, din cauză că nu avem ce lucru — acest folos ni l’aui tras cei cu magazine de acest fel cari aduc măr­furi confecționate din străinătate și pen­tru care noi astăzi suntem căduți cu desăvârșire — venim cu cel mai profund respect­a­­ 6 ruga, domnule ministru, se bine-voiți a dispusa cele de cuviință, ș’a nu ne lăsa în acesta miseriă, punân­­du-ne tot-d’uă­ dată în cunoștință că cea mai mare parte din noi am servit supt drapel. Primiți, etc. Ori­ ce comentariu din parte­ ne îl credem de prisos; faptul este că mai mulți meseriași croitori și cis­­mari se plâng că nu au ce lucra și că «în timpul de fața»au ajuns lă moră de teme împreună cu familie­­le lor. Studiaz-a ministerul industriei și al comerciului cestiunea, îngrijitu-s’a el cu totă seriositatea de sorta acestor meseriași și a tuturor meseriașilor în genere, față cu reînoirea Conven­­țiunei comerciale ? După cea din urmă statistică ofi­cială, pe 1883, a comercialui exte­­rior al României, Austro-Ungaria im­portă la noi mărfuri confecționate de croitorie și cismărie de aprope 30 de milione de lei. Acesta industriă în țeră atil abia mai licăresce și meseriașul român este redus sg peră. Austro-Ungaria énsg­ă și cară măr­furile ei la noi cu grămada, făcând din România debușeul principal al comercialul­­, pe când noi — cum ret­urăm—furăm împedecați, în con­tra prescripțiunilor precise și lămurite ale Convențiunei încheiate, de a trece vitele nóstre peste fruntariele ei, lo­­vindu-se ast­fel în una din ramurile de căpetenie ale comerciului nostru, în comerciul cu rîmătorii, altă dată atât de prosper și de întins în țară. In fata unei stări de lucruri atât de vătămătore nsemnelor nostre, in fața dorinței unanime d’a desvoltă industria noistră națională și d’a a­­sigura exportul producțiunilor nóstre, datori suntem să luăm tóte garan­țiile, pentru viitor. Cestiunea relațiunilor comerciale­ cu străinătatea, meritând să mai a­­menință discuțiune, îi vom consa­cra oă serie de articole. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Belgrad, 12 Februarie.—Cornițele de Khevenh Litter, ministru plenipotențiar al Austro-Ungariei, a plecat la Viena. D. Mijatovici a primit ca instrucțiuni să grabesca negocierile. Se ascepta la un apropiată schimbare în personalul aghiotanților comandantului șef al armatei sârbesci. Se vor numi alți șefi de corpuri. Ordinul de demobilisarea armatei va fi dat îndată ce pacea va fi încheiată. Sofia, 12 Februarie.— Reservele, cari au fost liberate, mai înainte, sunt din nou rechemate, și milițienii cu versta m­ai mică de 30 ani sunt puși în armata activă. Se fac aprovisionări considerabile spre a concentra trupele. Londra, 12 Februarie.—Nișce turburări au fost astă­zi la Leicester. Mai mulți lu­crători s’au pus în grevă, au spart­ ma­­șinele în ateliere. ’ ~— ■ [UNK] [UNK] [UNK] ■'■ [UNK] [UNK]iTu­m» ----------— DIN AFARA GERMANIA Primul proiect presintat camerei prusiane contra colonismului purta titlul: «Proiect privitor la încuragia­­rea colonisațiunei germane în Prusia de la apus și în Posen». Proiectul cere uă sută de milione de mărci în scop de a cumpăra pământ pentru co­loniștii germani și de a face față ne­cesităților primei întocmiri. Spre a da mai multă putere elementuul ger­man ca să lupte contra tendințelor de polonisare vor fi colonisați nu numai țărani germani. Pământul po­lon cumpărat de Stat sau va fi dat în arendă sau va trece în deplina proprietate a coloniștilor în schimbul unei despăgubiri către stat. Pentru procurarea sumei de­uă sută mili­one se vor da obligațiuni, a căror dobândă se va stabili de către mi­nistrul de finance. Camera va primi în fie­care an uă dare de somn în privința esecutărei legei. Cu esecu­­tarea va fi întocmită o­ comisiune specială, care se va compune din câte două membri din ambele camere ale Land­tagul­ui. In Camera deputaților s'a petre­cut o­ scenă dintre cele mai furtu­­nase : d­ l Rickert a atacat în mod violent pe d. Puttkamer pentru că a permis se se trimită foilor oficiale ultimul discurs al d-lui Bismarck con­tra Polonilor supt titlul malițios: „Democrația prusiană și străină se unesce cu Polonii contra Prusiei“, și după ce Puttkamer recunoscu că în adevăr guvernul a dispus trimite­rea supt titlu menționat, Rickert se sculă înfuriat și crise : „Aceste bă­­nueli rușinose față cu omeni patrioți sunt nedemne și infame.“ Aceste cu­vinte au provocat un zgomot asur­­zitor.—Tot în acea ședință Windt­­horst și Rickert au cerut să li se dea date statistice amănunțite în privința espulsiunilor. (Ia manifestațiune «le lucră­tori la Londra de telegrafiază din Londra cu da­ta de la 8 Februarie . Oă mare demonstrațiun­e de lucrători fă­ră lucru s’a făcut astfu­­l în Trafalgar squ­are. De mai mulți ani, nu s’a ved­ut uă asemenea mulțime adunată pe acesta pia­ță, teatru clasic al manifestanților. Mai mulți oratori socialiști au luat cu­vântul. Ei au rostit discursuri energice și au prevenit guvernul că daci lucrătorii fără lucru respecta astăzi ordinea, nu este ense mai puțin adevărat, că nu se încapă în curând a jefui brutăriile, în cazul când guvernul nu le va da ajutor. Trei diferite estrade fuseseră instalate pe piață printre numeroșii oratori cari au luat cuvântul. Meetingul a votat cu acla­­mațiuni risce resolutiuni prin cari invită guvernul a ordona îndată de a se face lu­crări mari publice, pentru a veni în aju­torul lucrătorilor și a înființa un minister special de comercia. După întrunire, sute de manifestanți s-au răspândit in cartierul bogat de la West­ End și au atacat pe trecători. Acești manifestanți au spart ferestrele de la mai multe alte cercuri. Este mare tema să nu se facă turburări. Demonstrațiunea de la Trafalga Square se compune din 10,00­1 persone. Ea a fost organizată de federațiunea democratică so­cială. Meetingul a cerut­, printre altele, ca de­putații Londrei, să se opune la orr­ce dis­cuțiune în Cameră, pené ce se va vota proiectul prin care s-ar autoriza ministrul lucrărilor publice să întreprindă cons­truc­­țiunea locuințelor pentru lucrători. Meetingul a mai cerut a se reduce o­­rele de lucru la opt ore pe zi. Oratorii cari au luat curântul au­ biciuit în termenii elocinți, hoția organisată și practică de proprietari și de capitaliști. Fă­când apel la lucratori, dânșii îl au sfătuit se se organiseeze în vederea­ unei revolu­­țiu­ni sociale, spre a răsturna sistema in­famă menținută pentru folosul câtor­va. Un oratore anume Bums, a desfășurat drapelul roșu, a îndemnat pe lucrători să asculte ordinele federațiunei sociale și să î­nc­ap­ă uă luptă fățișă contra esplora­­torilor cari locuesc cu artierele bogate din Londra, dacă guvernul nu găsesce un leac pentru miseria lucrătorilor. Manifestanții îndreptăndu-se spre Pall- Mall și Saint-Jam­es Street, au spart câte­va gramuri. DEMISIUNEA LUI ROCHEFORT D. Henri Rochefort explică prin chiarul său VIntransigent, motivele pentru care­e și-a dat d­emisiunea din Cameră. Judecând după modul cum se petrec lucrurile în actuala Cameră, distinsul pu­blicist este convins că în timp de 4­ ani, cât va ține acesta Cameră, nu se va pu­tea face ceva de­cât în urma unor toc­meli continue de îngageamente și de tra­tate cari, în cele mai multe ori, vor fi des­ființate la ultimul moment, în urma altor negocieri. A’mi petrece viața spuind co­legilor mei : «Votați acesta, vom vota aceea», mi s’a părut că este oă perspectivă rușinosă, a­­daogă Rochefort. Ministerul nu va face nimic căci va trăi cu frica de a nu cădea și cei 558 de de­putați vor urma a târî piciorele în zadar în coridare și a-și râde cotele pe mesele lor. Nesimțindu-se făcut pentru un ast­fel de muncă și ne­voind să fie osândit la 4 ani de sterilitate, Rochefort a trimis pre­ședintelui Camerei urmatorea scrisore: Domnule președinte, Im­pa ce Parlamentul a ertat pe Specu­latorii cari au organisat espedițiunea Ton­­kinsuul, am­­ sperat că amnistia se va în­tinde și la acel nenoroc­it cari zac ânca în temnițele Republicei pentru greșalele altora. Am făgăduit amnistia, alegătorilor mei. Nu pot să le-o daiî. Din nenorocire vârsta nu'mi mai permite să perd 4 ani din viața mea în lupte în cari ma­rfid menit sĕ fui necurmat bătut. Dați demisiunea mea de deputat al Senei. DUMINECA, 14 FEBRUARIU 1886 Luminéza-te și vei fi. ABO­NAMENTE lu­ali și districte, un an 43 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un­ luni 4 lei. I tote Jérile Europei, trimestrul 15 IIL­A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea dianilol și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8, Place de le Bonne. LA VIENA, la d. B. G. PopovlcI, 15, Pleischmarkt» IN ITALIA, la d. dott. Car. Gustave Orooe, Via San Praaeesoo de Paola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele uepublicate se ard — Monopolul băuturilor spir­tuase Studiind sistema noastră constituțională, am arătat, că ea nu există de­cât cu numele și că, de fapt, avem despotismul rusesc botezat casa sistemă constituțio­nală. Adi­când la ordinea­­ filei este monopo­lul asupra cârciumelor, să studiem acest proiect de lege tot, din puntul de vedere al constituționalismului. Articolul 10 din constituțiune glăsueșce: «Nu există în stat, nici uă deosebire de «clasă. Toți Românii sunt egali înaintea «lege­ și datori a contribui fără osebire «la dările și sarcinele publice.» Ciind ci­ne­va .îndrăsnesce se ia apăra­­­rea claselor nn ta­le se ridicfi u­n mi­nistru sau vre uă gazetă ministerială, spu­nând că în România nu mai sunt clase că tote privilegiile au fost sfărâmate și că Românii sunt egali înaintea regel. Clasele dominante se slujesc de acest articol platonic al Constituțiunei ca de un fel de paravan care să mascheze realita­tea lucrurilor. Astăzi avem chiar un lege care ne a­­rată că acesta disposițiune constituțională rămâne litera moartă, că în țara româ­­nesca sunt încă clase și că nu toți Ro­mânii sunt egali înaintea legei. Prin legea monopolului cârciumilor se propune mai ântâioi: Uă lege de interes curat fiscal. Uă lege aplicabilă numai țăranilor." Un imposit indirect numai asupra po­porațiunei rurale. Lă luăm fie­care punt în parte. Că legea care se propune nu are în ve­dere de­cât de-a da Statului un nou mi­j­­loc de-a echilibra budgetul atât de deze­chilibrat al țarei, acesta ne-o dovedesee ânsuși economica legel și chiar declara­­țiunile deputaților din majoritate, cari au declarat că vor vota legea pentru cuvân­tul că ea aduce atâtea milione Statului. Legi asupra băuturilor spirtase mai sunt la ordinea cjiler și in alte state ca Ger­mania, Francia și Elveția și în Francia mai cu semn, ele au drept țintă de a com­bate efectele alcoolismului. La noi, de­și s’ar părea că se urmărește același scop, totuși, nu vedem de­cât niște articole pla­tonice, cari se vor nimici în practică, după cum se nimicesc tóte disposițiunile legale, fără de sancțiune practică., Și în adevăr care este sancțiunea că debitanții nu vor vinde băuturi stricatóre sănătăței ? Pe­depsele ? dar acestea pentru a lovi pe vinovat, trebue ca legea să statornicescă cari anume băuturi spirtóse sunt strica­tere sănătăței și cari nu, căci uă băutură pate să nu fie falsificată și cu tóte aces­tea se strice hrigienei publice. Și legea nu face acesta. Apoi nu se vede că prin a­­cest articol se deschide porta mare abu­zurilor poliției administrative, atât­ de a­­buzivâ și fără de acesta ? Mai e articolul 20 unit cu articolul 21, care nu permite de­cât vânzarea pe bani. Acesta este urăși­tă disposițiune platonică căci tot­deuna legea va fi nimicită și inca­pabilă de a opri râul. Datoria pentru bă­utură se va transforma în datorie pur și simplu sau trecută pe mâinele unui altuia de­cât ale cârciumarului. Desbracăte de aceste două disposițiuni­­ platonice, cari ar părea ca uă țintă hi­­gienică și moralizătore, legea monopolului cârciumelor nu este de­cât uă lege fiscală, un nou­ imposit indirect și prin urmare ca atare trebuie să-i cercetăm defectele și e­­fectele. Constituțiunea dice că în Statul Român «nu există deosebire de clasă.» Ne­ri­­tr­­ăm cum în adevăr nu există acesta deosebire când se fabriceza uă lege spe­cială pentru poporațiunea rurală? Atunci în adevăr nu s’ar viola consti­­tuțiunea când ea s’ar aplica tuturor cetă­țenilor Români. Poporațiunea orașelor, «albăstrimea» cere ori«ö pou Ui tu do ofe­rtelé iá­fiÉsteS este apărată de ori­ce îndatorire. Prin ur­mare din două una, ori se violeza con­­stituțiunea, ori constituțiunea nu există și criteriul tuturor legilor, este întâmplarea sau interesul de clasă. Și ca imposit indirect, monopolul câr­ciumelor, pentru ca sa nu violeze consti­tuțiunea, trebuie să se împace cu alinia­tul inteiü al articolului 10. «Toți Românii sunt egali înaintea legel­e și datori a contribui fără deosebire la dările și sarcinele publice.» Legea cârciumelor însă nu pune acest imposit de atâtea milione, de­cât în spi­narea claselor agricole, așa că numai uă clasă contribue, în acesta privință, la «dă­rile și sarcinele publice.» Va st­­ țica pe lângă că monopolul nu asigură țăranului uă calitate sănătosă de alcool, pe lângă că nu’l apără de efectele alcoolismului, îl îngreuiază încă și cu uă nouă sarcină, cu atât mai grea cu cât i se scumpesce un obiect de prima necesi­tate. N­icem «de prima necesitate», pentru că consumațiunea alcoolurilor, este uă ur­mare firescă a prestei hrane și î n general a tuturor condițiunilor de trai­ al munci­torului român. Prin urmare, nu scumpin­­du-se alcoolul se va îndrepta starea țăra­nului nostru, dar dându-i putința de a se ,­T înrle­ strijător. T­rin u­rmare scumpirea pur și simplu a băuturilor spir­­tóse, care va fi urmarea imediată a mo­nopolului, va mări chiar alcoolismul, căci țâranul mâncând și mai prost va trebui să consume și mai multe spirtase, care va avea de efect­uă hrană și mai prosta și așa mai departe, învârtindu-se într’un cerc cu totul vicios. Legea prin urmare, pe lângă că este neconstituțională are defectul capital de a nu îmbunătăți nimica, și din potrivă de a fo­losi răspândirea alcoolismului, de a sărăci poporațiunea rurală destul de sărăcită, prin deosebitele măsuri, clase civilisatare, cari nu au civilizat nimic, dar care a a­­dus la sapă de lemn poporațiunea rurală. Cestiunea alcoolismului nu stă în com­baterea efectelor sale, ea stă în distrugerea căușelor care­­ dau nascere și aceste cau­se, repetăm, bazați pe autoritățile nóstre medicale și sciințifice, este roua hrană a poporațiun­ii rurale, provenită din sărăcie. Sărăcia este dar causa hotărîtore a al­coolismului și cât timp ea va esistă, ori cât s’ar tăia fructele sale, râul nu­ se va desființa. Oare câte 4 lei de ectar se va plăti uă dată pentru tot­deuna pentru toți trei ani la un ioc cuprinși în proiect, sau 12 pen­tru toți trei ani, sau 48 pentru 12 tri­mestre , cari în tot cazul ează resultatul ce ne da. După legea din 1864 sau împroprie­tărit : 132,751 individe cu câte minimum 5 pogone séu 663,755 pg. 331,877 și sum. ectare; suma rotundă. 198,000. Individe cu câte minimum 7 pogone sau 1,386,000 pogone sau 693,000 ectare. 71,655 individe cu câte minim 11 po­gone sefi 783,205 na 9Au 3­­4.102 sei in Vh ectare peste tot 2,837,960 pg. scu 1,418,980 ectare sumă rotundă. Așa­dar vom avea strânsură de bani de la împroprietăriți de tóte categoriile, ânsa: 5,675,920 1. în cașul d’antâi 17,027,760 1. în cel de al 2-lea. 68,111,040 1. în cel de al 3-lea. In anul 1864 asemenea cheltueli ereau puse prin lege în sarcina Statului . In anul 1882 Noembre 27, se publică In­­ltutul Român un secțiune de un proiect analog al d-lui inginer Râmniceanu, acu­zând pentru acesta lucrare un cheltuială în sarcina împroprietăriților de 7 milione cu uă durată de 6 ani de timp. In anul 1883 séu vâ­lut un alt aseme­nea proiect tipărit într’u­ broșură anonimă N. R., nici bâta nici cuțitu, adică cu chel­tuiala statului și trei sferturi a improprie­­tăriților, peste tot în suma de lei: 4,143,600 cu­ră durată ficsâ de trei ani de timp. Proiect actual în fine pune cheltuiala parcelări în sarcina împroprietăriților în suma nu de lei 5,675,920 cum mai sus se explică, nici 68,111,040 ci după cum s’ar putea înțelege din proiect d. Cordea, de 17,027,760 lei și pentru o­ durată de 10 ani de timp. Acestea este progresul ce sau făcut din an în an. După mine care am petrecut câtăva vreme prin comune rurale, aprețuesc, că­­ este bine sa nu se mai întâln­ie acesta primejdii,la afacere, e­s­te in ea mod să se esecute cât­e curând, căci bine scie ce proporții, fie morale fie materiale, are sĕ mai nască pâné la anu, trebuința aces­tei operațiuni. N. Rosetti, Art. XV p lin legea proprie­tății rurale a anului 1864 Din inițiativa ministrului agriculturei, in­dustrii, comerciului și domenilor, D. G. V. Cordea, a publicat la 31 Decembre anul espirat un proiect de lege și un reglement, pentru parcelarea terenurilor delimitate lo­cuitorilor, foști clăcași împroprietăriți după legea rurală din 1864; acest proiect este supus astăzi unui studiu special. Art. 5 din precizatul proiect este în cu­­prinderea următore : «Pentru întâmpinarea cheltuelelor ce se ocasioneza cu aceste lucrări, se vor forma zi­uri de plată fiind datori săteni a plăti în rate trimestriale, în timp de trei ani câte lei 4 de ectar, cari contribuții se vor vărsa la casa de depunel, spre acoperirea împrumutului ce ministerul va deschide la acea casă pentru plata lucrărilor». Mai înainte de tate paremise că pentru a fi bine înțeles acest articol și scutit de ori­ce interpretațiune ulterioră gratuite cere o mai categorică lămurire de redac­­țiune spre a se ști exact, câtă sumă de bani are se coste uă dată pentru tot­de­­una pe fie­care împroprietărit în parte și după categoria sa din anul 1864, cheltu­iala otărnirii poganelor sale, care acum în contra legi din 1864, se pune în sarcina sa , ne explicăm . SCIRI DALE PILEI Principele Urusoff, ministrul Rusiei, în­­torcându-se în capitală de la Petersburg, unde fusese chrămat pentru a asista la în­mormântarea părintelui său, afacerile Lega­­țiunei vor fi conduse de d-sa­ însărcinarea d-lui de Villamov încetază. * ♦ * Eri­seră, pronej dat de d. ministru Stur­­dza delegaților sârbi, turci și bulgari, de la conferința din Bucuresci. Ministrul afacerilor străine, d. Ferechide a asistat la acest prânz. ❖ * * Cei cinci­ d­ecide Focșaneni cari au venit la Bucureșci în cestiunea cursei de apel din Focșani și strămutărei ei în Galați, după ce au fost la d. primul-ministru, s’au dus și la d-nii generare Lecca, ministrul Stătescu și președintele Senatului. * * * Cu privire la aceiași cestiune, diarele gălățene spune că un numar însemnat de comercianți și proprietari din Galați au hotărît sa țină Duminică 2 Februarie uă întrunire pentru a se mulțămi ministrului justiției pentru inițiativa luată de a muta curtea de apel din Focșani în Galați. * * * Citim în Revista Armatei : Comisiunea fortificațiunilor terminând re­­diglarea proceselor-verbale va începe Marți 28 cu discuțiunea resultatelor experiențelor cupolelor, ceea ce va dura probabil încă 10 la 12 zile, după care se va întocmi raportul definitiv. * * * Joul séra s’a inaugurat în salonele clu­bului liberal-conservator seria conferințe­lor ce se vor ține în iarna acesta și pe cari și cele­l­alte cluburi din capitală ar trebui sâ se înscrie în programul activi­­tății lor. Primul conferențiar la clubul liberal­­conservator a fost de generare I. Em. Flo­­rescu care a vorbit despre Instituțiunile militare în regimul constituțional. * * * Madjid­ Pașa a primit cu curierul de Jos puterile sale. Negocierile de pace au înce­put deci­alaltă­ieri. S’a discutat articolul I-iI în care este vorba de conclusiunea păcei pe baza integrității teritoriale a am-

Next