Bader Tibor (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 1. (1969)
M. Bitiri, A. Socolan: Aşezarea paleolitică de la Turulung şi locul ei în paleoliticul din N. V. României
AȘEZAREA PALEOLITICA DE LA TURULUNG ȘI LOCUL EI IN PALEOLITICUL DIN N-V.-ul ROMÂNIEI Prin cercetările de la Bicsad_si Boinești. întreprinse de Institutul de arheologie al Academiei R. S. România în colaborare cu Muzeul din Baia Mare în 1957, s-a început studierea paleoliticului din nord-vestul României, regiune care n-a constituit niciodată obiectul unui studiu aprofundat în ceea ce privește viața și activitatea oamenilor din epoca pietrei cioplite. Este adevărat că Roska Marton, în timpul cercetărilor sale asupra paleoliticului din Ardeal, a semnalat existența unor unelte de piatră cioplită în depozitele de opal de la Bicșada, piese pe care le-a strîns cu grijă dar asupra vîrstei cărora s-a revenit în repetate rînduri. In 1960, s-au reluat cercetările de la Boinești și de atunci s-au descoperit alte noi așezări paleolitice în cuprinsul Țării Oașului și în împrejurimi. în 1966, după încheierea săpăturilor de la Călinești, un colectiv format din semnatarii rîndurilor de față și Tiberiu Bader a organizat cercetări de suprafață și sondaje pe Dealul Pustiu în raza comunei Turulung, unde, încă din 1958, prof. Iles Ștefan din localitate, descoperise cîteva unelte cioplite din obsidiană și silex, fapt ce a fost adus la cunoștința Muzeului din Satu Mare. Dealul Pustiu (Pusztahegy), un piemont a cărui altitudine este de circa 400 m, se află în zona de contact a Depresiunii Oaș cu Cîmpia Someșului, prin poarta Tainei și a Turului. Ca și numeroasele piemonturi din interiorul Depresiunii Oaș, Dealul Pustiu are pantele neregulate, rezultat al degradărilor de teren produse în timp, prezentînd pe alocuri versante abrupte, după cum și pante mai line, toate acoperite de păduri pînă în zilele noastre. Sus pe culme, în poiana de pe capătul nordic al dealului, la suprafața solului, s-au descoperit mai multe piese paleolitice scoase prin săpături, în timpul desfundării pămîntului în vederea împăduririi, cît și în urma eroziunii naturale. De-a lungul poienii, care prezintă o ușoară adîncitură spre mijloc, s-au deschis mai multe sondaje spre a identifica poziția stratigrafică a urmelor de locuire și centrul așezării paleolitice. 0*