Satul Socialist, septembrie 1969 (Anul 1, nr. 104-128)

1969-09-11 / nr. 112

PAGINA 2 Cit din timpul dumneavoastră acordaţi pregătirii profesionale? Participam, nu de mult, împreu­nă cu alţi confraţi de la alte zia­re, la o discuţie cu academicianul Grigore Moisil. Îmi amintesc de o întrebare pusă de unul dintre noi, şi care suna astfel : „Cît din timpul dumneavoastră acordaţi studiului matematicii ?“. Tovarăşul academi­cian s-a gîndit puţin, apoi, spiri­tual ca întotdeauna, dar destul de serios a precizat că tot timpul, de dimineaţă şi pînă seara şi ca să ne lămurească mai bine a com­pletat : „La teatru, la operă fac matematică şi dacă vreţi şi atunci cînd merg pe stradă tot la mate­matică mă gîndesc". Cu alte cu­vinte, profesiei alese nu trebuie să-i dedici cîteva ore pe zi, ci o viaţă întreagă. Mi-am reamintit de această dis­cuţie, citind în Raportul la Con­gresul al X-lea prezentat de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ca­pitolul : „Pregătirea cadrelor, dez­voltarea învăţămîntului şi ştiinţei corespunzător exigenţelor in con­tinuă creştere ale societăţii so­cialiste". „...Trebuie înţeles că în condiţii­le progresului actual al tehnicii, al revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cu­noştinţele acumulate cu ani în urmă nu mai pot ajuta pe specia­list să-şi îndeplinească în bune condiţii sarcinile". In anul şcolar trecut, au absol­vit şcoala generală din comuna Mi­­hăieşti, judeţul Olt, 25 de elevi. Toţi 25 au mers la liceu, la şcoli profesionale sau direct în fabrici şi uzine să se califice la locul de muncă. Modul cum vor evolua de aici înainte­­depinde şi de cunoş­tinţele acumulate în şcoala gene­rală, de pregătirea profesorilor şi învăţătorilor care timp de 8 ani au călăuzit drumul în viaţă al fii­lor de ţărani din această co­mună. Ţinînd seama că unii profesori din comuna Mihăieşti şi-au termi­nat studiile în urmă cu 10, 20 şi chiar 30 de ani, iar împrospătarea cunoştinţelor lor profesionale este absolut obligatorie, le-am adresat cîtorva din cele peste 20 de cadre didactice întrebarea : „Cit din timpul dv. acordaţi pregătirii pro­fesionale ?“, la care am primit ur­mătoarele răspunsuri, pe care le redăm cu fidelitate : MARIA RISTEA — directoarea şcolii generale : „Studiez indivi­dual în medie cam două ore pe zi. Primesc reviste în care sunt dezbătute probleme de filozofie, psihologie şi unele broşuri de spe­cialitate. Biblioteca comunală nu are nici un fel de cărţi de specia­litate, iar cele pe care le-am ce­rut la judeţ acum un an nu au sosit nici acum. Munca de îndru­mare metodică a profesorilor nu are nimic ştiinţific în ea. Mă re­fer la şedinţele de instruire care au loc pe zone. Aici, fie că sunt prezentate conferinţe pe care le-am ascultat şi în alţi ani, fie că sunt dezbătute probleme legate de fo­losirea ciberneticii sau nu mai ştiu ce în domeniul învăţămîntului. Practic, nu putem traduce nimic în viaţă, iar timpul petrecut la in­struiri devine automat, irosit". RADU CONEA — învăţător : „A fost o vreme cînd profesorii şi învăţătorii erau folosiţi la toate treburile comunei, încît practic nu le mai rămînea timp să se pre­gătească. In prezent sîntem lă­saţi să ne ocupăm aproape exclu­siv de pregătirea elevilor şi a noastră. E bine ştiut că şcoala normală de acum 20—30 de ani nu dădea cadrelor didactice cali­ficarea care se cere azi. Împrospă­tarea cunoştinţelor e absolut ne­cesară. Deocamdată sursele noas­tre sînt limitate. Studiez „Gazeta învăţămîntului", „Revista Pedago­gică" şi presa. Eu predau la cla­sele mici şi nu o dată întîmpin greutăţi din cauza lipsei de ma­terial didactic. Pentru geografie, de exemplu, nu am nici cel puţin o monografie a judeţului nostru". RISTEA MARIN — profesor: „Mă pregătesc pentru orele de cla­să şi pentru alte activităţi. Stu­diez reviste şi ziare. Am auzit că a apărut un ghid al Ministerului învăţămîntului cu titlurile unor cărţi de specialitate, dar la noi n-a ajuns". ILIE DOBRE — învățător : „După orele de curs mai citesc un ziar, o carte, văd un film. Apoi cîte nu sînt de făcut pe lîngă casă : mai sapi în grădină, repari un gard...". După cum uşor se poate obser­va, răspunsurile nu... răspund la întrebarea pusă, nu pentru că nu a fost înţeleasă, ci pentru că fie­care din interlocutori acordă stu­diului, pregătirii profesionale, în cel mai bun caz doar cîteva ore pe zi. La şcoala respectivă, ca la toate celelalte, se predă, fireşte, fizica şi chimia. Toată lumea cunoaşte că aceste materii nu pot fi înţe­lese fără efectuarea unor experien­ţe de laborator. Să reţinem fap­tul că profesorii care predau a­­ceste materii au alte specialităţi şi nu au făcut ore de laborator niciodată. Ce găsim însă în labora­torul şcolii sau, mai exact spus, cu ce a înzestrat secţia de învă­­ţămînt judeţeană laboratorul şco­lii ? Vreo trei borcane cu diverse substanţe cu care nu se pot face nici un fel de experienţe, labora­torul fiind mai mult un muzeu. De pregătirea sa profesională trebuie să se preocupe fiecare ca­dru didactic, dar şi secţia de în­­văţămînt judeţeană are răspunderi serioase. Cadrele didactice trebuie să fie instruite cu metode de în­­văţămînt ştiinţifice, verificate practic şi nu prin conferinţe vechi, al căror cuprins nu foloseşte ni­mănui. Ar fi credem util, ca fiecare ca­dru didactic de la sat, care are mai puţine surse de informare în domeniul profesiei sale decît cel de la oraş, să primească cu re­gularitate materiale de specialita­te, să participe la dezbateri pe marginea acestora. Este bine cunoscută răspun­derea socială a dascălului în pre­gătirea viitorilor ţărani coopera­tori, muncitori, tehnicieni, ingi­neri, medici. Fie că predă la oraş sau la sat, răspunderea profeso­rului este aceeaşi. Şi ca să-ţi în­deplineşti pe deplin această nobilă misiune trebuie să te pregăteşti continuu, să te dedici meseriei tale nu cîteva ore pe zi, ci o viaţă. GH. NEAGU Un ulcior care va merge de multe ori la apă D­IALOG DE PRODUSE NOI, DESTI­NATE POPULAŢIEI REALI­ZEAZĂ ÎNTREPRINDERILE DIN INDUSTRIA CONSTRUC­ŢIILOR DE MAŞINI ? La a­­ceastă întrebare ne-a răspuns ing. AUREL POPA, şeful ser­viciului tehnic al Direcţiei ge­nerale de maşini şi echipa­ment electrotehnic din M.I.C.M. „ In curînd vor fi puse în vînzare în magazinele de spe­cialitate din întreaga ţară noi articole electrotehnice realizate în întreprinderile aparţinînd de ministerul nostru. între a­­cestea se numără : antene de televiziune un nou tip de as­pirator de praf pentru co­voare, haine, mobilier şi pe­ Noi produse electrotehnice de иг casnic ro­ci; electropompe cu un debit de 16—20 litri pe minut, desti­nate irigării micilor grădini ; două tipuri de ventilatoare de masă, un fier electric pentru coafat, un uscător pe păr etc. în cursul anului viitor între­prinderile din ramura con­strucţiilor de maşini vor livra comerţului : trei tipuri noi de frigidere, care vor fi realizate în noua fabrică de frigidere de la Găeşti ; bătătoare electrice de covoare (nu se mai scoate covorul din cameră) ; lustrui­toare electrice de parchet ; un aspirator de praf de mică di­mensiune ; noi tipuri de stor­cătoare de fructe ; plite elec­trice cu două ochiuri pre­cum și multe alte produse electrotehnice, care vor putea fi utilizate și de locuitorii celor peste 9 000 de sate electrifi­cate. REP. Profil edilitar : case noi la Valea Râmnicului, judeţul Buzău MATERIALE DE CONSTRUCT» (Urmare din pag. 1) — obiecte sanitare, materiale de finisaj şi izolaţii pe care cu un sfert de veac în urmă le importa. In ansamblu, actualele rezultate tehnice şi economice situează in­dustria materialelor de construc­ţii din ţara noastră la un nivel a­­propiat de cele mai recente rea­lizări pe plan mondial. Ne-am străduit să prezentăm sugestiv — deci cît mai aproape de înţelegerea vizitatorilor (să nu ui­tăm că ei sînt de cele mai diferite vîrste şi profesii) — principalele materiale de construcţii, în expli­caţiile orale ca şi cele scrise pe e­­tichete sau panouri, am făcut, bunăoară, un istoric al cimentului. In 1938, anul de vîrf al dezvoltă­rii României ante­belice, produc­ţia de ciment a ţării abia depăşea o jumătate de milion de tone. Du­blată în 1950, ea va atinge anul acesta 7 765 000 de tone. Notam la început că pînă să a­­jungă la pavilionul propriu-zis, vi­zitatorului i se înfăţişază siluetele unor hale, tuburi mari, stîlpi pen­tru reţeaua electrică, panouri. Tot acest peisaj se datorează uneia dintre cele mai tinere ramuri ale industriei materialelor de con­strucţii : ramura prefabricatelor din beton armat. Tuburile de be­ton precomprimat , ale căror prototipuri sunt expuse în aer li­ber şi constituie un punct de a­­tracţie nu numai pentru specialişti ci şi pentru toţi ceilalţi vizitatori, îşi găsesc o largă utilizare la ali­mentările cu apă şi în agricultură pentru irigări. E de prisos să mai spun ce uriaşe economii de metal se realizează, dacă ne gîndim că aceste tuburi înlocuiesc cu succes conductele din fontă şi oţel. Exponate aparţinînd industriei ceramice brute şi fine, industriei sticlei, azbocimentului, marmurei şi materialelor de finisaj din mase plastice, pe lîngă faptul că dau pa­vilionului un plus de atractivitate, constituie dovezi certe ale realiză­rilor remarcabile obţinute şi în do­meniul materialelor de construcţii. TIRNĂCOPUL (Urmare din pag. 1) tenuantă ca să se demoleze monumentala clădire. Cu ace­lași prilej s-a făgăduit că o să se construiască la Bozovici o... casă de cultură, pe locul ve­­chei cazărmi, dar nu s-a făcut nimic altceva decît un mic parc cu cîteva straturi și flori. As­tăzi e limpede că dacă n-ar fi fost demolată istorica şi mo­numentala construcţie, comu­na Bozovici ar fi avut nu nu­mai o casă de cultură, un ade­vărat complex istoric-cultural, dar şi un interesant obiectiv turistic. Prin partea locului circulă un vers popular care se cîntă cu frunza şi cu taragotul. La Bozovici într-o grădină Prinse dorul rădăcină... Propun cu tristeţe şi cu mare întîrziere să fie schimbată o vorbuliţă din ultimul vers şi să se cînte astfel : La Bozovici într-o grădină Prinse prostia rădăcină... SATUL SOCIALIST • • ADUNATE DE PRIN SATE • ACEL DRUM DE OMENIE... Profira Puşcaşu este o bătrînă în vîrstă de 71 de ani. Pensionară fiind, şi-a construit o casă în comu­na Leţcani, judeţul Iaşi. Gîndea că este mai bine să locuiască singură decît să stea pe capul copiilor ei : „că de, aveau şi ei greutăţile lor“. La scurt timp după ce casa a fost terminată, fiul său, Costică Puşca­şu, i-a impus s-o vîndă şi să se mute la el. Din banii primiţi pe casă, Profira Puşcaşu a dat cîte 3 500 lei celor doi copii, iar restul (7 500) i-a depus la C.E.C. Costică Puşcaşu, avar din fire, a început s-o bată, forţînd-o să-i dea şi banii depuşi la C.E.C. După ce i-a luat şi pe aceştia... a gonit-o de acasă * • PESTE TOT, DAR NICĂ­IERI Marin Coteţ din satul Ţăcău, ju­deţul Brăila, are două servicii : este electrician la microcentrala din sat (cu un salariu lunar de 900 lei) şi în acelaşi timp funcţionează — datorită bunăvoinţei preşedinte­lui, Dumitru Craioveanu, şi a şefu­lui contabil, Ion Z. Craioveanu, de la cooperativa agricolă de produc­ţie Bănoiu — ca motorist la... gră­dina de legume. Dacă îl cauţi la microcentrală, ţi se spune că este la grădină. Mergi şi întrebi de el la grădină, afli că este la microcen­trală. Le face pe amîndouă şi în acelaşi timp pe nici una. • DUPA FAPTA ŞI RĂS­PLATA 19 ani. Este vîrsta la care cei mai mulţi tineri îşi fac un drum în via­ţă, muncesc sau învaţă, pregătin­du-şi cu migală viitorul. Tot 19 ani are şi Andrei Tereza din comuna Războieni, judeţul Neamţ. Numai că, la această vîrstă, a fugit de a­­casă vagabondând pe unde se nime­rea. în lipsă de altă ocupaţie s-a apucat să înşele diferite persoane cu promisiunea că le va procura (culmea ironiei) ...un serviciu mai bun. Bineînţeles că nu pe gratis. Şi naivi a găsit destui. De curînd, a fost prins în „exer­ciţiul funcţiunii“. Pentru înşelăciu­ne şi pagube în dauna avutului personal, Andrei Tereza îşi va pri­mi pedeapsa cuvenită. MARIAN GHIOLDUŞ INACTIVITATEA RULEAZĂ PE ECRAN LAT (Urmare din pag. 1) iar atunci cînd cineva se „hazar­dează", o face în necunoştinţă de cauză. Unele acte normative re­glementează asemenea responsabi­lităţi, pe care însă nici consiliile populare şi nici directorii de cămi­ne culturale nu le cunosc. Cine e de vină ? Greu de răspuns din­­tr-o dată, dar unele precizări le pot face . Comitetul de stat pen­tru cultură şi artă se pare că n-a dat indicaţii exprese organelor sale în subordine, iar activitatea cu filmul reiese că ar depinde în ul­timă instanţă de Centrul Naţional al Cinematografiei. Aşa se face că avem întreprinderi interjudeţene subordonate „Centralei", iar cu organele judeţene de cultură... „colaborează" (!) SURPRIZE ŞI CONVINGERI PENTRU EDUCAŢIA PRIN FILM Am consultat peste douăzeci de „procese verbale" de control şi „note de constatare" întocmite la unele cinematografe săteşti de că­tre lucrători ai întreprinderii in­terjudeţene (I. Bunget, P. Moraru, S. Pîrîu, Şt. Dumitrescu). Dincolo de anumite formulări şablonarde, obositoare şi incorect redactate, am reţinut un fapt esenţial : mun­ca educativă cu filmul se desfă­şoară fără orizont, lipsită de atri­butele pe care i le oferă configu­raţia spirituală a comunelor. Cine se ocupă de ea în realitate ? Di­rectorul căminului şi uneori se­cretarul comitetului comunal U.T.C. Dar profesorii ? Nici nu prea vin la film, darămite să mai şi colaboreze la întocmirea vreunei tematici. Aşa stau lucrurile în lo­calităţile Cerăt, Drănic, Giubega, Maglavit, Lipov, Gîngiova, Teslui, Dioşti, Gelaru, Bratovoieşti, Intor­­sura, Radovan, Plopşor, Sălcuţa, Ciutura, Robăneşti etc. Se adaugă la această lipsă de interes, gene­rală, şi existenţa unor documen­tare vechi, fără audienţă la pu­blic (la serviciul reţea cinemato­grafică, în depozit, ultimul docu­mentar este din... 1966 !). Consta­tarea vizează „preocupările" C.N.C.-ului ! Pentru lipsa unor materiale de popularizare (bu­letine, prezentări de subiecte, lu­­­ouri), o mare vină revine Direc­ţiei reţelei cinematografice şi di­fuzării filmelor care a dispus să se sisteze trimiterea unor aseme­nea materiale de propagandă. Din multe constatări şi discuţii s-a ob­servat că intră pe circuit filme de o valoare slabă, că altele nu sunt destinate oamenilor de la sate, dar că ei trebuie să le vadă, ca să se facă planul ! Nu s-ar putea ini­ţia, totuşi, o consfătuire pe tema : „Ce filme aţi vrea să vedeţi la sate ?". c No. 112 - to, 11 septembrie alendarШ Joi 11 septembrie SOARELE râsare la ora 5 şi 49 de minute. Apune la ora 18 şi 35 de minute. Luna râsare la ora 5 şi 8 minute. Apune la ora 18­­ . minute. De la începutul anului au trecut 254 de zile. Pînâ la sfirşitul anului au râmas 111 zile. STAREA VREMII ! MEDALION : ERICH KASTNER Se împlinesc 70 de ani de la naşterea scriitorului progresist ger­man Erich Kostner. Dintre numeroasele sale scrieri, cele mai cunos­cute sunt romanul „Fábián" (1931) cu elemente de critică socială, şi cărţile pentru copii : „Emil şi detectivii" şi „Dubla Lottchen". Kăstner a scris şi poezii a căror notă dominantă este protestul antirăzboinic şi relevarea dramelor cotidiene ale oamenilor simpli în condiţiile capitalismului. CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE Fructele conţin în coaja lor şi în porţiunile de la margine mai multă vitamină C decît în părţile centrale. Tot astfel, exemplarele mici de pătlăgele roşii, ceapă şi alte legume sau fructe sînt mai bogate în vitamine decît cele de proporţii mari. MIC ÎNDREPTAR DE COMPORTARE « „ALBINA" Fără îndoială, soţul dv. e bine să ştie că sînteţi ca o albină de harnică. Cu toate îndeletnicirile de bună gospodină, rămîneţi totuşi ordonată, cochetă chiar. Nu vă transformaţi într-o mică sperietoare ciufulită, îmbrăcată mereu în aceeaşi rochie veche, decolorată, tîrînd o pereche de papuci de pe vremea bunicii.­ Timpul probabil pentru 11 sep­tembrie , vremea se menţine fru­moasă şi va continua să se în­călzească. Cer senin. Vîntul va sufla slab. Temperatura în creș­tere uşoară. Minimele vor oscila Intre 8 și 18 grade, iar maximele între 20—33 da grade. Timpul probabil pentru 12, 13 și 14 septembrie , vreme căldu­roasă. Cer variabil, mai mult se­nin. Vînt potrivit. Temperatura în creștere. Minimele vor fi cu­prinse între 10 și 20 de grade, iar maximele între 22—33 de grade. Vineri 12 septembrie RADIO PROGRAMUL I. — 5,05—6,00 Program muzical de dimineaţă ; 5,30 Jurnal agrar. Buletin agro­meteorologic ; 6,05—9,30 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Memoria pămîn­­tului românesc — Descoperiri ar­heologice în anul 1969 ; 10,30 Ra­dio Prichindel (emisiune pentru copii) ; 11,05 Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă ; 12,00 Melodii de dragoste de Radu Şerban ; 12,30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13,00 Radio­jurnal ; 13,10 Mic magazin mu­zical ; 14,10 Roza vînturilor (ma­­gazin geografic pentru şcolari) ; 14,35 Muzică uşoară ; 14,50 Itine­rar folcloric muzical ; 16,00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,45 Melodii interpretate la cla­rinet ; 18,30 O melodie pe adresa dv. ; 19,00 Gazeta radio ; 20,10 Mari orchestre de muzică popu­lară : „Ciprian Porumbescu" ; 20,30 Eminesciana ; 21,40 Revista şlagărelor ; 22,00 Radiojurnal. Bu­letin meteorologic ; 22,45 Caravana fanteziei — emisiune pentru tine­ret ; 23,45 Moment poetic ; 23,50 Tangouri. PROGRAMUL II. —­6,00 Din programul zilei ; 6,10 Varietăţi matinale; 7,00 Radiojurnal. Suma­rul presei. Buletin meteo-rutier ; 8,10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 9,00 Muzică populară din Bihor şi Maramureş ; 12,15 Expoziţia realizărilor economiei naţionale — România '69 ; 12,35 Muzică uşoară ; 13,40 Din cînte­­cele şi dansurile popoarelor ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­tier ; 16,50 Pe teme medicale ; 17,35 Mîine, în emisiunile muzi­cale ; 17,40 Radio publicitate. TELEVIZIUNE 17,35 Lanterna magică — filme pentru copii ; 18,05 Nuntă în Ma­ramureş ; 19,00 Transmisiune de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale — România 1969 ; 19,30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic ; 20,00 Film artistic . ..O poveste ca în filmele cu Gu­ff Richard şi Susan Hampshire ; 21,20 Reflector ; 21,35 Muzică uşoară ; 22,30 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic ; 22,50 Va­rietăţi pe peliculă ; Ploaia de vară ; 23,20 închiderea emisiunii. PĂRINŢI! Se apropie deschiderea noului an şcolar. Uniforme noi pentru şcolarii din toate clasele vă oferă în sortiment bogat magazinele pentru con­fecţii, magazinele specializate pentru copii şi adolescenţi. — SARAFANE, BLUZE, ROCHIŢE, ŞORŢULEŢE, FUSTE, COSTUME UNIFORME (CU PAN­TALONI LUNGI SAU SCURŢI), CĂMĂŞI, PANTOFI E.T.C. Evitaţi aglomeraţia din ultimele zile, procurînd chiar astăzi UNIFORMELE ŞCOLARE necesare copiilor dv. r­t I­I ■Л

Next