Satul Socialist, septembrie 1969 (Anul 1, nr. 104-128)
1969-09-11 / nr. 112
PAGINA 2 Cit din timpul dumneavoastră acordaţi pregătirii profesionale? Participam, nu de mult, împreună cu alţi confraţi de la alte ziare, la o discuţie cu academicianul Grigore Moisil. Îmi amintesc de o întrebare pusă de unul dintre noi, şi care suna astfel : „Cît din timpul dumneavoastră acordaţi studiului matematicii ?“. Tovarăşul academician s-a gîndit puţin, apoi, spiritual ca întotdeauna, dar destul de serios a precizat că tot timpul, de dimineaţă şi pînă seara şi ca să ne lămurească mai bine a completat : „La teatru, la operă fac matematică şi dacă vreţi şi atunci cînd merg pe stradă tot la matematică mă gîndesc". Cu alte cuvinte, profesiei alese nu trebuie să-i dedici cîteva ore pe zi, ci o viaţă întreagă. Mi-am reamintit de această discuţie, citind în Raportul la Congresul al X-lea prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, capitolul : „Pregătirea cadrelor, dezvoltarea învăţămîntului şi ştiinţei corespunzător exigenţelor in continuă creştere ale societăţii socialiste". „...Trebuie înţeles că în condiţiile progresului actual al tehnicii, al revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cunoştinţele acumulate cu ani în urmă nu mai pot ajuta pe specialist să-şi îndeplinească în bune condiţii sarcinile". In anul şcolar trecut, au absolvit şcoala generală din comuna Mihăieşti, judeţul Olt, 25 de elevi. Toţi 25 au mers la liceu, la şcoli profesionale sau direct în fabrici şi uzine să se califice la locul de muncă. Modul cum vor evolua de aici înaintedepinde şi de cunoştinţele acumulate în şcoala generală, de pregătirea profesorilor şi învăţătorilor care timp de 8 ani au călăuzit drumul în viaţă al fiilor de ţărani din această comună. Ţinînd seama că unii profesori din comuna Mihăieşti şi-au terminat studiile în urmă cu 10, 20 şi chiar 30 de ani, iar împrospătarea cunoştinţelor lor profesionale este absolut obligatorie, le-am adresat cîtorva din cele peste 20 de cadre didactice întrebarea : „Cit din timpul dv. acordaţi pregătirii profesionale ?“, la care am primit următoarele răspunsuri, pe care le redăm cu fidelitate : MARIA RISTEA — directoarea şcolii generale : „Studiez individual în medie cam două ore pe zi. Primesc reviste în care sunt dezbătute probleme de filozofie, psihologie şi unele broşuri de specialitate. Biblioteca comunală nu are nici un fel de cărţi de specialitate, iar cele pe care le-am cerut la judeţ acum un an nu au sosit nici acum. Munca de îndrumare metodică a profesorilor nu are nimic ştiinţific în ea. Mă refer la şedinţele de instruire care au loc pe zone. Aici, fie că sunt prezentate conferinţe pe care le-am ascultat şi în alţi ani, fie că sunt dezbătute probleme legate de folosirea ciberneticii sau nu mai ştiu ce în domeniul învăţămîntului. Practic, nu putem traduce nimic în viaţă, iar timpul petrecut la instruiri devine automat, irosit". RADU CONEA — învăţător : „A fost o vreme cînd profesorii şi învăţătorii erau folosiţi la toate treburile comunei, încît practic nu le mai rămînea timp să se pregătească. In prezent sîntem lăsaţi să ne ocupăm aproape exclusiv de pregătirea elevilor şi a noastră. E bine ştiut că şcoala normală de acum 20—30 de ani nu dădea cadrelor didactice calificarea care se cere azi. Împrospătarea cunoştinţelor e absolut necesară. Deocamdată sursele noastre sînt limitate. Studiez „Gazeta învăţămîntului", „Revista Pedagogică" şi presa. Eu predau la clasele mici şi nu o dată întîmpin greutăţi din cauza lipsei de material didactic. Pentru geografie, de exemplu, nu am nici cel puţin o monografie a judeţului nostru". RISTEA MARIN — profesor: „Mă pregătesc pentru orele de clasă şi pentru alte activităţi. Studiez reviste şi ziare. Am auzit că a apărut un ghid al Ministerului învăţămîntului cu titlurile unor cărţi de specialitate, dar la noi n-a ajuns". ILIE DOBRE — învățător : „După orele de curs mai citesc un ziar, o carte, văd un film. Apoi cîte nu sînt de făcut pe lîngă casă : mai sapi în grădină, repari un gard...". După cum uşor se poate observa, răspunsurile nu... răspund la întrebarea pusă, nu pentru că nu a fost înţeleasă, ci pentru că fiecare din interlocutori acordă studiului, pregătirii profesionale, în cel mai bun caz doar cîteva ore pe zi. La şcoala respectivă, ca la toate celelalte, se predă, fireşte, fizica şi chimia. Toată lumea cunoaşte că aceste materii nu pot fi înţelese fără efectuarea unor experienţe de laborator. Să reţinem faptul că profesorii care predau aceste materii au alte specialităţi şi nu au făcut ore de laborator niciodată. Ce găsim însă în laboratorul şcolii sau, mai exact spus, cu ce a înzestrat secţia de învăţămînt judeţeană laboratorul şcolii ? Vreo trei borcane cu diverse substanţe cu care nu se pot face nici un fel de experienţe, laboratorul fiind mai mult un muzeu. De pregătirea sa profesională trebuie să se preocupe fiecare cadru didactic, dar şi secţia de învăţămînt judeţeană are răspunderi serioase. Cadrele didactice trebuie să fie instruite cu metode de învăţămînt ştiinţifice, verificate practic şi nu prin conferinţe vechi, al căror cuprins nu foloseşte nimănui. Ar fi credem util, ca fiecare cadru didactic de la sat, care are mai puţine surse de informare în domeniul profesiei sale decît cel de la oraş, să primească cu regularitate materiale de specialitate, să participe la dezbateri pe marginea acestora. Este bine cunoscută răspunderea socială a dascălului în pregătirea viitorilor ţărani cooperatori, muncitori, tehnicieni, ingineri, medici. Fie că predă la oraş sau la sat, răspunderea profesorului este aceeaşi. Şi ca să-ţi îndeplineşti pe deplin această nobilă misiune trebuie să te pregăteşti continuu, să te dedici meseriei tale nu cîteva ore pe zi, ci o viaţă. GH. NEAGU Un ulcior care va merge de multe ori la apă DIALOG DE PRODUSE NOI, DESTINATE POPULAŢIEI REALIZEAZĂ ÎNTREPRINDERILE DIN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI ? La această întrebare ne-a răspuns ing. AUREL POPA, şeful serviciului tehnic al Direcţiei generale de maşini şi echipament electrotehnic din M.I.C.M. „ In curînd vor fi puse în vînzare în magazinele de specialitate din întreaga ţară noi articole electrotehnice realizate în întreprinderile aparţinînd de ministerul nostru. între acestea se numără : antene de televiziune un nou tip de aspirator de praf pentru covoare, haine, mobilier şi pe Noi produse electrotehnice de иг casnic roci; electropompe cu un debit de 16—20 litri pe minut, destinate irigării micilor grădini ; două tipuri de ventilatoare de masă, un fier electric pentru coafat, un uscător pe păr etc. în cursul anului viitor întreprinderile din ramura construcţiilor de maşini vor livra comerţului : trei tipuri noi de frigidere, care vor fi realizate în noua fabrică de frigidere de la Găeşti ; bătătoare electrice de covoare (nu se mai scoate covorul din cameră) ; lustruitoare electrice de parchet ; un aspirator de praf de mică dimensiune ; noi tipuri de storcătoare de fructe ; plite electrice cu două ochiuri precum și multe alte produse electrotehnice, care vor putea fi utilizate și de locuitorii celor peste 9 000 de sate electrificate. REP. Profil edilitar : case noi la Valea Râmnicului, judeţul Buzău MATERIALE DE CONSTRUCT» (Urmare din pag. 1) — obiecte sanitare, materiale de finisaj şi izolaţii pe care cu un sfert de veac în urmă le importa. In ansamblu, actualele rezultate tehnice şi economice situează industria materialelor de construcţii din ţara noastră la un nivel apropiat de cele mai recente realizări pe plan mondial. Ne-am străduit să prezentăm sugestiv — deci cît mai aproape de înţelegerea vizitatorilor (să nu uităm că ei sînt de cele mai diferite vîrste şi profesii) — principalele materiale de construcţii, în explicaţiile orale ca şi cele scrise pe etichete sau panouri, am făcut, bunăoară, un istoric al cimentului. In 1938, anul de vîrf al dezvoltării României antebelice, producţia de ciment a ţării abia depăşea o jumătate de milion de tone. Dublată în 1950, ea va atinge anul acesta 7 765 000 de tone. Notam la început că pînă să ajungă la pavilionul propriu-zis, vizitatorului i se înfăţişază siluetele unor hale, tuburi mari, stîlpi pentru reţeaua electrică, panouri. Tot acest peisaj se datorează uneia dintre cele mai tinere ramuri ale industriei materialelor de construcţii : ramura prefabricatelor din beton armat. Tuburile de beton precomprimat , ale căror prototipuri sunt expuse în aer liber şi constituie un punct de atracţie nu numai pentru specialişti ci şi pentru toţi ceilalţi vizitatori, îşi găsesc o largă utilizare la alimentările cu apă şi în agricultură pentru irigări. E de prisos să mai spun ce uriaşe economii de metal se realizează, dacă ne gîndim că aceste tuburi înlocuiesc cu succes conductele din fontă şi oţel. Exponate aparţinînd industriei ceramice brute şi fine, industriei sticlei, azbocimentului, marmurei şi materialelor de finisaj din mase plastice, pe lîngă faptul că dau pavilionului un plus de atractivitate, constituie dovezi certe ale realizărilor remarcabile obţinute şi în domeniul materialelor de construcţii. TIRNĂCOPUL (Urmare din pag. 1) tenuantă ca să se demoleze monumentala clădire. Cu același prilej s-a făgăduit că o să se construiască la Bozovici o... casă de cultură, pe locul vechei cazărmi, dar nu s-a făcut nimic altceva decît un mic parc cu cîteva straturi și flori. Astăzi e limpede că dacă n-ar fi fost demolată istorica şi monumentala construcţie, comuna Bozovici ar fi avut nu numai o casă de cultură, un adevărat complex istoric-cultural, dar şi un interesant obiectiv turistic. Prin partea locului circulă un vers popular care se cîntă cu frunza şi cu taragotul. La Bozovici într-o grădină Prinse dorul rădăcină... Propun cu tristeţe şi cu mare întîrziere să fie schimbată o vorbuliţă din ultimul vers şi să se cînte astfel : La Bozovici într-o grădină Prinse prostia rădăcină... SATUL SOCIALIST • • ADUNATE DE PRIN SATE • ACEL DRUM DE OMENIE... Profira Puşcaşu este o bătrînă în vîrstă de 71 de ani. Pensionară fiind, şi-a construit o casă în comuna Leţcani, judeţul Iaşi. Gîndea că este mai bine să locuiască singură decît să stea pe capul copiilor ei : „că de, aveau şi ei greutăţile lor“. La scurt timp după ce casa a fost terminată, fiul său, Costică Puşcaşu, i-a impus s-o vîndă şi să se mute la el. Din banii primiţi pe casă, Profira Puşcaşu a dat cîte 3 500 lei celor doi copii, iar restul (7 500) i-a depus la C.E.C. Costică Puşcaşu, avar din fire, a început s-o bată, forţînd-o să-i dea şi banii depuşi la C.E.C. După ce i-a luat şi pe aceştia... a gonit-o de acasă * • PESTE TOT, DAR NICĂIERI Marin Coteţ din satul Ţăcău, judeţul Brăila, are două servicii : este electrician la microcentrala din sat (cu un salariu lunar de 900 lei) şi în acelaşi timp funcţionează — datorită bunăvoinţei preşedintelui, Dumitru Craioveanu, şi a şefului contabil, Ion Z. Craioveanu, de la cooperativa agricolă de producţie Bănoiu — ca motorist la... grădina de legume. Dacă îl cauţi la microcentrală, ţi se spune că este la grădină. Mergi şi întrebi de el la grădină, afli că este la microcentrală. Le face pe amîndouă şi în acelaşi timp pe nici una. • DUPA FAPTA ŞI RĂSPLATA 19 ani. Este vîrsta la care cei mai mulţi tineri îşi fac un drum în viaţă, muncesc sau învaţă, pregătindu-şi cu migală viitorul. Tot 19 ani are şi Andrei Tereza din comuna Războieni, judeţul Neamţ. Numai că, la această vîrstă, a fugit de acasă vagabondând pe unde se nimerea. în lipsă de altă ocupaţie s-a apucat să înşele diferite persoane cu promisiunea că le va procura (culmea ironiei) ...un serviciu mai bun. Bineînţeles că nu pe gratis. Şi naivi a găsit destui. De curînd, a fost prins în „exerciţiul funcţiunii“. Pentru înşelăciune şi pagube în dauna avutului personal, Andrei Tereza îşi va primi pedeapsa cuvenită. MARIAN GHIOLDUŞ INACTIVITATEA RULEAZĂ PE ECRAN LAT (Urmare din pag. 1) iar atunci cînd cineva se „hazardează", o face în necunoştinţă de cauză. Unele acte normative reglementează asemenea responsabilităţi, pe care însă nici consiliile populare şi nici directorii de cămine culturale nu le cunosc. Cine e de vină ? Greu de răspuns dintr-o dată, dar unele precizări le pot face . Comitetul de stat pentru cultură şi artă se pare că n-a dat indicaţii exprese organelor sale în subordine, iar activitatea cu filmul reiese că ar depinde în ultimă instanţă de Centrul Naţional al Cinematografiei. Aşa se face că avem întreprinderi interjudeţene subordonate „Centralei", iar cu organele judeţene de cultură... „colaborează" (!) SURPRIZE ŞI CONVINGERI PENTRU EDUCAŢIA PRIN FILM Am consultat peste douăzeci de „procese verbale" de control şi „note de constatare" întocmite la unele cinematografe săteşti de către lucrători ai întreprinderii interjudeţene (I. Bunget, P. Moraru, S. Pîrîu, Şt. Dumitrescu). Dincolo de anumite formulări şablonarde, obositoare şi incorect redactate, am reţinut un fapt esenţial : munca educativă cu filmul se desfăşoară fără orizont, lipsită de atributele pe care i le oferă configuraţia spirituală a comunelor. Cine se ocupă de ea în realitate ? Directorul căminului şi uneori secretarul comitetului comunal U.T.C. Dar profesorii ? Nici nu prea vin la film, darămite să mai şi colaboreze la întocmirea vreunei tematici. Aşa stau lucrurile în localităţile Cerăt, Drănic, Giubega, Maglavit, Lipov, Gîngiova, Teslui, Dioşti, Gelaru, Bratovoieşti, Intorsura, Radovan, Plopşor, Sălcuţa, Ciutura, Robăneşti etc. Se adaugă la această lipsă de interes, generală, şi existenţa unor documentare vechi, fără audienţă la public (la serviciul reţea cinematografică, în depozit, ultimul documentar este din... 1966 !). Constatarea vizează „preocupările" C.N.C.-ului ! Pentru lipsa unor materiale de popularizare (buletine, prezentări de subiecte, luouri), o mare vină revine Direcţiei reţelei cinematografice şi difuzării filmelor care a dispus să se sisteze trimiterea unor asemenea materiale de propagandă. Din multe constatări şi discuţii s-a observat că intră pe circuit filme de o valoare slabă, că altele nu sunt destinate oamenilor de la sate, dar că ei trebuie să le vadă, ca să se facă planul ! Nu s-ar putea iniţia, totuşi, o consfătuire pe tema : „Ce filme aţi vrea să vedeţi la sate ?". c No. 112 - to, 11 septembrie alendarШ Joi 11 septembrie SOARELE râsare la ora 5 şi 49 de minute. Apune la ora 18 şi 35 de minute. Luna râsare la ora 5 şi 8 minute. Apune la ora 18 . minute. De la începutul anului au trecut 254 de zile. Pînâ la sfirşitul anului au râmas 111 zile. STAREA VREMII ! MEDALION : ERICH KASTNER Se împlinesc 70 de ani de la naşterea scriitorului progresist german Erich Kostner. Dintre numeroasele sale scrieri, cele mai cunoscute sunt romanul „Fábián" (1931) cu elemente de critică socială, şi cărţile pentru copii : „Emil şi detectivii" şi „Dubla Lottchen". Kăstner a scris şi poezii a căror notă dominantă este protestul antirăzboinic şi relevarea dramelor cotidiene ale oamenilor simpli în condiţiile capitalismului. CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE Fructele conţin în coaja lor şi în porţiunile de la margine mai multă vitamină C decît în părţile centrale. Tot astfel, exemplarele mici de pătlăgele roşii, ceapă şi alte legume sau fructe sînt mai bogate în vitamine decît cele de proporţii mari. MIC ÎNDREPTAR DE COMPORTARE « „ALBINA" Fără îndoială, soţul dv. e bine să ştie că sînteţi ca o albină de harnică. Cu toate îndeletnicirile de bună gospodină, rămîneţi totuşi ordonată, cochetă chiar. Nu vă transformaţi într-o mică sperietoare ciufulită, îmbrăcată mereu în aceeaşi rochie veche, decolorată, tîrînd o pereche de papuci de pe vremea bunicii. Timpul probabil pentru 11 septembrie , vremea se menţine frumoasă şi va continua să se încălzească. Cer senin. Vîntul va sufla slab. Temperatura în creștere uşoară. Minimele vor oscila Intre 8 și 18 grade, iar maximele între 20—33 da grade. Timpul probabil pentru 12, 13 și 14 septembrie , vreme călduroasă. Cer variabil, mai mult senin. Vînt potrivit. Temperatura în creștere. Minimele vor fi cuprinse între 10 și 20 de grade, iar maximele între 22—33 de grade. Vineri 12 septembrie RADIO PROGRAMUL I. — 5,05—6,00 Program muzical de dimineaţă ; 5,30 Jurnal agrar. Buletin agrometeorologic ; 6,05—9,30 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Memoria pămîntului românesc — Descoperiri arheologice în anul 1969 ; 10,30 Radio Prichindel (emisiune pentru copii) ; 11,05 Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă ; 12,00 Melodii de dragoste de Radu Şerban ; 12,30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,10 Mic magazin muzical ; 14,10 Roza vînturilor (magazin geografic pentru şcolari) ; 14,35 Muzică uşoară ; 14,50 Itinerar folcloric muzical ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,45 Melodii interpretate la clarinet ; 18,30 O melodie pe adresa dv. ; 19,00 Gazeta radio ; 20,10 Mari orchestre de muzică populară : „Ciprian Porumbescu" ; 20,30 Eminesciana ; 21,40 Revista şlagărelor ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 22,45 Caravana fanteziei — emisiune pentru tineret ; 23,45 Moment poetic ; 23,50 Tangouri. PROGRAMUL II. —6,00 Din programul zilei ; 6,10 Varietăţi matinale; 7,00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier ; 8,10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 9,00 Muzică populară din Bihor şi Maramureş ; 12,15 Expoziţia realizărilor economiei naţionale — România '69 ; 12,35 Muzică uşoară ; 13,40 Din cîntecele şi dansurile popoarelor ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,50 Pe teme medicale ; 17,35 Mîine, în emisiunile muzicale ; 17,40 Radio publicitate. TELEVIZIUNE 17,35 Lanterna magică — filme pentru copii ; 18,05 Nuntă în Maramureş ; 19,00 Transmisiune de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale — România 1969 ; 19,30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic ; 20,00 Film artistic . ..O poveste ca în filmele cu Guff Richard şi Susan Hampshire ; 21,20 Reflector ; 21,35 Muzică uşoară ; 22,30 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic ; 22,50 Varietăţi pe peliculă ; Ploaia de vară ; 23,20 închiderea emisiunii. PĂRINŢI! Se apropie deschiderea noului an şcolar. Uniforme noi pentru şcolarii din toate clasele vă oferă în sortiment bogat magazinele pentru confecţii, magazinele specializate pentru copii şi adolescenţi. — SARAFANE, BLUZE, ROCHIŢE, ŞORŢULEŢE, FUSTE, COSTUME UNIFORME (CU PANTALONI LUNGI SAU SCURŢI), CĂMĂŞI, PANTOFI E.T.C. Evitaţi aglomeraţia din ultimele zile, procurînd chiar astăzi UNIFORMELE ŞCOLARE necesare copiilor dv. rt II ■Л