Satul Socialist, septembrie 1969 (Anul 1, nr. 104-128)
1969-09-12 / nr. 113
Locul gândirii economice în activitatea cooperativei agricole SERGIU HARTIA Şef de secţie la Institutul de cercetări pentru economia agrară Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. trasează pentru agricultura cooperatistă, ca sarcină principală, creşterea producţiei şi reducerea cheltuielilor pe unităţi de produs. Aşa cum se poate vedea din chiar enunţul sarcinei, ea cuprinde, de fapt, două aspecte indisolubil legate : pe de o la obţinerea unor producţii din ce în ce mai mari ; pe de altă parte cheltuirea pentru aceasta a unei cantităţi de muncă vie şi trecută cit mai mica. Pentru a-şi îndeplini cu succes prima obligaţie, cu alte cuvinte pentru a putea livra economiei naţionale cantităţi tot mai mari de produse, cooperativele agricole vor primi din partea statului un ajutor substanţial în dezvoltarea forţelor de producţie. In viitorul cincinal vor fi investite în agricultură, din fondurile statului, circa 60 de miliarde lei, iar pentru lărgirea capacităţilor de producţie industriale ce deservesc agricultura se vor aloca încă 10-11 miliarde lei. Totodată, cooperativele agricole vor cheltui pentru lărgirea propriului proces de producţie, din acumulările lor, circa 20 de miliarde lei. Acest adaos valoric substanţial va permite accelerarea procesului de dezvoltare intensivă a agriculturii, prin realizarea unui amplu program de irigaţii, chimizarea complexă, dotarea cu o gamă variată de tractoare şi maşini agricole moderne, construirea unor mari complexe zootehnice, capabile să asigure realizarea unor indici economici superiori etc. Realizarea acestui obiectiv de o însemnătate covîrşitoare pentru agricultura noastră depinde de modul în care fiecare unitate va şti să-şi cheltuiască atît fondurile proprii, cit şi pe cele puse la dispoziţie de către stat. Utilizarea acestor sume cu maximă eficienţă va trebui să constituie îndreptarul tuturor consiliilor de conducere, iar stabilirea unor decizii economice fundamentate — modul lor curent de lucru. Numai pe baza unor astfel de decizii, care să izvorască din gîndirea economică a fiecăruia din cei puşi în fruntea unităţilor, vor putea fi eliminate neajunsurile semnalate pînă acum în orientarea şi folosirea fondurilor de investiţii , mijloace fixe neutilizate, animale de muncă şi construcţii disponibile etc. De mare importanţă pentru eliminarea acestor situaţii de nedorit este ca la stabilirea noilor obiective să se aibă în vedere în mai mare măsură posibilităţile reale de producţie ale unei unităţi sau alteia, încadrarea fiecărei investiţii în profilul de producţie impus de zona pedoclimatică respectivă. Procedînd astfel se va evita construirea grajdurilor pentru Vaci cu lapte acolo unde nu sunt condiţii, ridicarea unor saivane pentru oi în locurile în care nu există nici o palmă de păşune etc. — cazuri care, din păcate, s-au semnalat pînă nu de mult. Un alt aspect de importanţă hotărîtoare pentru dezvoltarea economică a cooperativelor agricole şi realizarea unui efect economic maxim de pe urma fondurilor investite, îl constituie stabilirea — în funcţie de (Continuare în pag. a 3-a) Vizitatori din Ţara Oaşului o păşesc spre pavilionul central. O dovadă în plus că expoziţia continuă să polarizeze atenţia vizitatorilor, din cele mai în- depărtate colţuri de ţară. O cifră concludentă , într-o sin- gură zi, prin fața exponatelor au trecut circa 40 000 de vizi- tatori . REPORTAJE /1 Nu mai ştiu care specialist in arta baletului hotărîse cu nişte ani în urmă abolirea opincii din recuzita de spectacol a echipelor de dansuri din căminele culturale. Estetul susţinea foarte academic că, ieşind din uz, opinca trebuia să iasă şi din îmbrăcămintea echipelor de dansuri populare. Dar jocurile mai sunt şi azi însoţite de tot felul de strigături. De pildă se mai Opinca strigă deseori şi azi „Sus, opincă, sus !“. Acum, închipuiţi-vă că strigînd astfel, echipierii sirbelor şi posovaicelor nu ridică opincile, ci pantofii cu tălpi de crep. Jucînd „Ardeleana“ şi „De doi", „Geamparalele" şi „Nuneasca", fetele înalţă şi ele pantofii cu tocuri cui, folclorul fiind viciat serios de produsele „Guban". Judecind în acest fel, nici „Viforul" lui Delavrancea n-ar mai trebui jucat în costume de epocă, actorii urmînd a se îmbrăca la „Arta Modei", după ultimul jurnal beatles. Noroc că, după ce-a fost as- PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 2-a) I A INTRAT ÎN EXPLOATARE MINERALIERUL „ANINA" DE 12 500 TDW, AL DOILEA DE ACEST TIP CU CARE A FOST DOTATĂ FLOTA NOASTRĂ MARITIMĂ COMERCIALĂ DIN SERIA CELOR CARE SE CONSTRUIESC LA GALAȚI. • A SOSIT ÎN CAPITALĂ LEONARD CARPENTER MEEKER, NOUL AMBASADOR AL STATELOR UNITE ALE AMERICII ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA, • A FOST PUSA ÎN FUNCȚIUNE STAȚIA DE TRANSFORMARE DE 110/6 KV „SUCEAVA 3". EA ASIGURĂ O MAI BUNĂ ALIMENTARE CU мш sacMusT Cotidianeditat~de Urduiba ЙЗРШ»,a Creativelor Agricola de Producţie^ EVENIMENTE arb. Băieţi şi fete in uniformă, la strinsul recoltei An de an, alături de ţăranii cooperatori, zeci de mii de tineri participă în această perioadă la lucrările agricole de toamnă. Elevii din clasele a X-a şi a XI-a din liceele de cultură generală şi cele agricole, din anul II al şcolilor profesionale de mecanici agricoli pot fi întîlniţi, împreună cu profesorii lor, pe loturile cooperativelor agricole de producţie de pe întreg cuprinsul ţări. Animaţi de un înalt simţ patriotic, de entuziasmul tineresc specific vîrstei băieţii şi fetele în uniformă sînt prezenţi oriunde este nevoie , la culesul porumbului sau florii-soarelui, în livezi sau în vii. Prin faptele lor, prin rezultatele obţinute, brigăzile formate din cei peste 90 000 de elevi ce au răspuns anul acesta chemării lansate de Uniunea Tineretului Comunist înscriu în „catalogul" activităților de muncă patriotică încă o filă bogată în rezultate şi elogii. Vizitînd Expoziția CHIMIA Acea ramură a economiei Un obiectiv important al politicii economice a partidului şi statului nostru l-a constituit dezvoltarea în ritm susţinut a industriei chimice, ramură de prim rang, indispensabilă dezvoltării şi modernizării întregii economii. In vastul pavilion central al Expoziţiei „România 1969“, — pe o suprafaţă de 2 400 mp., — vizitatorul poate aprecia pe baza cercetării exponatelor, a cifrelor şi graficelor, a unor machete şi instalaţii pilot în funcţiune, uriaşul salt al industriei noastre chimice, care în anul 1968 a realizat numai în 10 zile, întreaga producţie chimică a anului 1948. Seria exponatelor pavilionului chimiei începe, în mod firesc, cu prezentarea realizărilor obţinute în industria petrochimică, subramură de înaltă eficienţă economică, cu largi posibilităţi de diversificare a producţiei şi de valorificare superioară a resurselor naturale de care dispune ţara noastră. Beneficiind în actualul cincinal de 55 la sută din totalul investiţiilor alocate industriei chimice, petrochimia a devenit un adevărat izvor al polimerilor sintetici necesari fabricării maselor plastice, cauciucului, firelor, fibrelor şi răşinilor sintetice. In marile citadele ale petrochimiei româneşti, Borzeşti, Brazi, Craiova, Rîmnicu Vîlcea şi Piteşti, concepţia profilelor de fabricaţie bazată pe înalta tehnicitate a instalaţiilor cu un grad avansat de automatizare, asigură o valorificare cit mai ridicată a materiilor prime și a resurselor ener-EUGENIU NICULESCU-MIZIL doctorand în economie, consilier în Ministerul Industriei Chimice (Continuare în pag. a 2-a) O GLUMA La miezul nopţii, un pacient bate la uşa medicului . — De aproape patru ore, explică el, mă întorc cînd pe-o parte cînd pe alta şi nu pot aţipi. — Nu-i de mirare ! răspunde medicul. Dacă vrei să dormi, stai liniştit ! ENERGIE ELECTRICĂ A ZONEI CENTRALE A MUNICIPIULUI SUCEAVA. • LA INVITAŢIA MINISTRULUI COMERŢULUI EXTERIOR, A SOSIT ÎNTR-O VIZITĂ DE CÎTEVA ZILE ÎN ŢARA NOASTRĂ, MINISTRUL COMERŢULUI EXTERIOR AL REPUBLICII POPULARE UNGARE, JÓZSEF BIRO. ANUL I Nr. 113 VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Preşedintele Republicii Austria, Franz Jonas, a sosit în România. îi urăm: BINE AŢI VENIT ! • Şase ore lingă telefon pentru un „Să trăiți !" • „Gestiuni importante" : lectura „Sportului" • Uite-i, nu sunt! • „Toată lumea pe teren" : vorbe goale ! 17 Goliţi birourile!... La cimp e locul specialistului agricol! Era luni, 8 septembrie 1969, o zi frumoasă de toamnă. Lucrările specifice agriculturii maramureşene se cereau impulsionate, urgentate. Toţi specialiştii Uniunii judeţene a cooperativelor agricole şi ai Direcţiei agricole trebuiau, deci, să se afle pe teren, la locul de desfăşurare a acţiunilor. Am urcat treptele clădirii Uniunii judeţene. Liniştea şi umbra de aici (afară soarele se anunţa puternic încă de dimineaţă) ne-au trezit temerea că nu vom întîlni pe nimeni. Cu două zile în urmă, într-o convorbire cu preşedintele uniunii, notam volumul mare de muncă pe care trebuie să-l desfăşoare personalul acestei organizaţii în actuala campanie. „Oamenii noştri — preciza tovarăşul preşedinte Hoban — sunt pe teren 20— 22 zile lunar. Fiecare rămîne conform unui grafic avizat de noi acolo unde o cooperativă agricolă are nevoie de sprijin substanţial". Aşa ni se spusese. Intrăm acum însă PAUL TUTUNGIU (Continuare în pag. a 3-a) Arături de vară la Dăbuleni-Dolj POVESTE CU STRÎMBĂ-LEMNE Strîmbă-Lemne s-a hotărît să modifice calendarul. Zis şi făcut. S-a aşezat la masa de scris şi a redactat o decizie din care reproducem : „Incepînd din acest an, ...anul are tot 12 luni, care sînt însă în alt mod orînduite : luna mai trece în locul lunii noiembrie, iunie ocupă locul pe care a stat decembrie, iulie se plasează pe locul lunii ianuarie şi tot aşa mai departe. Pare o glumă ! Şi totuşi ideea născocită de Strîmbă-Lemne şi-a găsit adepţi, care au îmbrăţişat-o cu nespus entuziasm. In primul rînd trebuie să-i cităm pe tovarăşii din conducerea Uniunii judeţene Ialomiţa a cooperativelor de consum care au SA SCHIMBAt început să-şi regleze termenele după noul calendar. Şi au izbutit să realizeze lucruri importante. Să ne referim la un singur exemplu. Construcţia unui impozant complex turistic — cel de la Malu (un restaurant cu o suprafaţă interioară de 220 mp cu o grădină în aer liber de 1 200 mp şi cu un camping) a fost terminată în luna februarie (după noul calendar), adică cu mult înainte de sosirea primăverii, cînd începe sezonul turistic. Operativitatea conducerii U.J.C.C. — Ialomiţa (care s-a bucurat de un sprijin efectiv, acordat de Întreprinderea de construcţii şi exploatare din cadrul Centrocoopului) în privinţa adoptării noului calendar nu a dus însă la rezultatul scontat. Şi aceasta, datorită faptului că alţi factori (cei naturali, în special) nu au respectat noul calendar. Aşa că primăvara sosind după vechiul calendar, vara nu mai putea să-şi modifice termenul de apariţie. Turiştii, au găsit la Malu, în locul impozantului complex, un şantier în toată regula. Rezultatul e lesne de dedus : beneficiile planificate a fi obţinute de la acest complex în sezonul turistic 1969 se menţin la cota 0. Şi asta numai din cauza năzdrăvăniilor lui Strîmbă-Lemne şi, poate, a rîndunelelor care, analfabete fiind, n-au citit decizia cu pricina şi, ca atare, au respectat tradiţia, impunînd ordinea de totdeauna a anotimpurilor. Crede cineva că e de vină și... altcineva ? D. TÂRNĂUCEANU !