Satul Socialist, septembrie 1969 (Anul 1, nr. 104-128)
1969-09-11 / nr. 112
• PRIN DECRET AL CONSILIULUI DE STAT, TOVARĂŞUL VASILE ŞANDRU A FOST NUMIT ÎN CALITATEA DE AMBASADOR EXTRAORDINAR ŞI PLENIPOTENŢIAR AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ FEDERATIVA IUGOSLAVIA. • IN CAPITALĂ AU ÎNCEPUT LUCRĂRILE SEMINARULUI ROMÂNO-AMERICAN „IMPUTOUTPUT", CARE VA PRILEJUI UN SCHIMB DE ÎNCADRAREA TUTUROR LUCRĂRILOR AGRICOLE ÎN TIMPUL OPTIM IMPUNE: O MAI ORGANIZARE A MUNCII Acum, aproape la jumătatea lunii septembrie, toate forţele cooperativelor agricole din judeţul Galaţi sunt îndreptate spre cele trei sarcini de extremă urgenţă : strîngerea şi depozitarea recoltei, însilozarea furajelor, pregătirea însămînţărilor. Rezultatele continuă însă să fie inegale, de la o unitate la alta, şi aceasta în primul rînd datorită modului diferit de organizare a muncii- Iată cîteva constatări edificatoare. Lanurile de porumb şi floarea-soarelui ale cooperativei agricole din Schela sunt bune de cules. Pe nici o tarla însă nu a început lucrul. Conducerea cooperativei motivează că vegetaţia este întîrziată cu cel puţin trei săptămâni ! ? In comuna vecină, însă, la Slobozia Conachi şi ceva mai sus, la Pechea, adevăraţii gospodari au început culesul porumbului diferenţiat, pe tarlalele unde a ajuns la maturitate. Vremea bună nu aşteaptă. Planul de măsuri al cooperativei din Schela prevede unele sarcini care, însă, ca termen, au fost depăşite. Se mai condiţionează şi acum sămînţa de grîu cu toate că terminarea acestei lucrări era planificată cu o săptămînă înainte. Se mai transportă și acum la cîmp, pe tarlale unde va fi însămânțat grîul, în TUDOR MANTA (Continuare în pag. a 3-a) ----------------------------------1 | REPORTAJ | Pînă cu nişte ani în urmă, în centrul comunei Bozovici se găsea o clădire veche de peste două veacuri. Aci fusese cazarma unui batalion din regimentul 2 grăniceresc. Deşi ducea în spate peste două secole, construcţia era puternică, avea ziduri groase de un EVENIMENTE PĂRERI ÎN PROBLEME ECONOMICE, ÎN UTILIZAREA BALANȚEI LEGĂTURILOR DINTRE RAMURI ȘI ÎN CONDUCEREA ECONOMIEI. • ÎNTR-UN SPLENDID PEISAJ DIN APROPIEREA MUNICIPIULUI BAIA MARE A FOST DAT ÎN EXPLOATARE UN MODERN PUNCT TURISTIC — „PĂDUREA-PARC-LĂPUȘEL". • LA ÎNTREPRINDEREA MINIERA DIN MIORCANI AU ÎNCEPUT AMPLE LUCRĂRI DE ELECTRIFICARE A SUBTERANULUI. tdian editat de Uniunea Natională a Jivelor Agricole de Producţie ANUL I Nr. 112 Joi 11 septembrie 1969 4 PAGINI —30 BANI 'Yiîf.i'i....... TEMEINICĂsunt satuim 'ЛЛЛ/УУЛ/УУЛЛЛЛЛАЛЛ(' Citiți in pag. a 4-a |! rubrica noastră !» [Троят] ! PROFILAREA producţiei agricole, o acţiune necesară Progresul continuu al agriculturii cooperatiste, sporirea contribuţiei acestui sector la dezvoltarea generală a economiei noastre naţionale în viitorul cincinal impun perfecţionarea neîntreruptă a activităţii cooperativelor agricole, promovarea cu curaj a acelor forme şi metode de organizare a producţiei şi a muncii capabile să asigure punerea în valoare şi utilizarea cu maximum de randament a tuturor resurselor materiale şi umane de care dispune acest sector. Printre aceste metode, aşa cum s-a precizat în Raportul Comitetului Central al P.C.R., prezentat Congresului de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se numără şi „profilarea producţiei şi specializarea unităţilor în vederea realizării unor producţii vegetale şi a MARIN ARGINT preşedintele Uniunii judeţene Ilfov a cooperativelor agricole de producţie nimale bogate şi sigure". îndeplinirea acestui deziderat, trecerea pe o treaptă calitativ superioară a organizării activităţii cooperativelor solicită din partea organelor agricole judeţene eforturi coordonate în îndrumarea cu competenţă şi răspundere a unităţilor. Iată ce ne spune în această privinţă tovarăşul Marin Argint, preşedintele Uniunii judeţene Ilfov a cooperativelor agricole de producţie. — într-o anumită perioadă se vorbea de dezvoltarea multilaterală a cooperativelor. Şi, din păcate, nu numai că se vorbea, dar a fost promovată o asemenea practică de a organiza într-o singură unitate toate ramurile de producţie agricolă, a cultiva un mare număr de culturi şi creşte toate speciile de animale. Aceasta nu a permis întotdeauna valorificarea superioară a condiţiilor locale şi a forţei de muncă. Consider că dezvoltarea multilaterală a agriculturii în judeţ trebuie să aibă un corespondent direct în specializarea unităţilor pe acele ramuri care găsesc cele mai bune condiţii. Este calea pe care pot fi îmbinate în mai mare măsură cerinţele economiei naţionale cu posibilităţile fiecărei unităţi. — Este cunoscut faptul că judeţul Ilfov prezintă o diversitate de soluri — de la cernoziomul cel mai fertil al Bărăganului pînă la podzolurile zonei de vest — o diversitate de condiţii geografice. Forţa de muncă prezintă, de asemenea, o repartiţie neuniformă, existînd comune în care aceasta este excedentară şi altele în care se înregistrează un deficit. Toate aceste particularităţi au stat la baza unui studiu întreprins la nivelul judeţului, referitor la profilarea producţiei în cooperative. Unităţile cooperatiste din judeţ au înregistrat în ultimii ani progrese remarcabile în dezvoltarea lor. Producţia globală agricolă realizată depăşeşte 2,6 miliarde lei. Pentru a ne încadra în ritmul general de dezvoltare preconizat pentru viitor aceasta este prea puţin. Este nevoie de un salt calitativ. Iată, de exemplu, din valoarea producţiei globale agricole 40 la sută este dată de cereale, 15 la sută de legume, 15 la sută de plante tehnice şi numai (Continuare în pag. a 3-a) Tîrnăcopul metru şi ar mai fi dăinuit încă multe veacuri. Aci ar fi putut foarte bine să se amenajeze un muzeu istoric şi etnografic, un mare muzeu al „Ţării Almăjului", după cum tot aci ar fi putut să capete adăpost larg şi încăpător un cămin cultural, o bibliotecă şi o sală de spectacole. Dar, i s-a năzărit nu ştiu cui că zidirea avea un iz reacţionar (deoarece fusese construită pe vremea împărătesei Maria Tereza) şi a pus tîrnăcoapele şi ciocanele de abataj pe zidurile ei, făcînd-o una cu pămîntul. Cei care au fost martorii acestei capodopere de ignoranţă spun că s-a depus o muncă ex- PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 2-a) |______________| Şcoala de mecanici agricoli din Aiud, judeţul Alba este gata să-şi primească elevii, cu porţile larg deschise, îndată ce clopoţelul va suna „startul" noului an de învăţămînt, care bate la uşă De ce ți-ai prins ceasul la mîna dreaptă ? — Nevastă-mea l-a prins, ca să nu uit să pun o scrisoare la cutie. — Și-ai pus-o ? Nu, a uitat nevasta să mi-o dea ! LACUL ROŞU — una din numeroasele staţiuni de odihnă din ţara noastră — unde îşi petrec anual concediul mii de oameni ai muncii In spatele Pavilionului central al Expoziţiei se disting de la o distanţă apreciabilă contururile unor hale industriale. Stîlpi uriaşi din beton susţin grinzi transversale a căror greutate se măsoară în tone. La picioarele acestora, orînduite frumos se pot vedea panouri prefabricate şi tuburi din beton de diferite dimensiuni. Pe măsură ce se apropie, vizitatorul observă şi ingenioase jgheaburi folosite la irigaţii, stîlpi pentru electrificare, spalieri pentru podgorii, răsadniţe. VIZITIND EXPOZIŢIA ROMÂNIA 7969 Materiale de construcţii Prof. arhitect G. GUSTI director general adjunct în Ministerul Industriei Construcțiilor O multitudine de exponate, o multitudine de întrebuinţări. Toate acestea „prefaţează" unul dintre cele mai importate capitole ale variatelor exponate prezentate la marea expoziţie a ţării : producţia materialelor de construcţii. Cu ajutorul ghizilor — cercetători, ingineri şi tehnicieni — cu ajutorul panourilor, graficelor şi hărţilor, toţi cei care vizitează pavilionul materialelor de construcţii îşi pot face o imagine completă a succeselor dobîndite în acest important domeniu al economiei naţionale. Ei află, printre altele, că numai în perioada 1955—1968 au intrat în funcţiune 25 de întreprinderi şi fabrici noi pentru materiale de construcţii, cărora li se vor adăuga în acest an încă şase. Au apărut subramuri noi şi un bogat sortiment de produse cu caracteristici superioare : materiale termo, hidro şi fonoizolante pe bază de sticlă şi minerale, geamuri speciale, produse din beton celular autoclavizat, produse din azbociment etc. România produce şi exportă astăzi , bucurîndu-se de o bună apreciere pe pieţele străine (Continuare în pag. a 2-a) La cinematografele săteşti din judeţul Dolj rulează pe d intr-un raid-anchetă întreprins în judeţul Dolj, precum şi într-o serie de convorbiri cu reprezentanţi ai întreprinderii de cinematografie interjudeţeană şi ai Comitetului judeţean pentru cultură şi artă am constatat că toţi interlocutorii subscriu afirmativ unei redimensionări a muncii cu filmul. ORGANIZARE DISPERSATA - ACTIVITATE PROVIZORIE O investigaţie mai profundă pe linia organizării cinematografelor săteşti te riitim pune în faţa unui paradox : toată activitatea cu filmul este lăsată în seama unui operator. El răspunde, în faţa întreprinderii interjudeţene de cinematografie, de starea tehnică a aparaturii, de calitatea filmelor care rulează, de ecran, de îndeplinirea planului de încasări etc., etc. Cine este acest operator şi ce calificare are el ? Fără prea multe detalii, în majoritatea cazurilor, operatorii sunt oameni care n-au avut mai înainte nimic comun cu aparatura cinematografică, dar, pe baza unei cereri şi a unui instructaj de 2—3 zile ţinut la Craiova, au primit învestitura de... operatori. Oare o asemenea situaţie este indiferentă directorului de cămin cultural, care trebuie să integreze munca cu filmul în larga activitate de culturalizare a sătenilor ? Teoretic nu, dar practic da ! Fiindcă pe linie culturală, ierarhic, operatorul nu este îndrumat şi controlat mai niciodată. MARIN BARBU (Continuare in pag. a 2-a) Actualitatea politica PE TERENUL COOPERĂRII $ PĂCII IN BAZINUL DUNĂREAN Ţara primeşte astăzi un oaspete de seamă : Franz Jonas, preşedintele federal al Republicii Austria. Şeful statului austriac soseşte în România într-o vizită oficială, ca invitat al preşedintelui Consiliului de Stat al ţării noastre, Nicolae Ceauşescu. Faptul întruneşte semnificaţii deosebite. In agenda raporturilor româno-austriece această vizită — după cum sublinia într-o declaraţie recentă ministrul federal de externe al Austriei, Kurt Waldheim... „constituie o expresie a bunelor relaţii existente între cele două ţări şi reprezintă un nou pas foarte important în şirul întîlnirilor personale de pînă acum dintre oamenii de stat din ambele noastre ţări". Dintr-o scurtă schiţă biografică desprindem că preşedintele Franz Jonas s-a născut la Viena la 4 octombrie 1899, într-o familie de muncitori, el însuşi avînd meseria de tipograf, meserie pe care a practicat-o timp îndelungat, îndeosebi în perioada dintre cele două războaie mondiale, cînd şi-a început şi activitatea de militant în mişcarea sindicală şi în Partidul Social Democrat. A urmat cursurile Şcolii superioare muncitoreşti din Viena, unde a studiat ştiinţele politice, economia naţională, istoria şi geografia econo- N. POPESCU-BOGDĂNEŞTI (Continuare în pag. a 4-a) POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE Iată-mădeunăzi prin Bucegi. Merg ce merg și ajung la Sfinx. — Dacă vrei să treci mai departe, — mi-a pretins el — trebuie să răspunzi la trei întrebări. Am ascultat prima întrebare : — La ce bufet comunal nu găsești nimic, nici tu friptură, nici tu bere rece... covrigi şi bomboane. — Păi, am răspuns (tocmai cînd era să se termine bătăile metronomului), în AŞA MINUNE, ZIC ŞI EU judeţul Dîmboviţa. La Băleni, la bodega din faţa Hanului istoric, aparatul pentru turnat bere la halbă e defect iar oamenii aşteaptă de prea multă vreme să bea o halbă rece , în bufetele din satele Picior de munte şi Şuţa, covrigul uscat şi îmbătrînit de aşteptare nu poate înlocui grătarul. — Ai răspuns bine. Trecem la a doua întrebare : ce magazine săteşti nu au spaţii de depozitare ? — Păi, sunt prea multe. Bănuiesc că şi la Prejmer, în judeţul Braşov, din moment ce în magazinul „Metalochimice", fel de fel de aparate ambalate acoperă spaţiul necesar mişcării clienţilor în faţa tonetelor. — Mda ! — mormăi Sfinxul. Şi acum, ultimul hop : în ce sat şi ce mărfuri sunt greu vandabile ? Am sărit ca ars : — La magazinul universal din Zăbala, judeţul Covasna, sunt mărfuri nevîndute de 5—6 ani : aşa-zisul rips, lăţime 130 cm., 52 lei metrul, maşini electrice de călcat, de 93 lei, pentru curent de 120 volţi (în comună funcţionează reţeaua de 220 volţi); n-am apucat să vorbesc de cărţile ce şi-au făcut un adevărat stagiu de pensie la librăria din Zăbala... Uite aşa, răspunzînd la cele trei întrebări am scăpat cu viaţă. Aşa minune, zic şi eu ! PAUL TUTUNGIU Roiţilor este pămintul nostru !