Satul Socialist, septembrie 1969 (Anul 1, nr. 104-128)

1969-09-12 / nr. 113

Locul gândirii economice în activitatea cooperativei agricole SERGIU HARTIA Şef de secţie la Institutul de cercetări pentru economia agrară Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. trasează pentru agricultura cooperatistă, ca sarcină principală, creşterea producţiei şi reducerea chel­tuielilor pe unităţi de produs. Aşa cum se poate vedea din chiar enunţul sarcinei, ea cuprinde, de fapt, două aspecte indisolubil legate : pe de o la obţinerea unor producţii din ce în ce mai mari ; pe de altă parte cheltuirea pentru aceasta a unei cantităţi de muncă vie şi trecută cit mai mica. Pentru a-şi îndeplini cu succes prima obligaţie, cu alte cuvinte pentru a putea livra economiei naţionale cantităţi tot mai mari de produse, cooperativele agricole vor­­ primi din partea statului un aju­tor substanţial în dezvoltarea forţelor de pro­ducţie. In viitorul cincinal vor fi investite în agricul­tură, din fondurile statului, circa 60 de miliarde lei, iar pentru lărgirea capacităţilor de producţie industri­ale ce deservesc agricultura se vor aloca încă 10-11 miliarde lei. Totodată, cooperativele agricole vor chel­tui pentru lărgirea propriului proces de producţie, din acumulările lor, circa 20 de miliarde lei. Acest adaos valoric substanţial va permite accelerarea procesului de dezvoltare intensivă a agriculturii, prin realizarea unui amplu program de irigaţii, chimizarea complexă, dotarea cu o gamă variată de tractoare şi maşini agri­cole moderne, construirea unor mari complexe zooteh­nice, capabile să asigure realizarea unor indici econo­mici superiori etc. Realizarea acestui obiectiv de o însemnătate covîrşi­­toare pentru agricultura noastră depinde de modul în care fiecare unitate va şti să-şi cheltuiască atît fondu­rile proprii, cit şi pe cele puse la dispoziţie de către stat. Utilizarea acestor sume cu maximă eficienţă va trebui să constituie îndreptarul tuturor consiliilor de conducere, iar stabilirea unor decizii economice funda­mentate — modul lor curent de lucru. Numai pe baza unor astfel de decizii, care să izvorască din gîndirea e­­conomică a fiecăruia din cei puşi în fruntea unită­ţilor, vor putea fi eliminate neajunsurile semnalate pînă acum în orientarea şi folosirea fondurilor de in­vestiţii , mijloace fixe neutilizate, animale de muncă şi construcţii disponibile etc. De mare importanţă pentru eliminarea acestor situa­ţii de nedorit este ca la stabilirea noilor obiective să se aibă în vedere în mai mare măsură posibilităţile reale de producţie ale unei unităţi sau alteia, încadrarea fie­cărei investiţii în profilul de producţie impus de zona pedoclimatică respectivă. Procedînd astfel se va evita construirea grajdurilor pentru Vaci cu lapte acolo unde nu sunt condiţii, ridicarea unor saivane pentru oi în locurile în care nu există nici o palmă de păşune etc. — cazuri care, din păcate, s-au semnalat pînă nu de mult. Un alt aspect de importanţă hotărîtoare pentru dez­voltarea economică a cooperativelor agricole şi reali­zarea unui efect economic maxim de pe urma fondu­rilor investite, îl constituie stabilirea — în funcţie de (Continuare în pag. a 3-a) Vizitatori din Ţara Oaşului o păşesc spre pavilionul central.­­ O dovadă în plus că expoziţia­­ continuă să polarizeze atenţia­­ vizitatorilor, din cele mai în-­­ depărtate colţuri de ţară. O­­ cifră concludentă , într-o sin-­­ gură zi, prin fața exponatelor­­ au trecut circa 40 000 de vizi-­­ tatori . REPORTAJ­E /1 Nu mai ştiu care specialist in arta baletului hotărîse cu nişte ani în urmă abolirea opincii din recuzita de spectacol a echipe­lor de dansuri din căminele cul­turale. Estetul susţinea foarte academic că, ieşind din uz, o­­pinca trebuia să iasă şi din îm­brăcămintea echipelor de dan­suri populare. Dar jocurile mai sunt şi azi însoţite de tot felul de strigături. De pildă se mai Opinca strigă deseori şi azi „Sus, opin­că, sus !“. Acum, închipuiţi-vă că strigînd astfel, echipierii sir­­belor şi posovaicelor nu ridică opincile, ci pantofii cu tălpi de crep. Jucînd „Ardeleana“ şi „De doi", „Geamparalele" şi „Nu­­neasca", fetele înalţă şi ele pan­tofii cu tocuri cui, folclorul fiind viciat serios de produsele „Gu­ban". Judecind în acest fel, nici „Viforul" lui Delavrancea n-ar mai trebui jucat în costume de epocă, actorii urmînd a se îm­brăca la „Arta Modei", după ultimul jurnal beatles. Noroc că, după ce-a fost as- PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 2-a) I A INTRAT ÎN EXPLOATARE MINERALIE­RUL „ANINA" DE 12 500 TDW, AL DOILEA DE ACEST TIP CU CARE A FOST DOTATĂ FLOTA NOASTRĂ MARITIMĂ COMERCIALĂ DIN SERIA CELOR CARE SE CONSTRUIESC LA GALAȚI. • A SOSIT ÎN CAPITALĂ LEONARD CAR­PENTER MEEKER, NOUL AMBASADOR AL STA­TELOR UNITE ALE AMERICII ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA, • A FOST PUSA ÎN FUNCȚIUNE STAȚIA DE TRANSFORMARE DE 110/6 KV „SUCEAVA 3". EA ASIGURĂ O MAI BUNĂ ALIMENTARE CU мш sacMu­sT Cotidianeditat~de Urduiba ЙЗРШ»,a Creativelor Agricola de Producţie^ EVENIMENTE arb­. Băieţi şi fete in uniformă, la strinsul recoltei An de an, alături de ţăranii cooperatori, zeci de mii de ti­neri participă în această peri­oadă la lucrările agricole de toamnă. Elevii din clasele a X-a şi a XI-a din liceele de cultură generală şi cele agricole, din anul II al şcolilor profesionale de mecanici agricoli pot fi în­­tîlniţi, împreună cu profesorii lor, pe loturile cooperativelor agricole de producţie de pe în­treg cuprinsul ţări. Animaţi de un înalt simţ pa­triotic, de entuziasmul tineresc specific vîrstei băieţii şi fetele în uniformă sînt prezenţi oriun­de este nevoie , la culesul po­rumbului sau florii-soarelui, în livezi sau în vii. Prin faptele lor, prin rezultatele obţinute, brigăzile formate din cei peste 90 000 de elevi ce au răspuns anul acesta chemării lansate de Uniunea Tineretului Comunist înscriu în „catalogul" activită­ților de muncă patriotică încă o filă bogată în rezultate şi elogii. Vizitînd Expoziția CHIMIA A­cea ramură a economiei Un obiectiv important al politicii economice a partidului şi statului nostru l-a constituit dezvoltarea în ritm susţinut a industriei chi­mice, ramură de prim rang, indis­pensabilă dezvoltării şi moderniză­rii întregii economii. In vastul pa­vilion central al Expoziţiei „Româ­nia 1969“, — pe o suprafaţă de 2 400 mp., — vizitatorul poate apre­cia pe baza cercetării exponatelor, a cifrelor şi graficelor, a unor ma­chete şi instalaţii pilot în funcţi­une, uriaşul salt al industriei noas­tre chimice, care în anul 1968 a realizat numai în 10 zile, întreaga producţie chimică a anului 1948. Seria exponatelor pavilionului chimiei începe, în mod firesc, cu prezentarea realizărilor obţinute în industria petrochimică, subramură de înaltă eficienţă economică, cu largi posibilităţi de diversificare a producţiei şi de valorificare supe­rioară a resurselor naturale de care dispune ţara noastră. Beneficiind în actualul cincinal de 55 la sută din totalul investiţiilor alocate in­dustriei chimice, petrochimia a devenit un adevărat izvor al poli­merilor sintetici necesari fabricării maselor plastice, cauciucului, fire­lor, fibrelor şi răşinilor sinte­tice. In marile citadele ale pe­trochimiei româneşti, Borzeşti, Brazi, Craiova, Rîmnicu Vîlcea şi Piteşti, concepţia profilelor de fa­bricaţie bazată pe înalta tehnici­tate a instalaţiilor cu un grad a­­vansat de automatizare, asigură o valorificare cit mai ridicată a ma­teriilor prime și a resurselor ener-EUGENIU NICULESCU-MIZIL doctorand în economie, consilier în Ministerul Industriei Chimice (Continuare în pag. a 2-a) O GLUMA La miezul nopţii, un pacient bate la uşa medicului . — De aproape patru ore, explică el, mă întorc cînd pe-o parte cînd pe alta şi nu pot aţipi. — Nu-i de mirare ! răspunde medicul. Dacă vrei să dormi, stai liniştit ! ENERGIE ELECTRICĂ A ZONEI CENTRALE A MUNICIPIULUI SUCEAVA. • LA INVITAŢIA MINISTRULUI COMERŢU­LUI EXTERIOR, A SOSIT ÎNTR-O VIZITĂ DE CÎTEVA ZILE ÎN ŢARA NOASTRĂ, MINISTRUL COMERŢULUI EXTERIOR AL REPUBLICII POPU­LARE UNGARE, JÓZSEF BIRO. ANUL I Nr. 113 VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Preşedintele Republicii Austria, Franz Jonas, a sosit în România. îi urăm: BINE AŢI VENIT ! • Şase ore lingă telefon pentru un „Să trăiți !" • „Gestiuni im­portante" : lectura „Sportului" • Uite-i, nu sunt! • „Toată lumea pe teren" : vorbe goale ! 17 Goliţi birourile!... La cimp e locul specialistului agricol! Era luni, 8 septembrie 1969, o zi fru­moasă de toamnă. Lucrările specifice a­­griculturii maramureşene se cereau im­pulsionate, urgentate. Toţi specialiştii Uniunii judeţene a cooperativelor agri­cole şi ai Direcţiei agricole trebuiau, deci, să se afle pe teren, la locul de des­făşurare a acţiunilor. Am urcat treptele clădirii Uniunii ju­deţene. Liniştea şi umbra de aici (afară soarele se anunţa puternic încă de di­mineaţă) ne-au trezit temerea că nu vom întîlni pe nimeni. Cu două zile în urmă, într-o convorbire cu preşedintele uniu­nii, notam volumul mare de muncă pe care trebuie să-l desfăşoare personalul acestei organizaţii în actuala campanie. „Oamenii noştri — preciza tovarăşul preşedinte Hoban — sunt pe teren 20— 22 zile lunar. Fiecare rămîne conform unui grafic avizat de noi acolo unde o cooperativă agricolă are nevoie de spri­jin substanţial". Aşa ni se spusese. Intrăm acum însă PAUL TUTUNGIU (Continuare în pag. a 3-a) Arături de vară la Dăbuleni-Dolj POVESTE CU STRÎMBĂ-LEMNE Strîmbă-Lemne s-a ho­­tărît să modifice calenda­rul. Zis şi făcut. S-a aşe­zat la masa de scris şi a redactat o decizie din care reproducem : „Incepînd din acest an, ...anul are tot 12 luni, care sînt însă în alt mod orîn­­duite : luna mai trece în locul lunii noiembrie, iu­nie ocupă locul pe care a stat decembrie, iulie se plasează pe locul lunii ia­nuarie şi tot aşa mai de­parte. Pare o glumă ! Şi totuşi ideea născocită de Strîm­­bă-Lemne şi-a găsit a­­depţi, care au îmbrăţişat-o cu nespus entuziasm. In primul rînd trebuie să-i cităm pe tovarăşii din conducerea Uniunii jude­ţene Ialomiţa a cooperati­velor de consum care au S­A SCHIMBAt început să-şi regleze ter­menele după noul calen­dar. Şi au izbutit să rea­lizeze lucruri importante. Să ne referim la un singur exemplu. Construcţia unui impozant complex turistic — cel de la Malu (un res­taurant cu o suprafaţă in­terioară de 220 mp cu o grădină în aer liber de 1 200 mp şi cu un cam­ping) a fost terminată în luna februarie (după noul calendar), adică cu mult înainte de sosirea primă­verii, cînd începe sezonul turistic. Operativitatea conduce­rii U.J.C.C. — Ialomiţa (care s-a bucurat de un sprijin efectiv, acordat de Întreprinderea de con­struc­ţii şi exploatare din cadrul Centrocoopului) în privinţa adoptării noului calendar nu a dus însă la rezultatul scontat. Şi a­­ceasta, datorită faptului că alţi factori (cei natu­rali, în special) nu au respectat noul calendar. Aşa că primăvara sosind după vechiul­ calendar, vara nu mai putea să-şi modifice termenul de apa­riţie. Turiştii, au găsit la Malu, în locul impozantu­lui complex, un şantier în toată regula. Rezultatul e lesne de dedus : beneficiile planificate a fi obţinute de la acest complex în se­zonul turistic 1969 se men­ţin la cota 0. Şi asta numai din cauza năzdrăvăniilor lui Strîm­bă-Lemne şi, poate, a rîn­­dunelelor care, analfabete fiind, n-au citit decizia cu pricina şi, ca atare, au respectat tradiţia, impu­­nînd ordinea de totdea­una a anotimpurilor. Cre­de cineva că e de vină și... altcineva ? D. TÂRNĂUCEANU !

Next