Satul Socialist, octombrie 1969 (Anul 1, nr. 129-155)
1969-10-18 / nr. 144
PAGINA 2 CREATORUL POPULAR Frunzuliţă, foi de fragă Frunzuliţă, foi de fragă. Ce mi-e drag pe lumea-ntreagă, Drag mi-e cîmpul semănat, Bobul griului curat, Rouă florilor de vară. Dragi mi-s zilele cu soare, Cerul nopţilor cu stele, Gura dulce-a mincirii mele, Ogorul cînd îl muncim, Viața nouă ce-o trăim. Iar mai drag, mai scump anume Decit tot ce am pe lume, Mi-e Partidul nostru, frate. Care mi le-a dat pe toate. culeasă in satul Izimșa — Mehedinți de Emil Albișor SATUL SOCIALIST Foaie pentru inima şi minte PEISAJ BUCUREŞTEAN. Pictură in ulei de N. POPESCU-BOGDANEŞTI (Urmare din pag. 1) unde să mi-l lovesc : / La retezul părului / Pe din dosul fesului, / Unde-i cald ciocoiului... / Eu chitesc, durda pocneşte /Ciocoiul se zvîrcoleşte / Şi de zile se sfirşeşte. / Las’ să moară ca un cîine / Că i-am zis ades : „Stăpine,/ Nu-ţi tot bate joc de mine / C-o veni vara ca miine / De te-oi prinde-n Lunca Mare / Să-ţi fac divan pe spinare / Şi să te calc în picioare / Ca ре-un şarpe otrăvit, / Ca ре-un duşman ne-mblinzit". Ţelul haiduciei l-a descris poporul In balada despre haiducul Bujor. Il întreabă judecătorul pe Bujor : „Ştefane, Bujorule, / Unde-ţi sunt averile ?“ Iar el răspunde : „Le-am îngropat pe la copaci / Să le dau la cei săraci / Să-şi cumpere boi şi vaci"— în a doua jumătate a secolului al XVI, Baba Novac, cel născut în Ostrovul Porcea din Dunărea bănăţeană, cu cetele lui de haiduci lupta împotriva otomanilor. Ajungea, urmărindu-i, pînă In Balcani. Cu haiducii lui s-a rinduit apoi alături de Mihai Viteazul In marea luptă pentru libertate din ultimii ani ai acelui veac. Aşa a devenit Baba Novac generalul lui Mihai, eroul de la Şelimbăr în 1599 şi jertfitul din 1601 ars de nobilimea maghiară în piaţa Clujului şi înfipt în ţeapă lîrgă Baştea Croitorilor, pentru că a slujit pe Mihai Vodă şi ideea de unitate a poporului român. Numele lui a circulat, în baladă, ca şi al admirabilului său fiu Gruia, Gruia lui Novac, tînăr neînfricat, viteaz înzestrat cu toate darurile unui Făt Frumos. Haiduc a fost şi Pintea Viteazul, cel care la 1700 lupta alături de curuţii lui Francisc Rakocy, pentru libertatea poporului român din Transilvania. Istoria II numără ca pe un curajos erou popular, cuceritor al cetăţii Baia Mare, in 1704. Balada lui Pintea Viteazul nu e numai maramureşeană. Ea circulă în toată miază-noaptea ţării, de la Satu Mare la Dorohoi şi mai departe. Haiduci au fost şi Bujor şi Codreanu In Moldova, Mereanu şi Jianu în Oltenia, Tunsu şi Gheorghelaş In Muntenia. Toţi sunt atestaţi istoriceşte prin cronici, prin amintiri, prin codicile cu tachturi în faţa judecătorilor, prin dosarele proceselor. Dosarul lui Bujor are peste 300 de file ! Cei mai mulţi haiduci au trăit la sfîrşitul veacului al XVIII-lea şi în primele decenii ale celui de-al XIX-lea. Adică la sfîrşitul epocii fanarioţilor atunci cînd, mai mult ca altădată, era „vai şi-amar de ţară". Poporul i-a cîntat pe haiduci în doine şi balade. Le-a zis povestea în vers de admiraţie şi recunoştinţă. Doinele scandate cu numele lor aeriseau văzduhul otrăvit de miasmele sociale şi ale umilinţei naţionale. Doina şi balada haiducească trăiau în sufletele naţiei. Haiducii au fost brutali şi necruţători cu duşmanii. Cu poporul, cu cei sărmani s-au purtat totdeauna generos, omeneşte, înfăţişarea lor stîrnea admiraţie şi uimire. „Era straşnic om, Cosma Răcoare ! exclama Sadoveanu... Şi doar nu era cine ştie ce grozăvie la trup ; era un bărbat mijlociu, ciolănos, smolit la faţă, un om ca mulţi alţii — he ! dar ce are a face ! Numai ochii să-i fi văzut şi s-a mîntuit. Straşnic român !M. Impresiona încă şi mai mult fapta bună a haiducilor. Luau de la bogaţi şi dădeau săracilor. Haiducia se exercita cu flinta grea în mînă, dar cu inima încălzită de omenie. Firesc era ca şi scriitorii să-i împrumute din istorie ca pe niște vajnici eroi literari încă din vremea romantică . Vasile Alecsandri sau B. P. Hasdeu au cîntat haiducia , unul într-o baladă, celălalt, în povestirea dramatizată despre Răzvan Vodă. Ion Ghica povesteşte Intîmplări reale despre Tunsu şi despre Jianu. Eroi haiduci au creat N. Gane şi Ion Slavici, iar Şt. O. Iosif, cu farmecul şi gingăşia-i caracteristice, le-a surprins o clipă din viaţă în armonioasa cadenţă In stil popular : ...„Haiducii mei / Doinesc toţi trei , / Şi clocotesc / Şi hohotesc. Păduri adinei". Sau finalul vitejesc din „Gruia" : „Surpă Gruia stelele / Coborînd la vale / turcii-şi pierd giubelele / Şi papucii-n cale / Dunării fac turcii vad / Trăsnet este Gruia — / Şapte popi in Ţarigrad / cîntă : Aleluia !“. La sfîrşitul secolului trecut, un „serial" haiducesc a ticluit N. D Popescu. Un migălos arhivar care, deşi lipsit de talent literar, a făcut totuşi o adevărată epocă de povestiri haiduceşti, cu teme scormonite din arhive şi culese din povestirile bătrînilor, îmbinate cu elemente ale propriei fantezii. O circulaţie deosebit de largă a avut „Haiducul", roman scris de Bucura Dumbravă şi apărut în alia oară în limba germană, într-o editură austriacă. N-a putut scăpa ispitei de a povesti despre haiduci nici Sadoveanu, creînd chipul lui Cozma Răcoare sau al lui Haralambie hoţul, puternică şi cutremurătoare povestire din şirul de la Hanul Ancuţei. Tema haiducească l-a ispitit şi pe Panait Istrati, tălmăcind-o într-o densă naraţiune aspră şi eroică, aidoma unei balade populare sau unei povestiri spuse, la vreme de seară, de un înnăscut povestaş vrîncean. La Panait Istrati mînia şi mila se plămădesc şi se frămîntă împreună într-un aluat uman de-o copleşitoare autenticitate. Cînd am cutezat să povestesc în „Alei, codrule, fîrtate !" , viaţa haiducului Bujor, am aflat din istorisirile tatei şi din amintirile bătrînilor din Neamţ isprăvile acestui popular haiduc trăitor la începutul veacului al XIX-lea. Am pătruns şi spiritul baladei populare dedicate lui Bujor, care a fost culeasă de V. Alecsandri : „Foaie verde de negură / A pornit Bujor In ţară ; / Bate, pradă, nu omoară/ Pe ciocoi îi bagă-n boală". M-a impresionat calda umanitate a eroului care, neînfricat, a îmbrăcat de tinăr cămaşa morţii, jertfindu-se pentru acea sfîntă dreptate a lui şi a celor mulţi. De aceea, în finalul baladei, cînd Bujor e spînzurat, poetul anonim a venit cu un stih de mare regret şi durere : „Bujor suie sus pe scară . Plîng săracii de somoară". Da. Haiducia a fost o furtună care a cuprins spiritele celor umiliţi. Isprăvile haiducilor răzbunau ofensele la care erau supuşi. Haiducii au fost trup din trupul şi suflet din sufletul lor. FIGURA HAIDUCULUI în istorie și literatură ADUNATE DE PRIN SATE © FURII CIRCUMSTANŢE Urcîndu-se în autobuzul care-l ducea spre locuinţa lui din comuna Luizi-Călugăra, judeţul Bacău, Stan Iosif a refuzat să scoată bilet de călătorie. La intervenţiile îndreptăţite ale taxatorului, Tîmpu Mihai, răspunse cu înjurături, calomnii şi ameninţări pe care, la coborîrea pasagerilor şi le puse în practică, îl scoase cu forţa pe taxator din autobuz şi-l bătu crunt. Numai intervenţia şoferului şi a cîtorva cetăţeni au făcut ca molestarea taxatorului să nu aibă urmări foarte grave. „Nemulţumit", Stan Iosif a apelat la rude şi prieteni, intenţionînd să răstoarne autobuzul. Alarmaţi şi indignaţi în acelaşi timp, locuitorii comunei reuşiră să „cuminţească" îndîrjirea huliganului. Stan Iosif, (cu antecedente penale), a fost judecat şi condamnat la 2 ani închisoare. Să-i fie de învăţătură lui şi altora ! “ AU SPRIJINIT INCORECTITUDINEA Un grup de cetăţeni din comuna Sîrbi, judeţul Bihor, sperînd că îşi vor rezolva mai repede diferitele interese, i-au acordat secretarului Consiliului popular al comunei „împrumuturi" variind între 1 000 şi 4 000 lei. Şi astfel Botoc Romulus a adunat peste 20 000 de lei, amînînd mereu îndeplinirea „angajamentelor" luate. Organele de anchetă, însă, nu şi-au amînat intervenţia, astfel că R. Botoc este acum cercetat pentru înşelăciune în dauna avutului personal. Fireşte, victimele înşelăciunii nu pot fi inculpate, banii fiind daţi cu „împrumut". Calea pe care au încercat să-şi rezolve interesele rămîne totuşi necinstită ! • CU TRACTORUN VIE Membrii brigăzii viticole a cooperativei agricole din Moscu, judeţul Galaţi, au rămas surprinşi observînd urme de tractor în via cooperativei. Surprinderea li s-a transformat în indignare, găsind şi alte „urme" : 16 coşuri cu struguri distruse şi alte 6 lipsă. Curînd au fost descoperiţi şi autorii : Donţu V. Gheorghe, tractorist, Tănasă Daniel şi Palade Petrică. Paguba a fost recuperată parţial. Pedeapsa va fi executată însă, integral. FOCUL A FOST STINS, DAR PAGUBA RAMINE In plină noapte, umăr la umăr locuitorii comunei Mîrşa, judeţul Ilfov, au reuşit să stingă un incendiu ce ameninţa să distrugă locuinţa Georgetei Zidaru. A ars acoperişul casei, 1000 kg lemne de foc şi 2 000 kg coceni de porumb. In total pagube de 4 000 lei. Şi cînd te gîndeşti că focul izbucnise în curtea vecinului, Tudorică Stelian care aruncase cenuşă şi cărbuni nestinşi la mai puţin de doi metri de o şiră cu paie ! De unde se poate vedea că un făraş cu cenuşă aruncat la întîmplare, costă uneori 4 000 de lei. AUREL MIHALE Primăvara timpurie Aurel Mihale intenţionează să schiţeze un panoramic al evenimentelor imediat următoare Insurecţiei din August '44. La uzinele metalurgice din Bariera Vergului ,cel mai puternic furt al muncitorilor bucureşteni, comuniştii au de rezolvat probleme complexe de organizare şi mai ales luptă să îndepărteze, să anihileze, grupurile huliganice profasciste care sabotau producţia. Esenţială şi de maximă urgenţă se pune problem O carte pe săptămîna la pămintului, dezideratul milenar al clăcaşului român. Cum guvernul era total refractar, se impunea realizarea reformei agrare forţaţ împărţirea moşiilor boiereşti pălmaşilor, iar aceasta, înfăptuită de pălmaşi înşişi. Dificultatea consta în a forma convingerea necesităţii trecerii la o acţiune hotărîtă, sarcină politico-ideologică pe care şi-a asumat-o proletariatul, comuniştii. Iar alături de muncitori şi ţărani trebuia să se găsească şi armata, fiii poporului care luptaseră pentru dezrobirea teritoriului românesc. Mişcarea revoluţionară de masă a culminat cu mitingul din Piaţa Palatului, care a unit mai mult de o jumătate de milion de muncitori, cerind, ca dorinţă supremă a naţiunii, instaurarea în ţară a unui guvern cu adevărat democratic, popular. Autorul şi-a creionat cîteva personaje apte să simbolizeze forţele sociale angajate, dind impresia că relaţiile dintre ele, uneori pur umane, ridicate la proporţiile corespunzătoare, se transformă în relaţii sociale. Apar în scenă Radu Necula, lăcătuş în uzina metalurgică. Vasile Jiga, in fruntea ţăranilor din Hîrtoapele, generalul Boteanu... Scriitorul, conştient sau nu, a schimbat raportul om idee. Apreciem In mod obişnuit omul, ca cel care naşte şi frămîntă ideea. Aici, rolurile sînt inversate. Ideea este cea care formează caracterele. CRISTIAN POPESCU VOM RĂSPUNDE PRIN FAPTE Cu forţe unite, acţionăm în acelaşi scop Sper că nimeni nu o să fie surprins că despre generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi sporire a salariilor în agricultură mi-am propus să scriu şi eu, preşedinte de cooperativă agricolă, unde retribuirea se face, aşa cum se ştie, pe alte baze. Fapt este că şi noi, cooperatorii, beneficiem de această măsură luată de partid şi guvern, întrucît salarizarea va fi mai mult decit pînă acum determinată de rezultatele în producţie, de mărimea recoltelor. Sporeşte deci interesul mecanizatorilor, pe de o parte, al specialiştilor, pe de alta, pentru efectuarea unor lucrări de calitate şi în perioada optimă. Poate că n-ar fi rău dacă, mai tîrziu, nivelul retribuirii celor două categorii va fi cumva corelat şi cu raportul dintre cheltuieli şi venituri, pentru că şi pe cooperatori a început să-i intereseze realizarea nu a producţiei în general, ci a producţiei nete, de aceasta depinzînd atît cîştigurile noastre, cit şi contribuţia agriculturii cooperatiste la creşterea venitului naţional. Făcînd această propunere, fin să fac cunoscut că unitatea noastră, sprijinită cu simţ de răspundere de specialişti, a livrat statului importante cantități de carne şi lapte, că în zilele următoare vom depăşi obligaţiile contractuale şi la legume. Cred că nu este lipsit de importanţă să arăt, de asemenea, că am achitat creditele bancare la termenele scadente şi vom realiza, cu siguranţă, toate îndatoririle de natură economică ce revin cooperativei. VASILE CONTA, preşedintele cooperativei agricole din Ocoliş, judeţul Maramureş O satisfacţie pe care aş dori-o tuturor specialiştilor Situată la margine de judeţ, pe nisipurile din sudul Olteniei, cooperativei agricole din Ostroveni nu i se prevăzuseră cu ani în urmă mari posibilităţi de dezvoltare. Neam hotărît, însă, trei tineri specialişti să ne stabilim în acest loc izolat şi să dovedim că nisipul nu este pămînt steril, dacă e folosit potrivit normelor agrotehnicii şi se cultivă cu plante adecvate. Ne-a fost lesne să orientăm producţia in sensul dorit de noi şi convenabil economiei naţionale din două motive. Primul , unul din colegi, anume inginerul Ion Oprişor, ocupă funcţia de preşedinte. Al doilea : cooperatorii ne-au acordat deplină încredere, iar statul a ajutat unitatea cu mijloace materiale, aceasta permiţîndu-i să amenajeze o întinsă suprafaţă pentru irigaţii. Celălalt, Constantin Mîrza, se ocupă, în special, de culturile irigate şi exploatarea sistemului. Eu sunt inginer hortiviticol şi asupra acestui sector vreau să mă opresc mai mult. Am cultivat 110 hectare cu legume anul acesta şi vom extinde grădina la 150 de hectare în 1970, cînd în unitatea noastră va funcţiona şi un solar construit şi exploatat în intercooperare. Solarul va avea 10 hectare. Cît priveşte via, avem 245 de hectre pe rod. La data apariţiei hotărîrii de sporire a salariilor specialiştilor din cooperative, recoltaserăm strugurii de pe mai puţin de jumătate din suprafaţă şi depăşisem cu 30 de vagoane obligaţiile asumate faţă de stat. Aceasta ne dă convingerea că vom realiza sarcina contractuală în proporţie de 20 la sută. Rezultatele acestea nu reprezintă, însă, întregul potenţial productiv al unităţii. Vom răspunde, de aceea, grijii partidului pentru creşterea nivelului de trai al specialiştilor prin valorificarea integrală a potenţialului de care vorbeam. Mă folosesc de acest prilej pentru a adresa colegilor mei care mai şterg praful de pe hîrtii în cine ştie ce birouri, să vină în unităţile de producţie. Ii chem nu atît în acele unităţi aşezate pe cernoziom sau în vecinătatea gărilor, ci în acele cooperative care-şi desfăşoară activitatea în condiţii considerate grele — pe nisipuri, pe sărături etc. Să învingi îndărătnicia unui teren care îşi dă cu greu rodul — iată o satisfacţie pe care aş dori-o multora dintre colegii mei specialişti. Ing. VIOREL SÎRBI, coooperativa agricolă Ostroveni, judeţul Dolj Nr. 144 — Sîmbătă 18 octombrie STAREA VREMII . Timpul probabil pentru 18 octombrie : vremea se menţine frumoasă. Cerul va fi senin. Vintul va sufla slab. Temperaturile minime vor oscila între 2 şi 10 grade, iar maximele între 12 şi 23 grade. Local brumă. Timpul probabil pentru 19, 20 şi 21 octombrie : vreme frumoasă. Cer variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vint slab pînă la potrivit Temperaturile minime vor fi cuprinse între 4 şi 12 grade, iar maximele între 16 şi 24 de grade. Simbăta 18 octombrie SOARELE răsare la ora 6 şi 34 de minute. Apune la ora 17 şi 27 de minute. Luna răsare la ora 14 şi 19 minute. Apune la ora 23 şi 04 minute. De la începutul anului au trecut 291 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 24 de zile. MEDALION« ALEXANDRU DAVILA Se împlinesc 40 de ani de la moartea lui Alexandru Davilla, dramaturg şi om de teatru român, fiul doctorului Carol Davilla. Capodopera lui este drama istorică în versuri Vlaicu Vodă, una dintre operele de bază ale repertoriului dramatic românesc. Ca director al Teatrului Naţional din Bucureşti Davilla s-a afirmat ca un militant neobosit pentru dezvoltarea dramaturgiei naţionale, precum şi a celei universale. medicina practica. OBOSEALA PICIOARELOR După o zi de muncă obositoare ne dor picioarele şi ne sunt adesea umflate. Spălatul zilnic, mai ales seara la culcare, odihneşte picioarele, ne calmează şi ne ajută să adormim repede. Pentru dezumflarea picioarelor punem oţet sau sare de bucătărie în baia caldă de picioare. După ce ne-am uscat bine picioarele cu prosopul, funcţionăm cu rachiu sau frecăm locurile dureroase cu o bucată de săpun muiată în rachiu RADIO ŞI TELEVIZIUNE Duminică 19 octombrie TELEVIZIUNE RADIO PROGRAMUL I. 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier. 7.15 Ora satului. 7.45 Drag mi-e jocul românesc. 8.00 Revista presei. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Muzică uşoară. 13.30 Cine ştie, ciştigă 11.00 Estrada duminicală. 14.30 Ora veselă. 15.00 Estrada duminicală. 18.30 Program realizat de Radio Vacanţa. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Solişti de muzică uşoară. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Romanțe. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. PROGRAMUL II : 7.30 Sumarul presei. Buletin meteo-rutier. 9.10 Caleidoscop muzical. 15.00 Muzică populară. 15.45 Parada vedetelor 17.15 Din înregistrările Măriei Tănase. 17.30 Caravana fanteziei. PROGRAMUL I : 8.30 Deschiderea emisiunii. 10.30 Ora satului. 16.55 Gaudeamus. Film documentar. 17.15 Maiorul Vifor (IV) — film serial. 18.00 Realitatea ilustrată — magazin duminical. 19.00 Cîntec şi joc din Hunedoara. 19.30 Telejurnalul de seară. Ediţie specială — actualitatea economică. 20.15 Film cu trei stele : Călăreţul singuratic. 21.55 Reportaj. 22.10 Turneu muzical cu Gică Petrescu. 22.40 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.55 Telesport. 23.15 închiderea emisiunii. PROGRAMUL II : 19.30 Telejurnalul de seară. Ediţie specială — actualitatea economică. 20.15 Seară de teatru : . Fii cuminte Cristofor, de Aurel Baranga 22.30 închiderea emisiunii. Cartea pătrunde peste tot , şi aici, în creierul munţilor, la Fărcaşa IN ATENTA COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE SI A ÎNTREPRINDERILOR AGRICOLE DE STAT ! Fabrica de produse chimice „SINTEZA" Oradea produce şi livrează următoarele insecticide fitofarmaceutice de mare eficienţă : • CARBETOX : Se aplică în pomicultură, in legumicultura, in culturile de bumbac, de tutun, de sfeclă de zahăr şi în silvicultură, pentru combaterea insectelor rozătoare şi sugătoare, împotriva păduchilorestoşi şi a acarienilor fitofagi. Are aplicaţii în zootehnie în combaterea endo - şi actoparaziţilor vitelor şi ai păsărilor de curte. • FOSFOTOX R (Roger) : Se utilizează in pomicultură, in cultura cerealelor, în legumicultura, la plante industriale şi plante ornamentale, în zootehnie etc., cu indicaţii speciale pentru combaterea aphidelor, acarienilor, păduchelui verde al mărului şi al piersicului, păduchelui negru al sfeclei, muştei cireşilor, păduchelui de frunză etc. • FOSFOTOXE (Ethiom) : Se recomandă pentru combaterea acarienilor fitofagi in pomicultură și viticultură, a păduchilor ţestoşi în tratamentele de iarnă. Are eficacitate mare în combaterea păduchelui de San José, păianjenului brun al pomilor, păduchelui cenuşiu al verzei etc. • CIMEXAN : Se întrebuinţează pentru distrugerea radicală a insectelor parazite din locuinţe şi localuri publice, în combaterea ploşniţelor, păduchilor, puricilor şi muştelor Instrucţiuni de folosinţă, la fabrica de produse chimice „Sinteza" Oradea str. Chimiei 3—7. *WWWW*WWVWVWVWW»fWWWV*WVWVWWWWW WwS