Satul Socialist, octombrie 1969 (Anul 1, nr. 129-155)

1969-10-18 / nr. 144

PAGINA 2 CREATORUL POPULAR Frunzuliţă, foi de fragă Frunzuliţă, foi de fragă. Ce mi-e drag pe lumea-ntreagă, Drag mi-e cîmpul semănat, Bobul griului curat, Rouă florilor de vară. Dragi mi-s zilele cu soare, Cerul nopţilor cu stele, Gura dulce-a mincirii mele, Ogorul cînd îl muncim, Viața nouă ce-o trăim. Iar mai drag, mai scump anume Decit tot ce am pe lume, Mi-e Partidul nostru, frate. Care mi le-a dat pe toate. culeasă in satul Izimșa — Mehedinți de Emil Albișor SATUL SOCIALIST Foaie pentru inima şi minte PEISAJ BUCUREŞTEAN. Pictură in ulei de N. POPESCU-BOGDANEŞTI (Urmare din pag. 1) unde să mi-l lovesc : / La retezul părului / Pe din dosul fesului, / Un­­de-i cald ciocoiului... / Eu chitesc, durda pocneşte /Ciocoiul se zvîrco­leşte / Şi de zile se sfirşeşte. / Las’ să moară ca un cîine / Că i-am zis ades : „Stăpine,/ Nu-ţi tot bate joc de mine / C-o veni vara ca miine / De te-oi prinde-n Lunca Mare / Să-ţi fac divan pe spinare / Şi să te calc în picioare / Ca ре-un şarpe otrăvit, / Ca ре-un duşman ne-m­­blinzit". Ţelul haiduciei l-a descris poporul In balada despre haiducul Bujor. Il întreabă judecătorul pe Bujor : „Ştefane, Bujorule, / Unde-ţi sunt averile ?“ Iar el răspunde : „Le-am îngropat pe la copaci / Să le dau la cei săraci / Să-şi cumpere boi şi vaci"— în a doua jumătate a seco­lului al XVI, Baba Novac, cel năs­cut în Ostrovul Porcea din Dunărea bănăţeană, cu cetele lui de haiduci lupta împotriva otomanilor. Ajun­gea, urmărindu-i, pînă In Balcani. Cu haiducii lui s-a rinduit apoi a­­lături de Mihai Viteazul In marea luptă pentru libertate din ultimii ani ai acelui veac. Aşa a devenit Baba Novac generalul lui Mihai, eroul de la Şelimbăr în 1599 şi jert­fitul din 1601 ars de nobilimea ma­ghiară în piaţa Clujului şi înfipt în ţeapă lîr­gă Baştea Croitorilor, pentru că a slujit pe Mihai Vodă şi ideea de unitate a poporului român. Numele lui a circulat, în baladă, ca şi al admirabilului său fiu Gru­ia, Gruia lui Novac, tînăr neînfri­cat, viteaz înzestrat cu toate daru­rile unui Făt Frumos. Haiduc a fost şi Pintea Viteazul, cel care la 1700 lupta alături de curuţii lui Francisc Rakocy, pentru libertatea poporu­lui român din Transilvania. Istoria II numără ca pe un curajos erou popular, cuceritor al cetăţii Baia Mare, in 1704. Balada lui Pintea Vi­teazul nu e numai maramureşeană. Ea circulă în toată miază-noaptea ţării, de la Satu Mare la Dorohoi şi mai departe. Haiduci au fost şi Bujor şi Codreanu In Moldova, Me­­reanu şi Jianu în Oltenia, Tunsu şi Gheorghelaş In Muntenia. Toţi sunt atestaţi istoriceşte prin cronici, prin amintiri, prin codicile cu ta­­ch­turi în faţa judecătorilor, prin dosarele proceselor. Dosarul lui Bu­jor are peste 300 de file ! Cei mai mulţi haiduci au trăit la sfîrşitul veacului al XVIII-lea şi în primele decenii ale celui de-al XIX-lea. A­­dică la sfîrşitul epocii fanarioţilor atunci cînd, mai mult ca altădată, era „vai şi-amar de ţară". Poporul i-a cîntat pe haiduci în doine şi balade. Le-a zis povestea în vers de admiraţie şi recunoştinţă. Doinele scandate cu numele lor aeriseau văzduhul otrăvit de mias­mele sociale şi ale umilinţei naţio­nale. Doina şi balada haiducească trăiau în sufletele naţiei. Haidu­cii au fost brutali şi necruţători cu duşmanii. Cu poporul, cu cei sărmani s-au purtat totdeauna ge­neros, omeneşte, înfăţişarea lor stîrnea admira­ţie şi uimire. „Era straşnic om, Cosma Răcoare ! exclama Sado­­veanu... Şi doar nu era cine ştie ce grozăvie la trup ; era un băr­bat mijlociu, ciolănos, smolit la faţă, un om ca mulţi alţii — he ! dar ce are a face ! Numai ochii să-i fi văzut şi s-a mîntuit. Straş­nic român !M. Impresiona încă şi mai mult fapta bună a haiducilor. Luau de la bogaţi şi dădeau săracilor. Hai­ducia se exercita cu flinta grea în mînă, dar cu inima încălzită de omenie. Firesc era ca şi scrii­torii să-i împrumute din istorie ca pe niște vajnici eroi literari încă din vremea romantică . Va­sile Alecsandri sau B. P. Hasdeu au cîntat haiducia , unul într-o baladă, celălalt, în povestirea dra­matizată despre Răzvan Vodă. Ion Ghica povesteşte Intîmplări reale despre Tunsu şi despre Jianu. Eroi haiduci au creat N. Gane şi Ion Slavici, iar Şt. O. Iosif, cu farmecul şi gingăşia-i caracteris­tice, le-a surprins o clipă din via­ţă în armonioasa cadenţă In stil popular : ...„Haiducii mei / Doi­nesc toţi trei , / Şi clocotesc / Şi hohotesc. Păduri adinei". Sau fi­nalul vitejesc din „Gruia" : „Sur­pă Gruia stelele / Coborînd la vale / turcii-şi pierd giubelele / Şi papucii-n cale / Dunării fac turcii vad / Trăsnet este Gruia — / Şapte popi in Ţarigrad / cîntă : Aleluia !“. La sfîrşitul secolului trecut, un „serial" haiducesc a ticluit N. D Popescu. Un migălos arhivar care, deşi lipsit de talent literar, a fă­cut totuşi o adevărată epocă de povestiri haiduceşti, cu teme scor­monite din arhive şi culese din povestirile bătrînilor, îmbinate cu elemente ale propriei fantezii. O circulaţie deosebit de largă a avut „Haiducul", roman scris de Bucura Dumbravă şi apărut în alia oară în limba germană, într-o editură austriacă. N-a putut scăpa ispitei de a povesti despre haiduci nici Sadoveanu, creînd chipul lui Coz­­ma Răcoare sau al lui Haralam­­bie hoţul, puternică şi cutremu­rătoare povestire din şirul de la Hanul Ancuţei. Tema haiduceas­că l-a ispitit şi pe Panait Istrati, tălmăcind-o într-o densă naraţiu­ne aspră şi eroică, aidoma unei balade populare sau unei poves­tiri spuse, la vreme de seară, de un înnăscut povestaş vrîncean. La Panait Istrati mînia şi mila se plămădesc şi se frămîntă împreu­nă într-un aluat uman de-o co­pleşitoare autenticitate. Cînd am cutezat să povestesc în „Alei, codrule, fîrtate !" , viaţa hai­ducului Bujor, am aflat din isto­risirile tatei şi din amintirile bă­­trînilor din Neamţ isprăvile aces­tui popular haiduc trăitor la în­ceputul veacului al XIX-lea. Am pătruns şi spiritul baladei popu­lare dedicate lui Bujor, care a fost culeasă de V. Alecsandri : „Foaie verde de negură / A pornit Bujor In ţară ; / Bate, pradă, nu omoară/ Pe ciocoi îi bagă-n boală". M-a impresionat calda umani­tate a eroului care, neînfricat, a îmbrăcat de tinăr cămaşa morţii, jertfindu-se pentru acea sfîntă dreptate a lui şi a celor mulţi. De aceea, în finalul baladei, cînd Bujor e spînzurat, poetul anonim a venit cu un stih de mare re­gret şi durere : „Bujor suie sus pe scară . Plîng săracii de s­omoară". Da. Haiducia a fost o furtună care a cuprins spiritele celor u­­miliţi. Isprăvile haiducilor răzbu­nau ofensele la care erau supuşi. Haiducii au fost trup din trupul şi suflet din sufletul lor. FIGURA HAIDUCULUI în istorie și literatură ADUNATE DE PRIN SATE © FURII CIRCUMSTANŢE Urcîndu-se în autobuzul ca­­re-l ducea spre locuinţa lui din comuna Luizi-Călugăra, judeţul Bacău, Stan Iosif a refuzat să scoată bilet de călătorie. La in­tervenţiile îndreptăţite ale ta­xatorului, Tîmpu Mihai, răs­punse cu înjurături, calomnii şi ameninţări pe care, la coborîrea pasagerilor şi le puse în prac­tică, îl scoase cu forţa pe taxa­tor din autobuz şi-l bătu crunt. Numai intervenţia şoferului şi a cîtorva cetăţeni au făcut ca molestarea taxatorului să nu aibă urmări foarte grave. „Ne­mulţumit", Stan Iosif a apelat la rude şi prieteni, intenţio­­nînd să răstoarne autobuzul. Alarmaţi şi indignaţi în acelaşi timp, locuitorii comunei reuşi­ră să „cuminţească" îndîrji­­rea huliganului. Stan Iosif, (cu antecedente penale), a fost ju­decat şi condamnat la 2 ani în­chisoare. Să-i fie de învăţătură lui şi altora ! “ AU SPRIJINIT INCORECTITUDINEA Un grup de cetăţeni din co­muna Sîrbi, judeţul Bihor, spe­­rînd că îşi vor rezolva mai re­pede diferitele interese, i-au a­­cordat secretarului Consiliului popular al comunei „împrumu­turi" variind între 1 000 şi 4 000 lei. Şi astfel Botoc Romulus a adunat peste 20 000 de lei, a­­mînînd mereu îndeplinirea „an­gajamentelor" luate. Organele de anchetă, însă, nu şi-au a­­mînat intervenţia, astfel că R. Botoc este acum cercetat pentru înşelăciune în dauna a­vutului personal. Fireşte, victi­mele înşelăciunii nu pot fi in­culpate, banii fiind daţi cu „îm­prumut". Calea pe care au în­cercat să-şi rezolve interesele rămîne totuşi necinstită ! • CU TRACTORU­N VIE Membrii brigăzii viticole a co­operativei agricole din Moscu, judeţul Galaţi, au rămas sur­prinşi observînd urme de trac­tor în via cooperativei. Sur­prinderea li s-a transformat în indignare, găsind şi alte „urme" : 16 coşuri cu struguri distruse şi alte 6 lipsă. Curînd au fost des­coperiţi şi autorii : Donţu V. Gheorghe, tractorist, Tănasă Da­niel şi Palade Petrică. Paguba a fost recuperată parţial. Pedeapsa va fi executată însă, integral.­ ­ FOCUL A FOST STINS, DAR PAGUBA RAMINE In plină noapte, umăr la u­­măr locuitorii comunei Mîrşa, judeţul Ilfov, au reuşit să stin­gă un incendiu ce ameninţa să distrugă locuinţa Georgetei Zi­­daru. A ars acoperişul casei, 1000 kg lemne de foc şi 2 000 kg coceni de porumb. In total pagube de 4 000 lei. Şi cînd te gîndeşti că focul izbucnise în curtea vecinului, Tudorică Ste­­lian care aruncase cenuşă şi cărbuni nestinşi la mai puţin de doi metri de o şiră cu paie ! De unde se poate vedea că un făraş cu cenuşă aruncat la în­­tîmplare, costă uneori 4 000 de lei. AUREL MIHALE Primăvara timpurie Aurel Mihale intenţi­onează să schiţeze un panoramic al evenimen­telor imediat următoare Insurecţiei din August '44. La uzinele metalur­gice din Bariera Vergu­­lui ,cel mai puternic furt al muncitorilor bucureş­­teni, comuniştii au de re­zolvat probleme comple­xe de organizare şi mai ales luptă să îndepărte­ze, să anihileze, grupuri­le huliganice profasciste care sabotau producţia. Esenţială şi de maximă urgenţă se pune problem O carte pe săptămîna­ la pămintului, dezide­ratul milenar al clăcaşu­­lui român. Cum guvernul era total refractar, se impunea realizarea re­formei agrare forţaţ­ împărţirea moşiilor boie­reşti pălmaşilor, iar a­­ceasta, înfăptuită de păl­maşi înşişi. Dificultatea consta în a forma con­vingerea necesităţii tre­cerii la o acţiune hotărî­­tă, sarcină politico-ideo­­logică pe care şi-a asu­mat-o proletariatul, co­muniştii. Iar alături de muncitori şi ţărani tre­buia să se găsească şi armata, fiii poporului ca­re luptaseră pentru dez­robirea teritoriului ro­mânesc. Mişcarea revolu­ţionară de masă a cul­minat cu mitingul din Piaţa Palatului, care a unit mai mult de o ju­mătate de milion de muncitori, cerind, ca do­rinţă supremă a naţiunii, instaurarea în ţară a unui guvern cu adevărat democratic, popular. A­­utorul şi-a creionat cîte­­va personaje apte să simbolizeze forţele so­ciale angajate, dind im­presia că relaţiile dintre ele, uneori pur umane, ridicate la proporţiile corespunzătoare, se tran­sformă în relaţii so­ciale. Apar în scenă Radu Necula, lăcătuş în uzina metalurgică. Va­sile Jiga, in fruntea ţă­ranilor din Hîrtoapele, generalul Boteanu... Scriitorul, conştient sau nu, a schimbat ra­portul om­ idee. Apreci­em In mod obişnuit o­­mul, ca cel care naşte şi frămîntă ideea. Aici, ro­lurile sînt inversate. I­­deea este cea care for­mează caracterele. CRISTIAN POPESCU VOM RĂSPUNDE PRIN FAPTE Cu forţe unite, acţionăm în acelaşi scop Sper că nimeni nu o să fie surprins că despre generalizarea experimen­tării­ noului sistem de salarizare şi sporire a salariilor în agricultură mi-am propus să scriu şi eu, pre­şedinte de cooperativă agricolă, unde retribuirea se face, aşa cum se ştie, pe alte baze. Fapt este că şi noi, cooperatorii, beneficiem de această măsură lua­tă de partid şi guvern, întrucît sala­rizarea va fi mai mult decit pînă a­­cum determinată de rezultatele în producţie, de mărimea recoltelor. Sporeşte deci interesul mecanizato­rilor, pe de o parte, al specialişti­lor, pe de alta, pentru efectuarea unor lucrări de calitate şi în pe­rioada optimă. Poate că n-ar fi rău dacă, mai tîrziu, nivelul retribuirii celor două categorii va fi cumva co­relat şi cu raportul dintre cheltuieli şi venituri, pentru că şi pe coopera­tori a început să-i intereseze reali­zarea nu a producţiei în general, ci a producţiei nete, de aceasta depin­zînd atît cîştigurile noastre, cit şi contribuţia agriculturii cooperatiste la creşterea venitului naţional. Făcînd această propunere, fin să fac cunoscut că unitatea noastră, sprijinită cu simţ de răspundere de specialişti, a livrat statului importan­te cantități de carne şi lapte, că în zilele următoare vom depăşi obliga­ţiile contractuale şi la legume. Cred că nu este lipsit de importanţă să arăt, de asemenea, că am achi­tat creditele bancare la termenele scadente şi vom realiza, cu siguran­ţă, toate îndatoririle de natură eco­nomică ce revin cooperativei. VASILE CONTA, preşedintele cooperativei agricole din Ocoliş, judeţul Maramureş O satisfacţie­­ pe care aş dori-o tuturor specialiştilor Situată la margine de judeţ, pe nisipurile din sudul Olteniei, coo­perativei agricole din Ostroveni nu i se prevăzuseră cu ani în urmă mari posibilităţi de dezvoltare. Ne­am hotărît, însă, trei tineri specia­lişti să ne stabilim în acest loc izo­lat şi să dovedim că nisipul nu este pămînt steril, dacă e folosit potri­vit normelor agrotehnicii şi se cul­tivă cu plante adecvate. Ne-a fost lesne să orientăm pro­ducţia in sensul dorit de noi şi con­venabil economiei naţionale din două motive. Primul , unul din co­legi, anume inginerul Ion Oprişor, ocupă funcţia de preşedinte. Al doilea : cooperatorii ne-au acordat deplină încredere, iar statul a aju­tat unitatea cu mijloace materiale, aceasta permiţîndu-i să amenajeze o întinsă suprafaţă pentru irigaţii. Celălalt, Constantin Mîrza, se ocu­pă, în special, de culturile irigate şi exploatarea sistemului. Eu sunt inginer hortiviticol şi a­­supra acestui sector vreau să mă opresc mai mult. Am cultivat 110 hectare cu legume anul acesta şi vom extinde grădina la 150 de hec­tare în 1970, cînd în unitatea noas­tră va funcţiona şi un solar con­struit şi exploatat în intercoopera­­re. Solarul va avea 10 hectare. Cît priveşte via, avem 245 de hec­­tre pe rod. La data apariţiei hotă­­rîrii de sporire a salariilor specia­liştilor din cooperative, recoltaserăm strugurii de pe mai puţin de jumă­tate din suprafaţă şi depăşisem cu 30 de vagoane obligaţiile asu­mate faţă de stat. Aceasta ne dă convingerea că vom­­ realiza sarci­na contractuală în proporţie de 20 la sută. Rezultatele acestea nu reprezin­tă, însă, întregul potenţial produ­c­­tiv al unităţii. Vom răspunde, de a­­ceea, grijii partidului pentru creş­terea nivelului de trai al specialiş­tilor prin valorificarea integrală a potenţialului de care vorbeam. Mă folosesc de acest prilej pen­tru a adresa colegilor mei care mai şterg praful de pe hîrtii în cine ştie ce birouri, să vină în unităţile de producţie. Ii chem nu atît în acele unităţi aşezate pe cernoziom sau în vecinătatea gărilor, ci în acele cooperative care-şi desfăşoară ac­tivitatea în condiţii considerate grele — pe nisipuri, pe sărături etc. Să învingi îndărătnicia unui teren care îşi dă cu greu rodul — iată o satisfacţie pe care aş dori-o multora dintre colegii mei spe­cialişti. Ing. VIOREL SÎRBI, coooperativa agricolă Ostroveni, judeţul Dolj Nr. 144 — Sîmbătă 18 octombrie STAREA VREMII . Timpul probabil pentru 18 oc­tombrie : vremea se menţine fru­moasă. Cerul va fi senin. Vintul va sufla slab. Temperaturile mi­nime vor oscila între 2 şi 10 grade, iar maximele între 12 şi 23 grade. Local brumă. Timpul probabil pentru 19, 20 şi 21 octombrie : vreme frumoa­să. Cer variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vint slab pînă la potrivit Temperaturile minime vor fi cuprinse între 4 şi 12 grade, iar maximele între 16 şi 24 de grade. Simbăta 18 octombrie SOARELE răsare la ora 6 şi 34 de minute. Apune la ora 17 şi 27 de minute. Luna răsare la ora 14 şi 19 minute. Apune la ora 23 şi 04 minute. De la începutul anului au trecut 291 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 24 de zile. MEDALION« ALEXANDRU DAVILA Se împlinesc 40 de ani de la moartea lui Alexandru Davilla, dramaturg şi om de teatru ro­mân, fiul doctorului Carol Davilla. Capodopera lui este drama isto­rică în versuri Vlaicu Vodă, una dintre operele de bază ale re­pertoriului dramatic românesc. Ca director al Teatrului Naţional din Bucureşti Davilla s-a afirmat ca un militant neobosit pentru dezvoltarea dramaturgiei naţio­nale, precum şi a celei univer­sale. medicina practica. OBOSEALA PICIOARELOR După o zi de muncă obosi­toare ne dor picioarele şi ne sunt adesea umflate. Spălatul zilnic, mai ales seara la culcare, odih­neşte picioarele, ne calmează şi ne ajută să adormim­ repede. Pentru dezumflarea picioarelor punem oţet sau sare de bucătă­rie în baia caldă de picioare. După ce ne-am uscat bine picioa­rele cu prosopul, funcţionăm cu rachiu sau frecăm locurile dure­roase cu o bucată de săpun mu­iată în rachiu RADIO ŞI TELEVIZIUNE Duminică 19 octombrie TELEVIZIUNE RADIO PROGRAMUL I. 7.00 Radiojur­nal. Sumarul presei. Buletin me­­teo-rutier. 7.15 Ora satului. 7.45 Drag mi-e jocul românesc. 8.00 Revista presei. 9.00 Radiomagazi­­nul femeilor. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Muzică uşoară. 13.30 Cine ştie, ciştigă 11.00 Estrada dumi­nicală. 14.30 Ora veselă. 15.00 Es­trada duminicală. 18.30 Program realizat de Radio Vacanţa. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Solişti de mu­zică uşoară. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Romanțe. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic spor­tiv. PROGRAMUL II : 7.30 Sumarul presei. Buletin meteo-rutier. 9.10 Caleidoscop muzical. 15.00 Muzi­că populară.­ 15.45 Parada vedete­lor 17.15 Din înregistrările Măriei Tănase. 17.30 Caravana fanteziei. PROGRAMUL I : 8.30 Deschide­rea emisiunii. 10.30 Ora satului. 16.55 Gaudeamus. Film documen­tar. 17.15 Maiorul Vifor (IV) — film serial. 18.00 Realitatea ilus­trată — magazin duminical. 19.00 Cîntec şi joc din Hunedoara. 19.30 Telejurnalul de seară. Ediţie spe­cială — actualitatea economică. 20.15 Film cu trei stele : Călăre­ţul singuratic. 21.55 Reportaj. 22.10 Turneu muzical cu Gică Petrescu. 22.40 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.55 Telesport. 23.15 închiderea emisiunii. PROGRAMUL II : 19.30 Tele­jurnalul de seară. Ediţie specială — actualitatea economică. 20.15 Seară de teatru : . Fii cuminte Cristofor, de Aurel Baranga 22.30 închiderea emisiunii. Cartea pătrunde peste tot , şi aici, în creierul munţilor, la Fărcaşa IN ATENTA COOPERA­TIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE SI A ÎNTRE­PRINDERILOR AGRICOLE DE STAT ! Fabrica de produse chi­mice „SINTEZA" Oradea produce şi livrează ur­mătoarele insecticide fi­­tofarmaceutice de mare eficienţă : • CARBETOX : Se aplică în pomicultură, in legumicultura, in culturile de bumbac, de tutun, de sfeclă de zahăr şi în silvicultură, pentru combaterea insectelor ro­zătoare şi sugătoare, împotriva păduchilor­­estoşi şi a acarieni­­lor fitofagi. Are aplicaţii în zoo­tehnie în combaterea endo - şi actoparaziţilor vitelor şi ai pă­sărilor de curte. • FOSFOTOX R (Roger) : Se utilizează in pomicultură, in cul­tura cerealelor, în legumicultura, la plante industriale şi plante or­namentale, în zootehnie etc., cu indicaţii speciale pentru combate­rea aphidelor, acarienilor, pădu­chelui verde al mărului şi al piersicului, păduchelui negru al sfeclei, muştei cireşilor, păduche­lui de frunză etc. • FOSFOTOX­E (Ethiom) : Se recomandă pentru combaterea a­carienilor fitofagi in pomicultură și viticultură, a păduchilor ţestoşi în tratamentele de iarnă. Are efi­cacitate mare în combaterea pă­duchelui de San José, păianjenu­lui brun al pomilor, păduchelui cenuşiu al verzei etc. • CIMEXAN : Se întrebuinţea­ză pentru distrugerea radicală a insectelor parazite din locuinţe şi localuri publice, în combaterea ploşniţelor, păduchilor, puricilor şi muştelor Instrucţiuni de folosinţă, la fa­brica de produse chimice „Sinte­za" Oradea str. Chimiei 3—7. *WWWW*WWVWVWVWW»fWWWV*WVWVWWWWW WwS

Next