Satul Socialist, octombrie 1969 (Anul 1, nr. 129-155)

1969-10-10 / nr. 137

Omului harnic şi gospodar toate lu­crurile îi merg din plin. Terminînd printre primii din judeţ recoltatul ce­realelor, eliberînd imediat terenul cooperatorii din Bâlăneşti-Neamţ au însâmînţat imediat porumb în cultură dublă. Acum ei s doresc­­să umple cămările zootehniei însilozînd porumbul din cultura dublă SAISI­SSCIAUST ---...........--------------------- -----................................................................................................................ . .................................... .. Cotidian editat de Uniunea Naţională a­ Cooperativelor Agricola de Producţie" ANUL I Nr. 137 VINERI 10 OCTOMBRIE 1969 4 pagini 30 bani • Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintei* Consiliului de Stat, a primit pe savantul român Henri Coanda, care se află în fără. • Colectivul exploatării minier* Lupeni, deţinător al stea­gului de fruntaş pe ramură, a livrat miercuri Uzinelor de preparare şi cocsificare cea de-a 50 000-a tonă de cărbune extrasă peste prevederile de plan. • Cooperativele agricole de producţie din judeţul Tulcea au terminat miercuri seara însâmînţarea griului şi orzului de toamnă pe suprafaţa planificată, de 44 000 ha. EVENIMENTE : * în judeţul Maramureş, lucrările de împăduriri pentru anul forestier 1969 au fost încheiate. S-au împădurit circa 2 000 de hectare, cu 125 de hectare mai mult decît era pla­nificat. * la invitaţia Uniunilor ţărăneşti finlandeze, o delegaţie condusă de Stelian Ionescu, membru al Biroului Permanent al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Produc­ţie, a plecat în Finlanda. * Miercuri seara au luat sfîrşit dezbaterile de politică ge­nerală din cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite. Conducătorii delegaţiilor Italiei, R.S.S. Bielo­ruse, Ceylonului, Senegalului, Cubei şi Algeriei au înche­iat lista celor 115 vorbitori. * Recunoaşterea Republicii Democrate Germane de că­tre guvernul danez a fost cerută de 138 de personalităţi ale vieţii publice din Danemarca, printre care 70 de acti­vişti sindicali. Ei au adresat o scrisoare, în acest sens , gu­vernului danez şi Folketingului. Cooperatori şi mecanizatori! MUNCA SE MASOARA IN TONE DE PRODUSE ÎN JUDEJUL MUREŞ Să se ia măsuri urgente la arat si semănat!­­ » Deşi aceste zile de toamnă oferă *• condiţii dintre cele mai prielnice­­ pentru executarea lucrărilor pre­gătitoare insămînţărilor şi a se­mănatului propriu-zis, timpul fru­mos nu este folosit din plin de multe unităţi agricole cooperatiste din judeţul Mureş. Potrivit ultimei situaţii centrali­zate, însămînţările abia se apro­piau de proporţia de 43 la sută din suprafaţa planificată. Dacă la orz lucrarea este pe terminate nu ace­laşi lucru se poate spune despre semănatul griului, efectuat doar in proporţie de 33,4 la sută. Orga­nele agricole se consolează cu fap­tul că situaţia actuală este mai bu­nă decît cea existentă anul trecut la aceeaşi dată. Slabă şi nemotiva­tă consolare ! Mai mult încă, avem de-a face aici cu o optică ciudată care ar suna cam aşa : este drept că lucrăm prost, dar anul trecut am lucrat şi mai prost, aşa că de ce ne-am nelinişti ! Se uită că a­­gricultura cooperatistă, inclusiv în­treprinderile de mecanizare care le deservesc, dispun anul acesta de mijloace de lucru mai bogate, că cerinţele sunt mari, iar vremea se poate schimba de la o zi la alta. Problema terminării însămînţă­rilor în perioada optimă, pînă la încheierea căreia nu au mai ră­mas decît puţine zile, este cu atît mai greu de rezolvat cu cit tocmai cooperativele aflate sub media pro­centuală a judeţului se prezintă şi cel mai slab cu pregătirea terenu­lui. Aşadar, probabilitatea închei­­ierii insămînţărilor la 20 octombrie sau în zilele imediat următoare este foarte mică, dacă nu se impul­sionează simţitor ritmul actual de lucru. Sînt zile cînd în unele uni­tăţi acest ritm este egal cu zero. EUGEN SASU (Continuare în pag. a 3-a) 0 îndatorire patriotică a ţărănimii cooperatiste. Mai plină de răspun­deri ca niciodată este munca din această toam­nă a ţărănimii coopera­tiste. Un volum uriaş de lucrări se cere încă efec­tuat într-un timp ex­trem de scurt. Realiza­rea exemplară a înda­toririlor contractuale este expresia patriotismului ţărănimii, contribuţia ei la edificarea socialismu­lui în România. Zilele care urmează sînt hotâ­­rîtoare nu numai pentru succesul campaniei agri­cole de toamnă, ci şi pen­tru îndeplinirea obliga­ţiilor contractuale. (Amă­nunte în pag. a 2-a). ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A OBLIGAȚIILOR CONTRACTUALE IN PAG. A 3-A O AU TERMINAT PRIMII SEMĂNATUL GRIULUI SI, MULȚU­MIȚI DE PERFOR­MANTA, AU ÎNCETI­NIT RECOLTATUL PORUMBULUI. • DIN NOU DES­PRE DRUMUL AMAR AL SFECLEI DE ZA­HAR. • MURDARUL O­­BRAZ AL NEPĂSĂ­RII... I I I­I La poalele unui deal pe care se zăresc contururile teraselor plantate cu viţă de vie, se sea­mănă ultimele hectare destinate culturii griului. Semănatul griu­lui în teren bine pregătit, după bune premergătoare, este o condiţie a recoltelor mari Foto : C. DUMITRU ■ I ­ I Se îndoaie, sub povară, inima căruţei... Foto : N. P.­R. HOTÂRIRI ALE CONSILIULUI DE MINISTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE SI MAJORAREA SALARIILOR IN AGRICULTURA Consiliul de Miniștri a emis re­cent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din întreprin­derile agricole de stat, de mecani­zare a agriculturii şi din alte uni­tăţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele a­­gricole de producţie. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat urmează să fie ma­jorate în medie cu 9 la sută ; îm­preună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi desfă­şoară activitatea in cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile a­­gricole de stat. De majorarea salariilor vor be­neficia peste 425 000 de salariaţi din agricultură, ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de orele realizate înainte de 1967. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevăzînd­ forme elastice de salarizare, care să cointereseze mai puternic lucrăto­rii din acest important sector al e­­conomiei naţionale în obţinerea u­nor producţii sporite de cereale, le­gume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte produse atît în sectorul agriculturii de stat cit şi în cel coo­peratist Astfel se asigură o legătu­ră mai strînsă a salariilor lucrăto­rilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din cooperati­vele agricole de producţie cu rezul­tatele muncii lor şi ale unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producţie stabilite. Ţinînd seama de condiţiile speci­fice din agricultură, unde rezulta­tele complete ale activităţii produc­tive pot fi cunoscute abia la sfîrşi­­tul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu realizarea planului de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obţinerea unor rezultate cit mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde îşi desfă­şoară activitatea, independent de rezultatele obţinute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din între­prinderile de mecanizare a agricol­(Continuare în pag. a 2-a) Stimulente puternice Au fost date publicităţii două hotărîri ale Consiliului de Miniştri prin care se aprobă generalizarea experimentării cu începere de la 1 noiembrie a noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lu­crătorilor din I.A.S., I.M.A., alte unităţi ale agriculturii de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de poducţie. In legătură cu acest important eveniment din viaţa specialiştilor din cooperativele agricole am adresat cîteva întrebări tovarăşului ION STANCIU, director general în Consiliul Superior al Agriculturii. — Ce schimbări esenţiale aduce noua hotărîre în încadrarea şi ac­tivitatea specialiştilor din coope­rativele agricole ? — Schimbările sînt, intr-adevăr, esenţiale. Ele privesc, în primul rînd, nivelul salariilor şi o justă corelare a acestora cu mărimea u­­nităţilor şi mai ales cu complexi­tatea sarcinilor de producţie ale cooperativelor agricole, cu rolul şi atribuţiile ce revin fiecărui spe­cialist, la locul de muncă, în orga­nizarea producţiei şi realizarea prevederilor de plan. Salariile in­ginerilor din cooperative vor creş­te, în medie, cu 20,6 la sută, fiind corelate astfel cu cîştigurile speci­aliştilor din I.A.S. Noua reglementare stabileşte înfiinţarea funcţiunii de inginer­­şef (coordonator) în cooperativa a­­gricolă. Postul va fi ocupat de spe­cialiştii cu cea mai bună pregătire şi cu o îndelungată experienţă practică. Aceştia sunt direct­ răs­punzători de organizarea produc­­ţiei şi asigură generalizarea şi a­­plicarea în toate ramurile şi sec­toarele de activitate ale unităţii a celor mai avansate metode ştiinţi­fice de muncă. Ceilalţi ingineri cu care este în­cadrată cooperativa agricolă preiau sarcina de conducere directă a fermelor şi a sectoarelor de pro­ducţie bine delimitate — cultura cerealelor, a plantelor tehnice, le­gumicultura, viticultură, pomicul­tură etc., potrivit cu profilul uni­tăţii şi cu specialitatea fiecăruia. Convorbire consemnată de MIHAI BORZA (Continuare în pag. a 2-a) Uite serar nu e Prin anul 1966, fosta m­niune raională a coope­rativelor agricole Brăila, prin specialiştii săi, s-a gîndit să ajute cooperati­va din Tic­hileşti să-şi dezvolte sectorul legumi­col. Zis şi făcut. Inginerii au venit la faţa locului şi au promis consiliului de conducere că chiar cu mai puţin de 200 mii lei vor face cooperativei o seră de 1 000 metri pă­traţi, modernă şi bună, in care să fie produse din timp răsaduri. Consiliul de conducere a supus pro­punerea spre rezolvare adunării generale. Gospo­darii ce şi-au zis : „Cu aşa chilipir merită să scapi de necazurile muncii de iar­nă şi de primăvară în ră­sadniţe"... Şi au, oamenii, 160 de hectare de grădină iriga­tă, care cere răsadurile la timpul optim, în fiecare an, de pe 3 hectare de rame ! La scurtă vreme după discuţia cu specia­liştii au primit un aviz să se ducă să ridice de la sta­ţia C.F.R. materiale de în­călzire : cazanul cu ele­mentele tubulare şi cele­lalte, care au costat vreo 100 000 lei. S-au cam mi­rat oamenii că jumătate din banii la care se pro­gramase costul serei pen­tru răsaduri s-au dus nu­mai pentru un cazan. Dar au sperat. Au sperat în­­tr-o minune. Şi minunea a venit peste cîteva luni, cînd alţi specialişti s-au prezentat, de data asta cu antecalculaţii, schiţe, de­vize, care arătau că lu­crarea va costa cca un mi­lion de lei. După un timp, cînd s-a înfiinţat Uniunea judeţea­nă a cooperativelor agri­cole Brăila, a venit la Tichileşti dispoziţia ca sera proiectată să nu se mai facă, întrucît în a­­propiere se va ridica un mare complex de sere in­­tercooperatist. De trei ani o instalaţie ce valorează 100 000 lei se deteriorează, stă şi consumă amortizare, con­sumă zile-muncă, să fie cînd adăpostită, cînd scoa­să din magazie, pentru a face loc griului sau altor produse. Păcat de bani și de muncă ! TUDOR MANTA ! I i i i Din nou o întrebare pe adresa Ministerului Industriei Alimentare: Este, aceasta, organizare? Era seară şi tractoarele cu câte două remorci fiecare ale ru­­tieriştilor Vasile Apostol şi Iosif Alexandru, sosite dis-de-diminea­­ţă de la cooperativa „Griviţa ro­şie" nu apucaseră să descarce. Lipseşte capacitatea de prelucra­re, se spune. Dar nici munca de preluare nu este bine organizată De aceasta părere sunt toţi cei care au de-a face cu centrul de vinificaţie Insurăţei-Brăila. Din cauză că mijloacele de trans­port stau zile întregi blocate le cen­trul de vinificaţie, cooperative ca acelea din însurăţei şi Bărăganul nu au izbutit să predea pînă deu­năzi nici bob din porumbul con­tractat şi au rămas în urmă şi cu alte lucrări. Situaţia de la însu­răţei este aidoma, din păcate, cu cea găsită la centrele din Niculi­­ţel, judeţul Tulcea, Tohani, ju­deţul Prahova, Furculeşti, jude­ţul Teleorman. Vă plac, tovarăşi din Ministe­rul Industriei Alimentare, aglome­rările de autocamioane şi tractoa­re de la centrele de vinificaţie . Indiferent dacă vă plac ori ba, un lucru este sigur : astfel de si­tuaţii nu mai pot continua. M.­­ Fotó : D. CONSTANTINESCU

Next