Satul Socialist, octombrie 1969 (Anul 1, nr. 129-155)
1969-10-10 / nr. 137
Omului harnic şi gospodar toate lucrurile îi merg din plin. Terminînd printre primii din judeţ recoltatul cerealelor, eliberînd imediat terenul cooperatorii din Bâlăneşti-Neamţ au însâmînţat imediat porumb în cultură dublă. Acum ei s dorescsă umple cămările zootehniei însilozînd porumbul din cultura dublă SAISISSCIAUST ---...........--------------------- -----................................................................................................................ . .................................... .. Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricola de Producţie" ANUL I Nr. 137 VINERI 10 OCTOMBRIE 1969 4 pagini 30 bani • Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintei* Consiliului de Stat, a primit pe savantul român Henri Coanda, care se află în fără. • Colectivul exploatării minier* Lupeni, deţinător al steagului de fruntaş pe ramură, a livrat miercuri Uzinelor de preparare şi cocsificare cea de-a 50 000-a tonă de cărbune extrasă peste prevederile de plan. • Cooperativele agricole de producţie din judeţul Tulcea au terminat miercuri seara însâmînţarea griului şi orzului de toamnă pe suprafaţa planificată, de 44 000 ha. EVENIMENTE : * în judeţul Maramureş, lucrările de împăduriri pentru anul forestier 1969 au fost încheiate. S-au împădurit circa 2 000 de hectare, cu 125 de hectare mai mult decît era planificat. * la invitaţia Uniunilor ţărăneşti finlandeze, o delegaţie condusă de Stelian Ionescu, membru al Biroului Permanent al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, a plecat în Finlanda. * Miercuri seara au luat sfîrşit dezbaterile de politică generală din cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Conducătorii delegaţiilor Italiei, R.S.S. Bieloruse, Ceylonului, Senegalului, Cubei şi Algeriei au încheiat lista celor 115 vorbitori. * Recunoaşterea Republicii Democrate Germane de către guvernul danez a fost cerută de 138 de personalităţi ale vieţii publice din Danemarca, printre care 70 de activişti sindicali. Ei au adresat o scrisoare, în acest sens , guvernului danez şi Folketingului. Cooperatori şi mecanizatori! MUNCA SE MASOARA IN TONE DE PRODUSE ÎN JUDEJUL MUREŞ Să se ia măsuri urgente la arat si semănat! » Deşi aceste zile de toamnă oferă *• condiţii dintre cele mai prielnice pentru executarea lucrărilor pregătitoare insămînţărilor şi a semănatului propriu-zis, timpul frumos nu este folosit din plin de multe unităţi agricole cooperatiste din judeţul Mureş. Potrivit ultimei situaţii centralizate, însămînţările abia se apropiau de proporţia de 43 la sută din suprafaţa planificată. Dacă la orz lucrarea este pe terminate nu acelaşi lucru se poate spune despre semănatul griului, efectuat doar in proporţie de 33,4 la sută. Organele agricole se consolează cu faptul că situaţia actuală este mai bună decît cea existentă anul trecut la aceeaşi dată. Slabă şi nemotivată consolare ! Mai mult încă, avem de-a face aici cu o optică ciudată care ar suna cam aşa : este drept că lucrăm prost, dar anul trecut am lucrat şi mai prost, aşa că de ce ne-am nelinişti ! Se uită că agricultura cooperatistă, inclusiv întreprinderile de mecanizare care le deservesc, dispun anul acesta de mijloace de lucru mai bogate, că cerinţele sunt mari, iar vremea se poate schimba de la o zi la alta. Problema terminării însămînţărilor în perioada optimă, pînă la încheierea căreia nu au mai rămas decît puţine zile, este cu atît mai greu de rezolvat cu cit tocmai cooperativele aflate sub media procentuală a judeţului se prezintă şi cel mai slab cu pregătirea terenului. Aşadar, probabilitatea încheiierii insămînţărilor la 20 octombrie sau în zilele imediat următoare este foarte mică, dacă nu se impulsionează simţitor ritmul actual de lucru. Sînt zile cînd în unele unităţi acest ritm este egal cu zero. EUGEN SASU (Continuare în pag. a 3-a) 0 îndatorire patriotică a ţărănimii cooperatiste. Mai plină de răspunderi ca niciodată este munca din această toamnă a ţărănimii cooperatiste. Un volum uriaş de lucrări se cere încă efectuat într-un timp extrem de scurt. Realizarea exemplară a îndatoririlor contractuale este expresia patriotismului ţărănimii, contribuţia ei la edificarea socialismului în România. Zilele care urmează sînt hotârîtoare nu numai pentru succesul campaniei agricole de toamnă, ci şi pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale. (Amănunte în pag. a 2-a). ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A OBLIGAȚIILOR CONTRACTUALE IN PAG. A 3-A O AU TERMINAT PRIMII SEMĂNATUL GRIULUI SI, MULȚUMIȚI DE PERFORMANTA, AU ÎNCETINIT RECOLTATUL PORUMBULUI. • DIN NOU DESPRE DRUMUL AMAR AL SFECLEI DE ZAHAR. • MURDARUL OBRAZ AL NEPĂSĂRII... I I II La poalele unui deal pe care se zăresc contururile teraselor plantate cu viţă de vie, se seamănă ultimele hectare destinate culturii griului. Semănatul griului în teren bine pregătit, după bune premergătoare, este o condiţie a recoltelor mari Foto : C. DUMITRU ■ I I Se îndoaie, sub povară, inima căruţei... Foto : N. P.R. HOTÂRIRI ALE CONSILIULUI DE MINISTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE SI MAJORAREA SALARIILOR IN AGRICULTURA Consiliul de Miniștri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi desfăşoară activitatea in cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425 000 de salariaţi din agricultură, ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de orele realizate înainte de 1967. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare, care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naţionale în obţinerea unor producţii sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte produse atît în sectorul agriculturii de stat cit şi în cel cooperatist Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din cooperativele agricole de producţie cu rezultatele muncii lor şi ale unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producţie stabilite. Ţinînd seama de condiţiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activităţii productive pot fi cunoscute abia la sfîrşitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu realizarea planului de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obţinerea unor rezultate cit mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde îşi desfăşoară activitatea, independent de rezultatele obţinute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agricol(Continuare în pag. a 2-a) Stimulente puternice Au fost date publicităţii două hotărîri ale Consiliului de Miniştri prin care se aprobă generalizarea experimentării cu începere de la 1 noiembrie a noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din I.A.S., I.M.A., alte unităţi ale agriculturii de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de poducţie. In legătură cu acest important eveniment din viaţa specialiştilor din cooperativele agricole am adresat cîteva întrebări tovarăşului ION STANCIU, director general în Consiliul Superior al Agriculturii. — Ce schimbări esenţiale aduce noua hotărîre în încadrarea şi activitatea specialiştilor din cooperativele agricole ? — Schimbările sînt, intr-adevăr, esenţiale. Ele privesc, în primul rînd, nivelul salariilor şi o justă corelare a acestora cu mărimea unităţilor şi mai ales cu complexitatea sarcinilor de producţie ale cooperativelor agricole, cu rolul şi atribuţiile ce revin fiecărui specialist, la locul de muncă, în organizarea producţiei şi realizarea prevederilor de plan. Salariile inginerilor din cooperative vor creşte, în medie, cu 20,6 la sută, fiind corelate astfel cu cîştigurile specialiştilor din I.A.S. Noua reglementare stabileşte înfiinţarea funcţiunii de inginerşef (coordonator) în cooperativa agricolă. Postul va fi ocupat de specialiştii cu cea mai bună pregătire şi cu o îndelungată experienţă practică. Aceştia sunt direct răspunzători de organizarea producţiei şi asigură generalizarea şi aplicarea în toate ramurile şi sectoarele de activitate ale unităţii a celor mai avansate metode ştiinţifice de muncă. Ceilalţi ingineri cu care este încadrată cooperativa agricolă preiau sarcina de conducere directă a fermelor şi a sectoarelor de producţie bine delimitate — cultura cerealelor, a plantelor tehnice, legumicultura, viticultură, pomicultură etc., potrivit cu profilul unităţii şi cu specialitatea fiecăruia. Convorbire consemnată de MIHAI BORZA (Continuare în pag. a 2-a) Uite serar nu e Prin anul 1966, fosta mniune raională a cooperativelor agricole Brăila, prin specialiştii săi, s-a gîndit să ajute cooperativa din Tichileşti să-şi dezvolte sectorul legumicol. Zis şi făcut. Inginerii au venit la faţa locului şi au promis consiliului de conducere că chiar cu mai puţin de 200 mii lei vor face cooperativei o seră de 1 000 metri pătraţi, modernă şi bună, in care să fie produse din timp răsaduri. Consiliul de conducere a supus propunerea spre rezolvare adunării generale. Gospodarii ce şi-au zis : „Cu aşa chilipir merită să scapi de necazurile muncii de iarnă şi de primăvară în răsadniţe"... Şi au, oamenii, 160 de hectare de grădină irigată, care cere răsadurile la timpul optim, în fiecare an, de pe 3 hectare de rame ! La scurtă vreme după discuţia cu specialiştii au primit un aviz să se ducă să ridice de la staţia C.F.R. materiale de încălzire : cazanul cu elementele tubulare şi celelalte, care au costat vreo 100 000 lei. S-au cam mirat oamenii că jumătate din banii la care se programase costul serei pentru răsaduri s-au dus numai pentru un cazan. Dar au sperat. Au sperat într-o minune. Şi minunea a venit peste cîteva luni, cînd alţi specialişti s-au prezentat, de data asta cu antecalculaţii, schiţe, devize, care arătau că lucrarea va costa cca un milion de lei. După un timp, cînd s-a înfiinţat Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole Brăila, a venit la Tichileşti dispoziţia ca sera proiectată să nu se mai facă, întrucît în apropiere se va ridica un mare complex de sere intercooperatist. De trei ani o instalaţie ce valorează 100 000 lei se deteriorează, stă şi consumă amortizare, consumă zile-muncă, să fie cînd adăpostită, cînd scoasă din magazie, pentru a face loc griului sau altor produse. Păcat de bani și de muncă ! TUDOR MANTA ! I i i i Din nou o întrebare pe adresa Ministerului Industriei Alimentare: Este, aceasta, organizare? Era seară şi tractoarele cu câte două remorci fiecare ale rutieriştilor Vasile Apostol şi Iosif Alexandru, sosite dis-de-dimineaţă de la cooperativa „Griviţa roşie" nu apucaseră să descarce. Lipseşte capacitatea de prelucrare, se spune. Dar nici munca de preluare nu este bine organizată De aceasta părere sunt toţi cei care au de-a face cu centrul de vinificaţie Insurăţei-Brăila. Din cauză că mijloacele de transport stau zile întregi blocate le centrul de vinificaţie, cooperative ca acelea din însurăţei şi Bărăganul nu au izbutit să predea pînă deunăzi nici bob din porumbul contractat şi au rămas în urmă şi cu alte lucrări. Situaţia de la însurăţei este aidoma, din păcate, cu cea găsită la centrele din Niculiţel, judeţul Tulcea, Tohani, judeţul Prahova, Furculeşti, judeţul Teleorman. Vă plac, tovarăşi din Ministerul Industriei Alimentare, aglomerările de autocamioane şi tractoare de la centrele de vinificaţie . Indiferent dacă vă plac ori ba, un lucru este sigur : astfel de situaţii nu mai pot continua. M. Fotó : D. CONSTANTINESCU