Satul Socialist, decembrie 1969 (Anul 1, nr. 182-207)

1969-12-03 / nr. 183

PAGINA 2 © © © SATUL SOCIALIST Orfani cu... părinţi Cînd te apropii de el, ridică mî­­nuţele. Eternul gest al copilului, spre părinte, te dezarmează. Eşti gata să apleci un genunchi pentru a-i vedea ochii, gata să-l aduni la piept, să te lipeşti de trupuşorul cald, fără apărare ! Este reacţia fi­rească a fiecărei femei, a fiecărui om, care trece pragul „Casei copi­lului". Asemenea instituţii, născute din grija şi dragostea societăţii pentru cel mai valoros capital, pen­tru copiii noştri, există azi, pretu­tindeni în ţară. Pentru că am avut prilejul să mă opresc de cur­­ndia cea din Craiova, voi vorbi despre ea. Dar nu despre construcţia din beton şi cristal, din lemn şi faian­ţă în care peste 200 de copii înce­­pînd de la 0 la 3 ani găsesc adăpos­tul refuzat de părinţi. E drept, te încîntă grija materializată în zeci de forme, începînd cu incubatoa­rele pentru imaturi, trecînd prin modernele laboratoare, prin sălile de joacă, prin nenumăratele dormi­toare compartimentate cu imenşi pereţi de lumină. Te bucură şi hăi­nuţele lor albe, scrobite, şi numero­sul personal medical, şi cei 1 500 lei care se cheltuie pentru fiecare su­flet ocrotit, şi întinsa pajişte verde de sub ferestre. Dar aici între pe­reţii aceştia acoperiţi de picturi, cu zîne şi spiriduşi, se consumă de multe ori, ultimul act al unei dra­me. Ca şi în instanţele de judecată, fiecare copil are aici un „dosar", cu hîrtii ale procuraturii, miliţiei şi copii, după acte privind cercetările pentru găsirea și „recuperarea" mamei, a tatălui. Să răsfoim îm­preună cîteva din ele. ...Marioara este prea mică pentru a judeca fapta mamei sale Angela Ciurei din comuna Simnic, care a abandonat-o pe stradă cînd avea numai 6 luni. Ea nu cere acum de­­cît un simplu act, o semnătură, care să arate că părinţii sunt de acord cu înfierea. Alţi părinţi, mai iubi­tori decît cei şi-au adus-o pe lume, îi vor asigura căldura unei familii. ...Cînd s-a născut Marioara Doană, avea doar 900 grame. Pen­tru medici a fost o adevărată pro­blemă s-o aducă la greutatea nor­mală şi să salveze fiinţa aceea plă­­pîndă nu mai mare decit o păpu­­şică. Mama însă, Elena Doană din comuna Ciutura, judeţul Dolj, e bine, sănătoasă, îşi vede de treburi şi la toate apelurile Casei copilu­lui şi la adresele procuraturii de a-şi lua fetiţa, răspunde catego­ric nu. ...Un nod de copil cu ochii mari şi obrajii rotunzi, cu părul retezat scurt în dreptul frunţii. Abia a des­luşit taina mersului şi mîndră, cal­că repede de la scaun la măsuţă, de aici la geam şi înapoi. ...Meşteru Adela s-a născut la 3.1.1967. După 2 săptămîni, mica făptură rămasă orfană de mamă a intrat în „Casa copilului". Firesc era ca tatăl, salariat al trustului de montaj Bucureşti, şantierul Electromontaj Banat-Suceava, sau familia mamei din comuna Petra, satul Podu-Gros , judeţul­­Mehe­dinţi, să se intereseze de ea. Dar, aşa cum nu-ţi aminteşti numele unui copil zărit întîmplător pe stradă, aşa au uitat de micuţa Adela. ...Daniela Brezoi s-a născut la 9.IX.1967 şi după cîteva zile a fost adusă în Casa de copii. Cu ajutorul organelor de stat — mama fetii — Ioana Buşoi din comuna Brezniţa — judeţul Mehedinţi — a fost în cele din urmă găsită. Se părea că în sfîrşit copilul va începe viaţa nor­mală în familie. Dar lucrurile nu stau aşa. Cum ai lăsa într-o gară un pachet ce nu-ţi este de folosin­ţă, aşa cum ai scoate din ogradă nişte hîrburi се-ţi închrcă locul, cu aceeaşi seninătate condamnabilă o mamă răspunde: „nu vreau să-l cresc". ...Dacă întîlniţi în drum o fe­meie, un bărbat care îşi vede li­niştit de treburi, uitînd de copilul aflat într-o asemenea instituţie, a­­mintiţi-le că prima îndatorire a unui om, a unui părinte, este de a-i asigura tot ce este necesar pen­tru cel căruia i-a dat viaţă. TANIA LOVINESCU © © © Meşterii din Oboga, din Marginea şi din alte sate ale ţării transformă lutul în adevărate lucrări de artă, prezente în toate magazinele de artizanat © @ ©_ ОО0ООЭОО După aspectul deosebit de căldu­ros al lunii noiembrie şi al vremii destul de plăcute a acestei toamne, au urmat cîteva zile neaşteptat de reci. în dorinţa de a afla amănun­te în legătură cu starea vremii, în­deosebi pentru luna decembrie, am solicitat cîteva informaţii Serviciu­lui de prevedere a timpului, din cadrul Institutului Meteorologic, în toamna acestui an, în regiunile din centrul şi sud-estul continentului european, deci şi deasupra terito­riului ţării noastre, în circulaţia atmosferei au predominat curenţii aerieni calzi care au transportat aer oceanic din zonele subtropicale şi din nordul Africii. Această situaţie, destul de rară, a avut implicaţii fa­vorabile, în economie, îndeosebi în agricultură. în ultimele zile ale lu­nii noiembrie, o revărsare de aer polar a pătruns deasupra Insulelor Britanice, extinzîndu-se apoi către regiunile din vestul Europei, pă­­trunzînd pînă deasupra Italiei, El­veţiei, Ungariei şi ţării noastre. Da­torită acestui fapt temperatura a scăzut apreciabil, vîntul a prezen­tat intensificări, iar precipitaţiile au luat formă de ninsoare, fapt care a imprimat zilelor respective un aspect de adevărată iarnă, însă tot brusc, aşa cum au survenit, a­­ceste transformări ale circulaţiei curenţilor aerieni se vor încheia. Ninsorile vor înceta, iar influenţa termică a aerului polar va fi... ui­tată. Va urma un interval de 5—6 zile de vreme liniştită, în care tem­peraturile vor fi în creștere. De altfel, în ansamblul ei, luna de­cembrie va evolua, din punct de vedere termic, cu temperaturi des­tul de ridicate. Se vor mai înregis­tra intervale călduroase în perioa­dele 12—16 și 21—26 decembrie, cînd în timpul zilei temperaturile vor depăşi + 10 grade în zona de cîmpie din sudul şi vestul ţării. Precipitaţiile vor fi slabe, neîn­semnate din punct de vedere can­titativ, în celelalte intervale şi, îndeo­sebi în ultimele zile ale lunii, deşi temperaturile vor fi mai coborîte, zilele respective nu vor avea decît întîmplător aspecte de iarnă. Va predomina, aşadar, o vreme umedă şi închisă — cu ceţuri persistente, în zona de munte sînt de aşteptat ninsori între 12—16 şi 27—31 de­cembrie. Deci, iarna „debutează", pare-se, cu destulă blîndeţe. ANDREI BÎRSAN Q ® Q C © Q Q © O iama debutează cu blîndețe Atent, fără grabă, — așa cum ii șade bine unui degustător exigent !... NEGLIJENTE MICI CÎT... ROATA CARULUI Cum se face aprovizionarea populaţiei săteşti în judeţul Suceava Tovarăşul Orest Bosînceanu, vi­cepreşedinte al Uniunii judeţene Suceava a cooperativelor de con­sum, este foarte greu de găsit în in­stituţia sus-amintită. Cînd am reuşit, în sfîrşit, să-l „abordăm", tocmai se pregătea să plece din nou „pe teren". — Noi nu concepem munca fără un control riguros „la faţa locului" şi luarea unor „măsuri imediate" acolo unde se mai manifestă mici neglijenţe. Mărturisim sincer : ne-am bucu­rat. Ne gîndeam în lumina celor spuse de acest vicepreşedinte că treburile, în ceea ce priveşte apro­vizionarea populaţiei săteşti prin cooperaţia de consum, nu pot merge decît mulţumitor. Curiozitatea re­portericească ne-a împins să vedem însă în ce constau MICILE NEGLI­JENŢE şi am vizitat mai multe unităţi. Nu mică ne-a fost mirarea, văzînd că în fapt „micile neglijen­ţe" sînt „ceva mai mărişoare". Pentru cunoştinţă vom reda cîteva asemenea aspecte . Se ştie, bunăoară, că în coopera­ţia de consum a fost introdusă a­provizionarea directă a magazine­lor cu amănuntul de către depozi­tele cu ridicata, ceea ce a creat po­sibilitatea unei aprovizionări rapide şi cu cheltuieli de circulaţie mai reduse. Cu toate acestea volumul total al desfacerilor cu amănuntul pe primele 10 luni ale anului, nu a fost realizat cu 34 milioane ! (Probabil, dintr-o „mică" neglijenţă...). Din­­tr-un număr total de 66 coopera­tive de consum săteşti, sarcinile de desfacere nu au fost realizate de... 54 de unităţi­­ (...tot dintr-o „mică" neglijenţă...). Un alt neajuns constatat se re­feră la faptul (aşa cum a reieşit din discuţiile purtate cu gestionarii unor unităţi) că la stabilirea şi contractarea fondului de marfă, conducerea cooperaţiei de consum din judeţul Suceava nu a făcut un studiu temeinic al cererii de con­sum a populaţiei săteşti , ceea ce a produs goluri în aprovizionarea la anumite grupe de produse. Aşa se face că la cooperativele de consum din Reuseni, Probota, Negostina şi altele au lipsit şi lipsesc anumite produse ca : cizmuliţe, pălării băr­băteşti, balamale pentru geamuri, cuie, nasturi, cremă de ghete, şire­turi etc. Lipsa unor astfel de sortimente — de care de fapt sunt pline depo­zitele — este cauzată şi de faptul că la contractarea cu industria au fost trimişi de multe ori delegaţi necompetenţi care, pur şi simplu, nu ştiu ce să contracteze. La crearea unor goluri în apro­vizionarea cu mărfuri a contribuit şi contribuie şi modul necorespun­zător de repartizare a fondului de marfă pe cooperative de consum, şi mai ales, teritorial, pe localităţi. Există situaţii cînd defalcarea fon­dului de marfă s-a făcut mecanic, fără să se ţină seama de stocurile existente în unităţi şi de solicită­rile populaţiei. Repartizarea fondului de marfă pe depozite şi localităţi a cauzat frecvente recartări între unităţi, cu consecinţe neplăcute asupra apro­vizionării populaţiei săteşti. Intre depozitele cu ridicata a cooperati­velor de consum Suceava , volu­mul recartărilor se ridică la peste 5 milioane lei. La modul defectuos de aprovizio­nare se mai adaugă şi proasta de­servire a populaţiei, nerespectarea programului de funcţionare a uni­tăţilor săteşti de desfacere, inven­tarierile dese, reparaţiile, amena­jările etc. Exemple ? Complexul comercial din Iacobeni la care lucrările de construcţii au fost terminate încă la sfîrşitul anului trecut, a fost dat în folosinţă abia în cursul lunii septembrie. La cooperativa de consum din Dolheşti o cantitate de încălţămin­te în valoare de 32 000 lei a fost supusă degradării, fiind depozitată într-o încăpere cu tavanul spart pe unde a pătruns ploaia ! Iată numai cîteva aspecte privind aprovizionarea populaţiei săteşti în judeţul Suceava, pe care tov. vi­cepreşedinte Orest Bosînceanu le consideră ca „mici neglijenţe". Oare aşa să fie ? I. SAFIR НИШИADUNATE DE ВЗЕЕШЗЕ* PLUS SAU MINUS ? Colaboratorul nostru Emil Pop, din Cluj, ne semnalează un fapt miraculos. Cantităţile de legume şi fructe transportate din cooperati­vele agricole din Rus, judeţul Să­laj, Jucu, Surduc, Frata şi Apahida, judeţul Cluj sporesc pe drum. Bunăoară, la un singur drum, me­rele transportate de la Rus la Cluj au crescut cu 211 kg. Minune ? Nicidecum, căci la o simplă revizie s-a constatat că la cooperativă can­titatea de mere sustrasă ilegal de delegatul care a însoţit maşina a fost egală cu plusul descoperit la Cluj. Deci, atenţie ! Plusurile de genul celor amintite sunt minusuri în averea obştească a cooperative­lor ! SĂ LE FIE GĂSI, CIASĂ ! Toamna este prin excelenţă ano­timpul nunţilor. In Budeşti —Ilfov, şi-au pus pirostriile pe cap, de la începutul anului şi pînă acum, 64 de mirese. Aproape jumătate din căsătorii au avut loc, se înţelege, după culesul strugurilor. Cununa de lămîiţă se armonizează perfect cu frunza ruginită de vie. Cea mai frumoasă nuntă, zic oamenii din comună, a fost a lui Virgil Cocoţ. El şi-a adus mireasa tocmai din judeţul Constanţa, din comuna Mi­hai Viteazu. Echipa de fotbal, din care face parte Virgil Cocoţ, a fost la nuntă într-o „formă" de zile mari şi au jurat că la botez vor fi gata să în­vingă... „Farul", vîntul, Piuar şi lu­mini Pentru locuitorii comunei Padina, judeţul Buzău, ploaia, dar mai ales vîntul, au devenit de nesuportat. Cum începe să plouă sau să bată vîntul se stinge lumina. Şi deşi au becuri, localnicii sînt nevoiţi să a­­peleze la... lămpile cu gaz. Poves­tea se repetă de-o bună bucată de vreme, deoarece instalaţia a fost prost executată. Este firească, deci, întrebarea sătenilor din Padina: cînd o să scă­păm de lămpile cu gaz ? Răspunsul nu-l pot primi decît de la între­prinderea Energo-electrică Buzău, care ar trebui să revizuiască în­treaga reţea electrică din Padina. O I-A FĂCUT „CURTE" In luna ianuarie, Mihai Bujoiu, flăcău tomnatec, a început o viaţă nouă. Cu farmecele sale irezistibile înmiresmate de „odlicolon" a con­vins-o pe Elena Trandafir să-i cin­stească gospodăria. „Vei fi nevasta mea pe-o viaţă întreagă" — i-a spus el. De fapt, holteiul avea ne­voie de gard, de-un costum de haine, de-o canadiană şi de încăl­ţăminte. Fata strînsese bani la C.E.C. Naiva ! Nu ştia oare că în locuinţa în care intrase mai fuse­seră şi alte femei încîntate de Mi­hai Bujoiu cu obişnuitul său refren „nevastă pe-o viaţă întreagă ?“ A­­cum, Elena Trandafir a părăsit casa „fantelui" de Bărcăneşti pă­şind nu de-a dreptul prin bătătură cum a venit, ci pe portiţa făcută din banii ei. O portiţă mai trainică decît sentimentele lui Mihai Ru­joiu. Comisia de judecată de pe lingă consiliul рориЫг comunal, stabilind vinovăţia lui Mihai Ru­joiu, a hotărît că e bun de plată 7 000 de lei. Şi asemenea gen de necinste, costă ! I (Urmare din pag. 1) rea condiţiilor de trai ale poporului şi ridicarea nivelului său cultural, socialismul trebuie să asigure o tot mai largă punere în valoare a ener­giilor şi capacităţilor creatoare ale membrilor societăţii, în interesul lor şi al progresului social, exercitarea celor mai largi drepturi şi libertăţi la care au aspirat masele de-a lun­gul timpurilor. Este vorba de o dez­voltare în dublu sens a societăţii noastre, vizînd producţia materială, dar şi viaţa spirituală, iar ca o con­secinţă a acestora, de înflorire a personalităţii umane. Prin aplicarea planului de dezvol­tare a ţării în perioada 1971—1975, România va ajunge la un nivel a­­propiat de al ţarilor avansate din punct de vedere economic şi cultu­ral. Pe plan istoric, ca orînduire socială net superioară, socialismul trebuie să depăşească orînduirea ca­pitalistă, trebuie să dezvolte liber­tăţile democratice. Esenţa democra­ţiei socialiste constă în aceea că po­porul, devenit stăpîn pe puterea po­litică şi pe mijloacele de producţie, trebuie să participe nemijlocit la întreaga activitate de conducere a vieţii economice-sociale. In acest sens se urmăreşte asigurarea cadru­lui organizatoric şi crearea clima­tului favorabil pentru ca oamenii muncii să-şi poată spune deschis cuvîntul asupra tuturor problemelor, să poată critica, fără nici un fel de îngrădire sau reprimare, orice nea­­junsuri şi să-şi manifeste din plin iniţiativa, să facă propuneri privind îmbunătăţirea întregii activităţi de construcţie socialistă. Supunînd con­sultării şi dezbaterii publice cele mai importante probleme ale politicii sale interne şi externe, partidul nos­tru are garanţia că măsurile pe care le adoptă corespund întrutotul nă­zuinţelor vitale ale întregului popor. Democraţia socialistă, în proces continuu de adîncire şi extindere, exprimă noul climat de încredere în om, umanismul relaţiilor social-po­­litice, proprii orînduirii noastre. Dezvoltarea multilaterală a perso­nalităţii umane este indisolubil le­gată de înrîurirea ideologică mar­­xist-leninistă pe care o desfăşoară Partidul Comunist Român şi statul nostru socialist în vederea formării conştiinţei socialiste a maselor. Că­­pătînd un conţinut bogat, determinat de noile condiţii materiale ale so­cietăţii socialiste, de larga răspîndi­­re a principiilor socialismului de că­tre partidul comunist, procesul for­mării conştiinţei socialiste capătă în SOCIALISMUL ŞI PERSONALITATEA condiţiile victoriei socialismului un caracter de masă influenţînd întrea­ga activitate socială a oamenilor, modul lor de gîndire şi de viaţă, ac­tivitatea de producere a bunurilor materiale şi spirituale, relaţiile în so­cietate, familie, atitudinea faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, ra­portul faţă de stat şi faţă de legile ţării. Educaţia ideologică marxist­­leninistă ajută la înţelegerea sensu­rilor majore ale dezvoltării sociale şi ale activităţii umane, constituind elemente de o deosebită semnifica­ţie pentru emanciparea personalită­ţii-Dezvoltarea conştiinţei socialiste, eliminarea din conştiinţa maselor a rămăşiţelor vechii ideologii şi edifi­carea principiilor ideologiei şi mo­ralei comuniste relevă dimensiunile spirituale ale vastului proces de for­mare a omului nou. Apariţia, ca fe­nomen de masă, a unei noi atitu­dini faţă de muncă şi proprietatea obştească, dezvoltarea sentimente­lor de patriotism socialist şi interna­ţionalism proletar, a ataşamentului faţă de socialism, a integrităţii mo­­rale în viaţa socială, demonstrează rezultatele pozitive ale educaţei co­muniste a maselor. Partidul cultivă în rîndul întregu­lui popor patriotismul socialist defi­nit, pe bună dreptate, ca factor ge­nerator de înalte valori politice şi morale, de vitalizare a energiilor omului. Dezvoltarea multilateralii şi armo­­nioasă a personalităţii în socialism este un proces care constă în for­marea şi desfăşurarea tuturor apti­tudinilor şi forţelor creatoare ale omului, în perfecţionarea sa fizică şi intelectuală, în formarea unei concepţii ştiinţifice despre lume şi societate, în cultivarea unor senti­mente şi deprinderi morale şi a u­­nor trăsături înaintate. Opus în întregime oricărei poleiri a realităţii sociale, umanismul socia­list şi înfăptuirea sa implică sarcini sociale mari şi complexe. Realizările uriaşe obţinute de poporul nostru în ridicarea nivelului său de trai ma­terial şi spiritual şi dezvoltarea de­mocraţiei socialiste le privim, de­sigur, ca pietre de hotar în propria noastră istorie, ca linii luminoase de distanţare continuă de un trecut social-politic întunecat. Aceleaşi rea­lizări, privindu-le şi comparîndu-le cu idealurile spre care tindem, devin nu prilejuri de automulţumire, ci, dimpotrivă, puternice stimulente în lupta pentru realizarea acestor idea­luri sociale,­­ pentru înfăptuirea ple­nară a dezideratelor umanismului socialist. . a Nr. 183 — Miercuri 3 decembrie Miercuri 3 decembrie SOARELE răsare la ora 7 şi 34 de minute. Apune la ora 16 şi 37 de minute. Luna răsare la ora 0 şi 32 de minute. Apune la ora 13 şi 15 minute. De la începutul anului au trecut 337 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 28 de zile. STAREA VREMII « Timpul probabil pentru 3 de­cembrie , vremea se menţine va­riabilă. Cerul va fi mai mult aco­perit. Vor cădea ploi şi lapoviţă în sud-estul ţării, iar în rest pre­cipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între -4 şi +8 grade, iar maximele între 0 şi 10 grade. Timpul probabil pentru 4, 5 şi 6 decembrie­­ vreme variabilă. Cel mai mult acoperit. Vor cădea pre­cipitaţii temporare. Vîntul va pre­zenta unele intensificări trecă­toare. Temperaturile minime vor oscila între —4 şi +8 grade, iar maximele între 1 — 9 grade. medali°n » ION NONNA OTESCU Se împlinesc 81 de ani de la naşterea compozitorului şi diri­jorului român Ion Nonna Otescu. Şi-a făcut studiile muzicale la Conservatorul din Bucureşti şi la Paris. A fost profesor şi direc­tor al Conservatorului din Bucu­reşti şi vicepreşedinte al Societăţii compozitorilor români. Printre lu­crările sale se numără poemele simfonice : „La legende de la rose rouge’, „Narcisse*, Vră­­jile Armidei’, schiţele simfonice pe teme populare româneşti „Din bâtrini", baletul „Ileana Cosîn­­zeana” şi speră comică „De la Matei citire”. Influenţat de dife­rite stiluri muzicale, în special de impresionism, Ion Nonna Otescu a tins către dezvoltarea melosului popular în forme simfonic-instru­­mentale. RADIO PROGRAMUL I — 6,05—9,39 Muzică şi actualităţi. 10,05 Mu­zică populară interpretată de Gli­­şici Nada, Bebici Delia şi Grigore Filipoiu. 11,50 Cotele apelor Du­nării. 12,25 Ştiinţa la zi. 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpreetul preferat. 13,00 Radio­jurnal. 14,10 Caleidoscop muzical. 14,50 Jocuri populare. 15,00 Ate­neu. In vizită la căminul cultu­ral din Domneşti. Prezintă Traian Lalescu. 16,00 Radiojurnal. Bule­tin meteo-rutier. 16,20 Program de balade. 16,30 Ce e nou, în ju­deţul nostru. Gorj. 17,30 Album folcloric. 18,30 O melodie pe a­­dresa dv. 19,00 Gazeta radio. 20,10 Interpreţi de odinioară ai muzi­cii populare — Ion Matache. 20,20 Eminesciana. 20,25 Zece me­lodii preferate. 22,00 Radiojurnal. Buletin­ meteorologic. 22,20 Sport. 22,30 Romanţe interpretate de Alia Baianova şi Nicolae Florei. PROGRAMUL­­ 2­7,00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier 7,10 Program muzical de dimineaţă. 8,10 Tot înainte­­emisiune pentru pionieri. 9,00 Cîntece populare. 11,05 Muzică populară interpreta­tă de Cristina Speriosu şi Saşa Bîzgu. 13,15 Din muzica popoare­lor. 13,30 Cine ştie, cîştigă. 14,03 Cu cîntecul şi jocul de-a lungul Dunării. 16,00 Radiojurnal. Bule­tin meteo-rutier. 16,55 Sfatul me­dicului. 17,35 Teatru radiofonic serial : COSMA de Panait Istrati­e (Seria a IV-a) întortochierile vieţii. TELEVIZIUNE 21.30 Reflector. Telefoileton cotidian. 21.40 Avanpremiera. 22.10 Actualităţi literare. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.45 Cîn­­tec în piatră Film de televiziune, realizat de Dionisie Şincan şi Vlad Bîtcă. 23.10 închiderea emi­siunii programului I. PROGRAMUL II. — 20.00 Film artistic. Week-end cu Ana. 21.20 Melodiile săptămînii. 21.30 Re­flector. Telefoileton cotidian. 21.40 Film serial. Răzbunătorii. Cine e Remak ? 22.30 închiderea emisiunii programului II. Joi 4 decembrie I Primele rezultate (Urmare din pag. I) Mativele agricole din Cocorăşti, Colţ, Măneşti, Brătăşanca, Cioranii de Jos etc. Dar nu peste tot faptele demon­strează că s-au tras concluziile cu­venite din neajunsurile acestui an. In unele unităţi, printre care cea din Fulga de Jos, care a însămîn­­ţat cu mai multe săptămîni în urmă 5,5 hectare spanac, 1,5 hec­tar salată verde şi 1 hectar cu cea­pă, nici o plantă în afară de ceapă nu a răsărit încă. Cauza ? Legu­mele nu se dezvoltă fiindcă nu sunt îngrijite şi udate la timp. Preşedin­tele cooperativei, Nicolae Cismaru, recunoaşte că s-ar putea face mai multe udări, folosind aspersoarele. „Dar cu cine — spune el — dacă nu avem oameni la lucru". O situaţie asemănătoare o întîlneşti şi la coo­perativa agricolă din Bărăitaru, unde cele 6 hectare de legume de primă apariţie (spanac, salată şi ceapă) fiind semănate în perime­tru neirigabil, nu au fost încă udate. „Am fi putut uda grădina, ne spune brigadierul legumicol Constantin Stelian, împrumutînd un aspersor al cooperativei vecine din Drăgănești". Dar cum nimeni nu s-a interesat de această proble­mă, semănăturile nu au fost udate și, deci, nu au răsărit. La fel şi la cooperativa din Rîpov. Mai mult chiar din cele 25 de hectare de grădină care vor fi cultivate în a­­nul 1970 în această unitate numai 15 hectare au fost arate ; celelalte sunt în aşteptare. Aşadar, deci la direcţia agricolă şi la uniunea judeţeană există o mare doză de optimism cu privire la sporirea producţiei de legume în anul viitor, unele constatări fă­cute pe teren atestă că există pe­ricolul reeditării situaţiei din acest an, cînd mari suprafeţe de legume nu au fost îngrijite şi lucrate cum trebuie din care cauză producţia a fost diminuată, fapt care a influen­ţat negativ aprovizionarea popu­laţiei. Iată de ce este imperios ne­cesar ca organele agricole de spe­­cialitate să controleze şi să îndru­me practic, pe teren, pregătirea producţiei de legume a anului viitor. OPINIA PUBLICĂ (Urmare din pag. 1) care îngrijeşte şeptelul colec­tivei, sau lucrează la cîmp, ne­glijenţa celui cu răspundere mai largă — brigadierul, pre­şedintele — se răsfrînge asu­pra tuturor. In acest caz, opi­nia publică, în reacţiile de dez­aprobare, nu trebuie să fie deci şi mai drastică ? Fără îndoială că da ! „Glasul satului" tre­buie să se audă răspicat, rostit în primul rînd de cei care au autoritatea morală ca s-o facă, de cei vrednici, de cei harnici şi pricepuţi, de cei care pun la inimă propăşirea bunului pu­blic. Pentru aceasta, alcătuirea nouă a satului socialist le pune la îndemînă nenumărate­le tri­bune de prestigiu în consfătui­rile cetăţenilor cu deputaţii, în adunările generale ale coope­ratorilor, în adunările deschise ale comuniştilor. Aici, dar fără îndoială şi în fiecare zi în mij­locul oamenilor, glasul lor, gla­sul satului, glasul opiniei pu­blice, trebuie să răsune lim­pede, stîrnind atitudini, în­demnuri la acţiune, la fapte. LITORAL INDUSTRIAL (Urmare din pas. 1) Dacă uzina de îngrăşăminte chi­mice de la Năvodari şi termocen­trala Ovidiu constituie ceea ce am putea numi „decanii de vîrstă" ai industriei constănţene, alte între­prinderi şi fabrici şi-au făcut de numai cîţiva ani apariţia pe paleta industrială a oraşului. Fabrica de lină integrată, unde lucrează de pe acum 5 000 de textiliste, finali­zează la scară industrială, străda­nia cercetărilor staţiunii experi­mentale agricole care, ani de-a rindul, şi-au concentrat eforturile pentru crearea speciei de oi „Meri­nos de Palas". Un singur berbec din această specie dă anual 20 de kilograme de lină a cărei fineţe se măsoară în microni. Mai exact, fi­rul de lină al Merinosului de Pa­las are... 21 de microni. E uşor de înţeles, deci, că şi uti­lajele cu care a fost dotată fabrica de lină integrată, sunt dintre cele mai moderne. Demarajul tinerei fabrici se devine să fie subliniat­­ la puţin timp după intrarea par­ţială în funcţiune, ţesăturile livrate de aici au fost suficiente pentru confecţionarea a 500 000 de cos­tume bărbăteşti. La intrarea în funcţiune cu întreaga capacitate, cifrele vor fi de ordinul milioane­lor , anual se vor produce aici 6 500 000 de metri pătraţi ţesături dintre cele mai fine. Şiragului de obiective indus­triale din zona Palas i se adaugă combinatul de panificaţie şi moră­­rit, fabricile de bere şi ulei, un mo­dern combinat de industrializare a laptelui, staţia de prefabricate din beton — toate constituind frumu­seţile industriale contemporana ale Pontului Euxin !

Next