Satul Socialist, decembrie 1969 (Anul 1, nr. 182-207)
1969-12-03 / nr. 183
PAGINA 2 © © © SATUL SOCIALIST Orfani cu... părinţi Cînd te apropii de el, ridică mînuţele. Eternul gest al copilului, spre părinte, te dezarmează. Eşti gata să apleci un genunchi pentru a-i vedea ochii, gata să-l aduni la piept, să te lipeşti de trupuşorul cald, fără apărare ! Este reacţia firească a fiecărei femei, a fiecărui om, care trece pragul „Casei copilului". Asemenea instituţii, născute din grija şi dragostea societăţii pentru cel mai valoros capital, pentru copiii noştri, există azi, pretutindeni în ţară. Pentru că am avut prilejul să mă opresc de curndia cea din Craiova, voi vorbi despre ea. Dar nu despre construcţia din beton şi cristal, din lemn şi faianţă în care peste 200 de copii începînd de la 0 la 3 ani găsesc adăpostul refuzat de părinţi. E drept, te încîntă grija materializată în zeci de forme, începînd cu incubatoarele pentru imaturi, trecînd prin modernele laboratoare, prin sălile de joacă, prin nenumăratele dormitoare compartimentate cu imenşi pereţi de lumină. Te bucură şi hăinuţele lor albe, scrobite, şi numerosul personal medical, şi cei 1 500 lei care se cheltuie pentru fiecare suflet ocrotit, şi întinsa pajişte verde de sub ferestre. Dar aici între pereţii aceştia acoperiţi de picturi, cu zîne şi spiriduşi, se consumă de multe ori, ultimul act al unei drame. Ca şi în instanţele de judecată, fiecare copil are aici un „dosar", cu hîrtii ale procuraturii, miliţiei şi copii, după acte privind cercetările pentru găsirea și „recuperarea" mamei, a tatălui. Să răsfoim împreună cîteva din ele. ...Marioara este prea mică pentru a judeca fapta mamei sale Angela Ciurei din comuna Simnic, care a abandonat-o pe stradă cînd avea numai 6 luni. Ea nu cere acum decît un simplu act, o semnătură, care să arate că părinţii sunt de acord cu înfierea. Alţi părinţi, mai iubitori decît cei şi-au adus-o pe lume, îi vor asigura căldura unei familii. ...Cînd s-a născut Marioara Doană, avea doar 900 grame. Pentru medici a fost o adevărată problemă s-o aducă la greutatea normală şi să salveze fiinţa aceea plăpîndă nu mai mare decit o păpuşică. Mama însă, Elena Doană din comuna Ciutura, judeţul Dolj, e bine, sănătoasă, îşi vede de treburi şi la toate apelurile Casei copilului şi la adresele procuraturii de a-şi lua fetiţa, răspunde categoric nu. ...Un nod de copil cu ochii mari şi obrajii rotunzi, cu părul retezat scurt în dreptul frunţii. Abia a desluşit taina mersului şi mîndră, calcă repede de la scaun la măsuţă, de aici la geam şi înapoi. ...Meşteru Adela s-a născut la 3.1.1967. După 2 săptămîni, mica făptură rămasă orfană de mamă a intrat în „Casa copilului". Firesc era ca tatăl, salariat al trustului de montaj Bucureşti, şantierul Electromontaj Banat-Suceava, sau familia mamei din comuna Petra, satul Podu-Gros , judeţulMehedinţi, să se intereseze de ea. Dar, aşa cum nu-ţi aminteşti numele unui copil zărit întîmplător pe stradă, aşa au uitat de micuţa Adela. ...Daniela Brezoi s-a născut la 9.IX.1967 şi după cîteva zile a fost adusă în Casa de copii. Cu ajutorul organelor de stat — mama fetii — Ioana Buşoi din comuna Brezniţa — judeţul Mehedinţi — a fost în cele din urmă găsită. Se părea că în sfîrşit copilul va începe viaţa normală în familie. Dar lucrurile nu stau aşa. Cum ai lăsa într-o gară un pachet ce nu-ţi este de folosinţă, aşa cum ai scoate din ogradă nişte hîrburi се-ţi închrcă locul, cu aceeaşi seninătate condamnabilă o mamă răspunde: „nu vreau să-l cresc". ...Dacă întîlniţi în drum o femeie, un bărbat care îşi vede liniştit de treburi, uitînd de copilul aflat într-o asemenea instituţie, amintiţi-le că prima îndatorire a unui om, a unui părinte, este de a-i asigura tot ce este necesar pentru cel căruia i-a dat viaţă. TANIA LOVINESCU © © © Meşterii din Oboga, din Marginea şi din alte sate ale ţării transformă lutul în adevărate lucrări de artă, prezente în toate magazinele de artizanat © @ ©_ ОО0ООЭОО După aspectul deosebit de călduros al lunii noiembrie şi al vremii destul de plăcute a acestei toamne, au urmat cîteva zile neaşteptat de reci. în dorinţa de a afla amănunte în legătură cu starea vremii, îndeosebi pentru luna decembrie, am solicitat cîteva informaţii Serviciului de prevedere a timpului, din cadrul Institutului Meteorologic, în toamna acestui an, în regiunile din centrul şi sud-estul continentului european, deci şi deasupra teritoriului ţării noastre, în circulaţia atmosferei au predominat curenţii aerieni calzi care au transportat aer oceanic din zonele subtropicale şi din nordul Africii. Această situaţie, destul de rară, a avut implicaţii favorabile, în economie, îndeosebi în agricultură. în ultimele zile ale lunii noiembrie, o revărsare de aer polar a pătruns deasupra Insulelor Britanice, extinzîndu-se apoi către regiunile din vestul Europei, pătrunzînd pînă deasupra Italiei, Elveţiei, Ungariei şi ţării noastre. Datorită acestui fapt temperatura a scăzut apreciabil, vîntul a prezentat intensificări, iar precipitaţiile au luat formă de ninsoare, fapt care a imprimat zilelor respective un aspect de adevărată iarnă, însă tot brusc, aşa cum au survenit, aceste transformări ale circulaţiei curenţilor aerieni se vor încheia. Ninsorile vor înceta, iar influenţa termică a aerului polar va fi... uitată. Va urma un interval de 5—6 zile de vreme liniştită, în care temperaturile vor fi în creștere. De altfel, în ansamblul ei, luna decembrie va evolua, din punct de vedere termic, cu temperaturi destul de ridicate. Se vor mai înregistra intervale călduroase în perioadele 12—16 și 21—26 decembrie, cînd în timpul zilei temperaturile vor depăşi + 10 grade în zona de cîmpie din sudul şi vestul ţării. Precipitaţiile vor fi slabe, neînsemnate din punct de vedere cantitativ, în celelalte intervale şi, îndeosebi în ultimele zile ale lunii, deşi temperaturile vor fi mai coborîte, zilele respective nu vor avea decît întîmplător aspecte de iarnă. Va predomina, aşadar, o vreme umedă şi închisă — cu ceţuri persistente, în zona de munte sînt de aşteptat ninsori între 12—16 şi 27—31 decembrie. Deci, iarna „debutează", pare-se, cu destulă blîndeţe. ANDREI BÎRSAN Q ® Q C © Q Q © O iama debutează cu blîndețe Atent, fără grabă, — așa cum ii șade bine unui degustător exigent !... NEGLIJENTE MICI CÎT... ROATA CARULUI Cum se face aprovizionarea populaţiei săteşti în judeţul Suceava Tovarăşul Orest Bosînceanu, vicepreşedinte al Uniunii judeţene Suceava a cooperativelor de consum, este foarte greu de găsit în instituţia sus-amintită. Cînd am reuşit, în sfîrşit, să-l „abordăm", tocmai se pregătea să plece din nou „pe teren". — Noi nu concepem munca fără un control riguros „la faţa locului" şi luarea unor „măsuri imediate" acolo unde se mai manifestă mici neglijenţe. Mărturisim sincer : ne-am bucurat. Ne gîndeam în lumina celor spuse de acest vicepreşedinte că treburile, în ceea ce priveşte aprovizionarea populaţiei săteşti prin cooperaţia de consum, nu pot merge decît mulţumitor. Curiozitatea reportericească ne-a împins să vedem însă în ce constau MICILE NEGLIJENŢE şi am vizitat mai multe unităţi. Nu mică ne-a fost mirarea, văzînd că în fapt „micile neglijenţe" sînt „ceva mai mărişoare". Pentru cunoştinţă vom reda cîteva asemenea aspecte . Se ştie, bunăoară, că în cooperaţia de consum a fost introdusă aprovizionarea directă a magazinelor cu amănuntul de către depozitele cu ridicata, ceea ce a creat posibilitatea unei aprovizionări rapide şi cu cheltuieli de circulaţie mai reduse. Cu toate acestea volumul total al desfacerilor cu amănuntul pe primele 10 luni ale anului, nu a fost realizat cu 34 milioane ! (Probabil, dintr-o „mică" neglijenţă...). Dintr-un număr total de 66 cooperative de consum săteşti, sarcinile de desfacere nu au fost realizate de... 54 de unităţi (...tot dintr-o „mică" neglijenţă...). Un alt neajuns constatat se referă la faptul (aşa cum a reieşit din discuţiile purtate cu gestionarii unor unităţi) că la stabilirea şi contractarea fondului de marfă, conducerea cooperaţiei de consum din judeţul Suceava nu a făcut un studiu temeinic al cererii de consum a populaţiei săteşti , ceea ce a produs goluri în aprovizionarea la anumite grupe de produse. Aşa se face că la cooperativele de consum din Reuseni, Probota, Negostina şi altele au lipsit şi lipsesc anumite produse ca : cizmuliţe, pălării bărbăteşti, balamale pentru geamuri, cuie, nasturi, cremă de ghete, şireturi etc. Lipsa unor astfel de sortimente — de care de fapt sunt pline depozitele — este cauzată şi de faptul că la contractarea cu industria au fost trimişi de multe ori delegaţi necompetenţi care, pur şi simplu, nu ştiu ce să contracteze. La crearea unor goluri în aprovizionarea cu mărfuri a contribuit şi contribuie şi modul necorespunzător de repartizare a fondului de marfă pe cooperative de consum, şi mai ales, teritorial, pe localităţi. Există situaţii cînd defalcarea fondului de marfă s-a făcut mecanic, fără să se ţină seama de stocurile existente în unităţi şi de solicitările populaţiei. Repartizarea fondului de marfă pe depozite şi localităţi a cauzat frecvente recartări între unităţi, cu consecinţe neplăcute asupra aprovizionării populaţiei săteşti. Intre depozitele cu ridicata a cooperativelor de consum Suceava , volumul recartărilor se ridică la peste 5 milioane lei. La modul defectuos de aprovizionare se mai adaugă şi proasta deservire a populaţiei, nerespectarea programului de funcţionare a unităţilor săteşti de desfacere, inventarierile dese, reparaţiile, amenajările etc. Exemple ? Complexul comercial din Iacobeni la care lucrările de construcţii au fost terminate încă la sfîrşitul anului trecut, a fost dat în folosinţă abia în cursul lunii septembrie. La cooperativa de consum din Dolheşti o cantitate de încălţăminte în valoare de 32 000 lei a fost supusă degradării, fiind depozitată într-o încăpere cu tavanul spart pe unde a pătruns ploaia ! Iată numai cîteva aspecte privind aprovizionarea populaţiei săteşti în judeţul Suceava, pe care tov. vicepreşedinte Orest Bosînceanu le consideră ca „mici neglijenţe". Oare aşa să fie ? I. SAFIR НИШИADUNATE DE ВЗЕЕШЗЕ* PLUS SAU MINUS ? Colaboratorul nostru Emil Pop, din Cluj, ne semnalează un fapt miraculos. Cantităţile de legume şi fructe transportate din cooperativele agricole din Rus, judeţul Sălaj, Jucu, Surduc, Frata şi Apahida, judeţul Cluj sporesc pe drum. Bunăoară, la un singur drum, merele transportate de la Rus la Cluj au crescut cu 211 kg. Minune ? Nicidecum, căci la o simplă revizie s-a constatat că la cooperativă cantitatea de mere sustrasă ilegal de delegatul care a însoţit maşina a fost egală cu plusul descoperit la Cluj. Deci, atenţie ! Plusurile de genul celor amintite sunt minusuri în averea obştească a cooperativelor ! SĂ LE FIE GĂSI, CIASĂ ! Toamna este prin excelenţă anotimpul nunţilor. In Budeşti —Ilfov, şi-au pus pirostriile pe cap, de la începutul anului şi pînă acum, 64 de mirese. Aproape jumătate din căsătorii au avut loc, se înţelege, după culesul strugurilor. Cununa de lămîiţă se armonizează perfect cu frunza ruginită de vie. Cea mai frumoasă nuntă, zic oamenii din comună, a fost a lui Virgil Cocoţ. El şi-a adus mireasa tocmai din judeţul Constanţa, din comuna Mihai Viteazu. Echipa de fotbal, din care face parte Virgil Cocoţ, a fost la nuntă într-o „formă" de zile mari şi au jurat că la botez vor fi gata să învingă... „Farul", vîntul, Piuar şi lumini Pentru locuitorii comunei Padina, judeţul Buzău, ploaia, dar mai ales vîntul, au devenit de nesuportat. Cum începe să plouă sau să bată vîntul se stinge lumina. Şi deşi au becuri, localnicii sînt nevoiţi să apeleze la... lămpile cu gaz. Povestea se repetă de-o bună bucată de vreme, deoarece instalaţia a fost prost executată. Este firească, deci, întrebarea sătenilor din Padina: cînd o să scăpăm de lămpile cu gaz ? Răspunsul nu-l pot primi decît de la întreprinderea Energo-electrică Buzău, care ar trebui să revizuiască întreaga reţea electrică din Padina. O I-A FĂCUT „CURTE" In luna ianuarie, Mihai Bujoiu, flăcău tomnatec, a început o viaţă nouă. Cu farmecele sale irezistibile înmiresmate de „odlicolon" a convins-o pe Elena Trandafir să-i cinstească gospodăria. „Vei fi nevasta mea pe-o viaţă întreagă" — i-a spus el. De fapt, holteiul avea nevoie de gard, de-un costum de haine, de-o canadiană şi de încălţăminte. Fata strînsese bani la C.E.C. Naiva ! Nu ştia oare că în locuinţa în care intrase mai fuseseră şi alte femei încîntate de Mihai Bujoiu cu obişnuitul său refren „nevastă pe-o viaţă întreagă ?“ Acum, Elena Trandafir a părăsit casa „fantelui" de Bărcăneşti păşind nu de-a dreptul prin bătătură cum a venit, ci pe portiţa făcută din banii ei. O portiţă mai trainică decît sentimentele lui Mihai Rujoiu. Comisia de judecată de pe lingă consiliul рориЫг comunal, stabilind vinovăţia lui Mihai Rujoiu, a hotărît că e bun de plată 7 000 de lei. Şi asemenea gen de necinste, costă ! I (Urmare din pag. 1) rea condiţiilor de trai ale poporului şi ridicarea nivelului său cultural, socialismul trebuie să asigure o tot mai largă punere în valoare a energiilor şi capacităţilor creatoare ale membrilor societăţii, în interesul lor şi al progresului social, exercitarea celor mai largi drepturi şi libertăţi la care au aspirat masele de-a lungul timpurilor. Este vorba de o dezvoltare în dublu sens a societăţii noastre, vizînd producţia materială, dar şi viaţa spirituală, iar ca o consecinţă a acestora, de înflorire a personalităţii umane. Prin aplicarea planului de dezvoltare a ţării în perioada 1971—1975, România va ajunge la un nivel apropiat de al ţarilor avansate din punct de vedere economic şi cultural. Pe plan istoric, ca orînduire socială net superioară, socialismul trebuie să depăşească orînduirea capitalistă, trebuie să dezvolte libertăţile democratice. Esenţa democraţiei socialiste constă în aceea că poporul, devenit stăpîn pe puterea politică şi pe mijloacele de producţie, trebuie să participe nemijlocit la întreaga activitate de conducere a vieţii economice-sociale. In acest sens se urmăreşte asigurarea cadrului organizatoric şi crearea climatului favorabil pentru ca oamenii muncii să-şi poată spune deschis cuvîntul asupra tuturor problemelor, să poată critica, fără nici un fel de îngrădire sau reprimare, orice neajunsuri şi să-şi manifeste din plin iniţiativa, să facă propuneri privind îmbunătăţirea întregii activităţi de construcţie socialistă. Supunînd consultării şi dezbaterii publice cele mai importante probleme ale politicii sale interne şi externe, partidul nostru are garanţia că măsurile pe care le adoptă corespund întrutotul năzuinţelor vitale ale întregului popor. Democraţia socialistă, în proces continuu de adîncire şi extindere, exprimă noul climat de încredere în om, umanismul relaţiilor social-politice, proprii orînduirii noastre. Dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane este indisolubil legată de înrîurirea ideologică marxist-leninistă pe care o desfăşoară Partidul Comunist Român şi statul nostru socialist în vederea formării conştiinţei socialiste a maselor. Căpătînd un conţinut bogat, determinat de noile condiţii materiale ale societăţii socialiste, de larga răspîndire a principiilor socialismului de către partidul comunist, procesul formării conştiinţei socialiste capătă în SOCIALISMUL ŞI PERSONALITATEA condiţiile victoriei socialismului un caracter de masă influenţînd întreaga activitate socială a oamenilor, modul lor de gîndire şi de viaţă, activitatea de producere a bunurilor materiale şi spirituale, relaţiile în societate, familie, atitudinea faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, raportul faţă de stat şi faţă de legile ţării. Educaţia ideologică marxistleninistă ajută la înţelegerea sensurilor majore ale dezvoltării sociale şi ale activităţii umane, constituind elemente de o deosebită semnificaţie pentru emanciparea personalităţii-Dezvoltarea conştiinţei socialiste, eliminarea din conştiinţa maselor a rămăşiţelor vechii ideologii şi edificarea principiilor ideologiei şi moralei comuniste relevă dimensiunile spirituale ale vastului proces de formare a omului nou. Apariţia, ca fenomen de masă, a unei noi atitudini faţă de muncă şi proprietatea obştească, dezvoltarea sentimentelor de patriotism socialist şi internaţionalism proletar, a ataşamentului faţă de socialism, a integrităţii morale în viaţa socială, demonstrează rezultatele pozitive ale educaţei comuniste a maselor. Partidul cultivă în rîndul întregului popor patriotismul socialist definit, pe bună dreptate, ca factor generator de înalte valori politice şi morale, de vitalizare a energiilor omului. Dezvoltarea multilateralii şi armonioasă a personalităţii în socialism este un proces care constă în formarea şi desfăşurarea tuturor aptitudinilor şi forţelor creatoare ale omului, în perfecţionarea sa fizică şi intelectuală, în formarea unei concepţii ştiinţifice despre lume şi societate, în cultivarea unor sentimente şi deprinderi morale şi a unor trăsături înaintate. Opus în întregime oricărei poleiri a realităţii sociale, umanismul socialist şi înfăptuirea sa implică sarcini sociale mari şi complexe. Realizările uriaşe obţinute de poporul nostru în ridicarea nivelului său de trai material şi spiritual şi dezvoltarea democraţiei socialiste le privim, desigur, ca pietre de hotar în propria noastră istorie, ca linii luminoase de distanţare continuă de un trecut social-politic întunecat. Aceleaşi realizări, privindu-le şi comparîndu-le cu idealurile spre care tindem, devin nu prilejuri de automulţumire, ci, dimpotrivă, puternice stimulente în lupta pentru realizarea acestor idealuri sociale, pentru înfăptuirea plenară a dezideratelor umanismului socialist. . a Nr. 183 — Miercuri 3 decembrie Miercuri 3 decembrie SOARELE răsare la ora 7 şi 34 de minute. Apune la ora 16 şi 37 de minute. Luna răsare la ora 0 şi 32 de minute. Apune la ora 13 şi 15 minute. De la începutul anului au trecut 337 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 28 de zile. STAREA VREMII « Timpul probabil pentru 3 decembrie , vremea se menţine variabilă. Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea ploi şi lapoviţă în sud-estul ţării, iar în rest precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între -4 şi +8 grade, iar maximele între 0 şi 10 grade. Timpul probabil pentru 4, 5 şi 6 decembrie vreme variabilă. Cel mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii temporare. Vîntul va prezenta unele intensificări trecătoare. Temperaturile minime vor oscila între —4 şi +8 grade, iar maximele între 1 — 9 grade. medali°n » ION NONNA OTESCU Se împlinesc 81 de ani de la naşterea compozitorului şi dirijorului român Ion Nonna Otescu. Şi-a făcut studiile muzicale la Conservatorul din Bucureşti şi la Paris. A fost profesor şi director al Conservatorului din Bucureşti şi vicepreşedinte al Societăţii compozitorilor români. Printre lucrările sale se numără poemele simfonice : „La legende de la rose rouge’, „Narcisse*, Vrăjile Armidei’, schiţele simfonice pe teme populare româneşti „Din bâtrini", baletul „Ileana Cosînzeana” şi speră comică „De la Matei citire”. Influenţat de diferite stiluri muzicale, în special de impresionism, Ion Nonna Otescu a tins către dezvoltarea melosului popular în forme simfonic-instrumentale. RADIO PROGRAMUL I — 6,05—9,39 Muzică şi actualităţi. 10,05 Muzică populară interpretată de Glişici Nada, Bebici Delia şi Grigore Filipoiu. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,25 Ştiinţa la zi. 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpreetul preferat. 13,00 Radiojurnal. 14,10 Caleidoscop muzical. 14,50 Jocuri populare. 15,00 Ateneu. In vizită la căminul cultural din Domneşti. Prezintă Traian Lalescu. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,20 Program de balade. 16,30 Ce e nou, în judeţul nostru. Gorj. 17,30 Album folcloric. 18,30 O melodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 20,10 Interpreţi de odinioară ai muzicii populare — Ion Matache. 20,20 Eminesciana. 20,25 Zece melodii preferate. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22,20 Sport. 22,30 Romanţe interpretate de Alia Baianova şi Nicolae Florei. PROGRAMUL 27,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier 7,10 Program muzical de dimineaţă. 8,10 Tot înainteemisiune pentru pionieri. 9,00 Cîntece populare. 11,05 Muzică populară interpretată de Cristina Speriosu şi Saşa Bîzgu. 13,15 Din muzica popoarelor. 13,30 Cine ştie, cîştigă. 14,03 Cu cîntecul şi jocul de-a lungul Dunării. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,55 Sfatul medicului. 17,35 Teatru radiofonic serial : COSMA de Panait Istratie (Seria a IV-a) întortochierile vieţii. TELEVIZIUNE 21.30 Reflector. Telefoileton cotidian. 21.40 Avanpremiera. 22.10 Actualităţi literare. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.45 Cîntec în piatră Film de televiziune, realizat de Dionisie Şincan şi Vlad Bîtcă. 23.10 închiderea emisiunii programului I. PROGRAMUL II. — 20.00 Film artistic. Week-end cu Ana. 21.20 Melodiile săptămînii. 21.30 Reflector. Telefoileton cotidian. 21.40 Film serial. Răzbunătorii. Cine e Remak ? 22.30 închiderea emisiunii programului II. Joi 4 decembrie I Primele rezultate (Urmare din pag. I) Mativele agricole din Cocorăşti, Colţ, Măneşti, Brătăşanca, Cioranii de Jos etc. Dar nu peste tot faptele demonstrează că s-au tras concluziile cuvenite din neajunsurile acestui an. In unele unităţi, printre care cea din Fulga de Jos, care a însămînţat cu mai multe săptămîni în urmă 5,5 hectare spanac, 1,5 hectar salată verde şi 1 hectar cu ceapă, nici o plantă în afară de ceapă nu a răsărit încă. Cauza ? Legumele nu se dezvoltă fiindcă nu sunt îngrijite şi udate la timp. Preşedintele cooperativei, Nicolae Cismaru, recunoaşte că s-ar putea face mai multe udări, folosind aspersoarele. „Dar cu cine — spune el — dacă nu avem oameni la lucru". O situaţie asemănătoare o întîlneşti şi la cooperativa agricolă din Bărăitaru, unde cele 6 hectare de legume de primă apariţie (spanac, salată şi ceapă) fiind semănate în perimetru neirigabil, nu au fost încă udate. „Am fi putut uda grădina, ne spune brigadierul legumicol Constantin Stelian, împrumutînd un aspersor al cooperativei vecine din Drăgănești". Dar cum nimeni nu s-a interesat de această problemă, semănăturile nu au fost udate și, deci, nu au răsărit. La fel şi la cooperativa din Rîpov. Mai mult chiar din cele 25 de hectare de grădină care vor fi cultivate în anul 1970 în această unitate numai 15 hectare au fost arate ; celelalte sunt în aşteptare. Aşadar, deci la direcţia agricolă şi la uniunea judeţeană există o mare doză de optimism cu privire la sporirea producţiei de legume în anul viitor, unele constatări făcute pe teren atestă că există pericolul reeditării situaţiei din acest an, cînd mari suprafeţe de legume nu au fost îngrijite şi lucrate cum trebuie din care cauză producţia a fost diminuată, fapt care a influenţat negativ aprovizionarea populaţiei. Iată de ce este imperios necesar ca organele agricole de specialitate să controleze şi să îndrume practic, pe teren, pregătirea producţiei de legume a anului viitor. OPINIA PUBLICĂ (Urmare din pag. 1) care îngrijeşte şeptelul colectivei, sau lucrează la cîmp, neglijenţa celui cu răspundere mai largă — brigadierul, preşedintele — se răsfrînge asupra tuturor. In acest caz, opinia publică, în reacţiile de dezaprobare, nu trebuie să fie deci şi mai drastică ? Fără îndoială că da ! „Glasul satului" trebuie să se audă răspicat, rostit în primul rînd de cei care au autoritatea morală ca s-o facă, de cei vrednici, de cei harnici şi pricepuţi, de cei care pun la inimă propăşirea bunului public. Pentru aceasta, alcătuirea nouă a satului socialist le pune la îndemînă nenumăratele tribune de prestigiu în consfătuirile cetăţenilor cu deputaţii, în adunările generale ale cooperatorilor, în adunările deschise ale comuniştilor. Aici, dar fără îndoială şi în fiecare zi în mijlocul oamenilor, glasul lor, glasul satului, glasul opiniei publice, trebuie să răsune limpede, stîrnind atitudini, îndemnuri la acţiune, la fapte. LITORAL INDUSTRIAL (Urmare din pas. 1) Dacă uzina de îngrăşăminte chimice de la Năvodari şi termocentrala Ovidiu constituie ceea ce am putea numi „decanii de vîrstă" ai industriei constănţene, alte întreprinderi şi fabrici şi-au făcut de numai cîţiva ani apariţia pe paleta industrială a oraşului. Fabrica de lină integrată, unde lucrează de pe acum 5 000 de textiliste, finalizează la scară industrială, strădania cercetărilor staţiunii experimentale agricole care, ani de-a rindul, şi-au concentrat eforturile pentru crearea speciei de oi „Merinos de Palas". Un singur berbec din această specie dă anual 20 de kilograme de lină a cărei fineţe se măsoară în microni. Mai exact, firul de lină al Merinosului de Palas are... 21 de microni. E uşor de înţeles, deci, că şi utilajele cu care a fost dotată fabrica de lină integrată, sunt dintre cele mai moderne. Demarajul tinerei fabrici se devine să fie subliniat la puţin timp după intrarea parţială în funcţiune, ţesăturile livrate de aici au fost suficiente pentru confecţionarea a 500 000 de costume bărbăteşti. La intrarea în funcţiune cu întreaga capacitate, cifrele vor fi de ordinul milioanelor , anual se vor produce aici 6 500 000 de metri pătraţi ţesături dintre cele mai fine. Şiragului de obiective industriale din zona Palas i se adaugă combinatul de panificaţie şi morărit, fabricile de bere şi ulei, un modern combinat de industrializare a laptelui, staţia de prefabricate din beton — toate constituind frumuseţile industriale contemporana ale Pontului Euxin !