Satul Socialist, februarie 1970 (Anul 2, nr. 232-255)
1970-02-21 / nr. 249
SATUI SOCULUI ,'i£otidian -editat cfe'Uniutiea NaţionaÎs .a Cooperativelor Agricole»de Producţie .. I ANUL II Nr. 249 ! Simbătă 21 FEBRUARIE 1970 6 pagini — 30 bani • VINERI dimineaţa s-a înapoiat de la Moscova delegaţia condusă de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii şi silviculturii, care a participat la şedinţa grupei de lucru CAER pentru probleme ale agriculturii şi industriei alimentare. Delegaţia a avut, de asemenea, convorbiri concretizate prin semnarea unui aranjament de colaborare tehnico-ştiinţifica între Ministerul Agriculturii şi Silviculturii al României şi Ministerul Agriculturii al Uniunii Sovietice. La sosirea delegaţiei, în Gara de Nord, se aflau adjuncţi ai ministrului agriculturii şi silviculturii, precum şi A. V. Basov, ambasadorul «8bIS» Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. • DELEGAŢIA Comitetului de stat pentru economia şi administraţia locală a Republicii Socialiste România, condusă de Petre Blajo CARNET ! :' A fi bibliotecar nu înseamnă numai a îndeplini o profesie, ci a răspunde unei chemări. Bibliotecarul trebuie să fie mai întîi „bibliofil", adică iubitor şi preţuitor de carte. Căci numai iubind cartea poţi transmite această nobilă patimă şi altora. Numai iubind cartea vei găsi acele cuvinte potrivite, convingătoare, pen- vici, preşedintele Comitetului, care se află în Danemarca, vizitează în prezent oraşul Odense. • CU PRILEJUL celei de-a 52-a aniversări a Forţelor Armate ale Uniunii Sovietice, la Casa Centrală a Armatei a avut loc o adunare la care au participat generali şi ofiţeri din garnizoana Bucureşti. • ÎN URMA tratativelor care au avut loc la Bucureşti, a fost semnat protocolul de colaborare ştiinţifică între Academia Republicii Socialiste România şi Academia Germană de Ştiinţe din Berlin pe perioada 1970—1971. Funcţiile parazite mănîncă producţia DESFIINŢAŢI-LE! Hotărîrea plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie privind organizarea, normarea şi retribuirea muncii a stîrnit — ca pretutindeni în ţară — un viu interes şi în rîndurile cooperatorilor din judeţul Constanţa. La adunările care au dezbătut acest document de mare importanţă pentru progresul agriculturii au participat 42 000 de cooperatori împuterniciţi, din care au luat cuvîntul 2 560. Exprimîndu-şi adeziunea şi interesul pentru noile forme de organizare, normare şi retribuire a muncii, precum şi pentru celelalte măsuri menite să ducă la creşterea producţiei agricole, cooperatorii au pus în discuţie, în spirit critic, unele aspecte negative ce s-au manifestat în activitatea de pînă acum, au venit cu propuneri concrete în spiritul noilor hotărîri. Una din trăsăturile esenţiale, care a caracterizat dezbaterile din adunările generale a constituit-o analiza eficienţei muncii prin prisma valorilor create, prin finalitatea concretă a fiecărei activităţi. In acest fel, înlocuindu-se deviza leneşilor „timpul trece — leafa merge", cu un vechi principiu — omul potrivit la locul cuvenit — căruia i s-a adăugat şi condiţia ca fiecare cooperator, la locul său de muncă, să aibă o activitate densă, continuă şi folositoare, pe măsura posibilităţilor, pentru cooperativă. Ing. GHEORGHE ANGHEL vicepreşedinte al Uniunii judeţene Constanţa a cooperativelor agricole de producţie Iată de ce, hotărînd noile forme de organizare — inclusiv crearea a 129 de ferme de producţie — precum şi noile norme şi forme de retribuţie, ţăranii cooperatori din judeţul Constanţa au hotărît, aproape în fiecare unitate, să reducă numărul personalului administrativ, astfel încît cei care lucrează în acest sector să presteze o muncă mai eficientă. Pe bună dreptate s-au întrebat cooperatorii : de ce este nevoie, în unele cooperative, de prezenţa unui achizitor şi, în acelaşi timp, a unui valorificator din moment ce aceste două activităţi nu solicită o activitate permanentă ? Achizitorul are de lucru mai ales, înainte şi în timpul campaniilor agricole, în timp ce rolul valorificatorului intră în scenă după campanie, cînd produsele create trebuie vîndute. Aceste posturi nu justifică o retribuţie separată. Ele pot fi lesne îndeplinite de o singură persoană. Bineînţeles, acest raţionament nu s-a aplicat mecanic pretutindeni. In cooperativele mari, sau în cele care au staţii de preamestec — unde este solicitată prezenţa ambelor posturi — ele au fost păstrate. Cu toate acestea, din numărul de 222 de merceologi şi valorificatori, cîţi erau în anul trecut, în prezent continuă să funcţioneze numai 132. In aceleaşi adunări generale, cooperatorii au semnalat ca fiind păgubitoare şi dispersarea gestiunilor în magazii separate de produse şi de materiale. Oamenii au arătat că, adesea, se plătesc cite doi-trei magazineri care nu au ce să facă tot timpul. In consecinţă, în multe locuri s-a hotărît concentrarea gestiunilor într-o singură magazie, făcîndu-se astfel o economie de 47 posturi pe judeţ. O importantă economie de forţă de muncă decurge şi din restrîngerea numărului de paznici. Astfel, nu rare erau cazurile cînd, de pildă, în sectorul zootehnic al unor cooperative, exista un paznic la intrare, unul în curte, unul la grajduri şi altul la baza furajeră. Cooperatorii au constatat că nu peste tot este necesară prezenţa acestora şi, în concluzie, au hotărît să încredinţeze supravegherea întregii arii de activitate la numai una sau două persoane. Rezultatul : din numărul de 500 de paznici, cîţi existau anul trecut, au rămas, ca fiind necesari, doar 316. (Continuare în pag.a 5-a) Chemarea cărţii tru a te face ascultat şi urmat, vei putea să depui acele eforturi şi sacrificii pe care le cere orice activitate căreia i te dedici din toată inima. E drept că am văzut în unele biblioteci persoane angajate care îşi îndeplineau obligaţiile cu o exactitate formală. Completau întreaga serie de formulare, deschideau şi închideau biblioteca la orele prevăzute în program, recepţionau şi aşezau în raft cărţile repartizate. Dar unii ca aceştia nu pot fi numiţi „bibliotecari". Spuneţi-le cum vreţi: „păzitori de cărţi", „ţinători de evidenţe", dar nu bibliotecari. După cum nu pot fi numiți VASILE NICOROVICI (Continuare în pag. a 2-a) Toamna se numără bobocii, primăvara — puii de o zi. Cîţi din ei vor ajunge pui de frigare ?, pare a se întreba tehniciană staţiei de incubaţie Foto : AGERPRES Fondurile băneşti trebuie folosite cu CHIBZUINŢĂ ŞI OPERATIV In acest an, ultimul din actualul cincinal, cooperativele agricole de producţie au prevăzut să execute un volum sporit de investiţii. Pentru asigurarea fondurilor necesare, pe lingă acumulările proprii, prin bugetul de stat s-a prevăzut sprijinirea cooperativelor agricole cu credite pe termen lung, care depăşesc cu 400 milioane lei sumele acordate în 1969. Pentru investiţiile din acest an s-au transmis din timp la judeţe plafoanele de credite pe termen lung şi, totodată, s-au dat indicaţiile necesare organelor agricole şi bancare să sprijine cooperativele agricole în planificarea judicioasă a obiectivelor, orientarea corespunzătoare a fondurilor proprii şi împrumutate, precum şi în luarea măsurilor pentru asigurarea bazei materiale necesare executării şi dării în folosinţă la termen atît a investiţiilor noi, cit şi a celor rămase neterminate din anii precedenţi. In aceste zile, organele agricole şi bancare, împreună cu consiliile de conducere şi specialiştii din cooperativele agricole, procedează la repartizarea plafoanelor de credite pe unităţi, acţiune deosebit de importantă, de care este legată în mare măsură folosirea eficientă a fondurilor. Din informările primite de la unităţile băncii, reiese că în acest an a existat o preocupare mai mare decât în trecut pentru pregătirea din timp şi în condiţii mai bune GHEORGHE POLTER de la Banca Agricolă (Continuare în pag. a 5-a) In curînd vasul va porni în prima lui cursă. Aspect de pe şantierul naval Olteniţa Foto : AGERPRES ACEL FIERBINTE FEBRUARIE 45 ŢĂRĂNIMEA IN FOCUL LUPTEI PENTRU GUVERN DEMOCRATIC SI REFORMĂ AGRARĂ MARIN MOCANU cercetător la Arhivele Statului în numeroase documente elaborate și publicate imediat după 23 August 1944, Partidul Comunist Român a subliniat faptul că pentru consolidarea și dezvoltarea cuceririlor obţinute prin insurecţie, pentru făurirea unei Românii libere şi democratice, este necesară rezolvarea problemei fundamentale a revoluţiei , cucerirea puterii de către oamenii muncii, în frunte cu clasa muncitoare. P.C.R. a desfăşurat o largă activitate în vederea organizării aliaţilor proletariatului, a unirii într-un front larg a tuturor forţelor interesate în propăşirea democratică a ţării. O atenţie deosebită s-a acordat, în această perioadă, maselor ţărăneşti, care reprezentau aproape 80 la sută din populaţia ţării. Un moment însemnat în procesul de organizare şi de antrenare la luptă a maselor ţărăneşti, alături de clasa muncitoare, l-a constituit lansarea, la sfîrşitul lunii septembrie 1944, a proiectului de platformă a F.N.D., elaborat de C.C. al P.C.R. şi propus tuturor forţelor democratice. Consemnînd puternicul ecou pe care proiectul de platformă l-a avut în lumea satului Scînteia scria : „Zilnic creşte numărul satelor în care ţăranii discută platforma şi aderă la ea. Ţăranii alungă pe vechii primari ai guvernului criminal antonescian şi aleg în mod liber comitetele care preiau conducerea comunelor. Ei cer exproprierea marilor moşii şi împroprietărirea celor săraci. Cer confiscarea moşiilor fasciştilor şi iau măsuri ca aceştia să nu le înstrăineze". În lupta pentru instaurarea unui guvern democratic, pentru înfăptuirea neîntîrziată a reformei agrare, o importanţă deosebită a avut-o trecerea, în ultimele luni ale anului 1944, la ocuparea şi însămînţarea pămînturilor criminalilor de război, ale moşierilor fugiţi şi ale celor ce sabotau strîngerea recoltelor şi însămînţările de toamnă. Sprijiniţi de muncitorii de la oraşe, ■ ţăranii din mai multe comune ale judeţelor Mehedinţi, Romanaţi, Teleorman şi altele au trecut, cu toată hotărîrea, la asemenea acţiuni. (Continuare în pag. a 2-a) TIRANUL DE LA GHIŞEU Funcţionarul de la ghişeu a intrat cam de mult în legendă... Investit cu soluţionarea doleanţelor unui public mai mult sau mai puţin numeros, se închide uneori în carapacea lui, iar dacă ţi-a trîntit gemuleţul sau oblonaşul, înseamnă că nu e dispus nici în ruptul capului să te servească în ziua respectivă. Degeaba încerci, de dincolo de blindajul adăpostului său, să-l convingi prin semne disperate că ai străbătut pînă la el cale lungă, el rămâne surd şi orb, de parcă nici măcar n-ai exista. Dacă vreţi, el a devenit, cu timpul, micul stăpîn peste un birou şi peste un maldăr de hârtii ori bonuri. L-am întîlnit deunăzi în persoana funcţionarei Elisabeta Zaharia de la Policlinica nr. 2 Ploieşti. „Vă rog un bon pentru radioscopie", i s-a adresat Maria Bratu, o bătrînă în vîrstă de 60 de ani din comuna Gorgota, prezentîndu-i recomandarea de la circumscripţia locală. S-a sculat dis-de-dimineaţă, dar n-a putut veni cu cursa de 5,00 pentru că acela-i autobuzul abonaţilor. A stat să aştepte o oră şi jumătate în staţie MIRON ŞTEFĂNESCU (Continuare în pag. a 2-a) PAGINA III ai FOAIE PENTRU INIMĂ I ȘI MINTE | Si Plugarii îşi aleg Primarii Plugarii şî mtmdfora din Costuma Oviatu, judeţul Constanţa, înţelegând comandamentele alei s'au întrunit îa ziua de 12 Octombrie ohi. ia ora la această întrunirea a Inpriior din Comuna Oviatu şi salt Cocoşul, pendinte de această comună, a participat la număr de 127 Cu o mmlmîMe de Ш voturi, plugarii au imtirat înlăturarea cornîiuM comunal și a primarului mienesdan Petre n Georgaiu, alegând, ca aceia? rrnmii de votări, m mu consiliu comunal, care si conducă in spmfsiîtvremeî. Au fost aleşi г Plugarul Саш» Nicola, ca primar. Plugarul Vasiig ШШт ca ajutor primar, in consiliul sitesc au fost aleşi plugarii: Vasie Cîacă, Gheeorghe Ghincea, Angliei Popescu» Dumitra Pacasdhiv, frazer Marin Qembîşa, Тщ» Lambru, mvâţâfomi îoo Sacur, comerciant» Tirine Zeana, agronomul fader Iiceanu, pietrarii Islam Sadula, Pftmm Nicofev. liumiP 1еШ!«[ tini agrari ifrtn telefon deface reenondentul » turteni * Peste două mii de țărani di» plitse Podul Ifenei, jud. lați, au i V**vtsta «daniaie tare a hotărît !»ipÎS*îire» moşiei de I 220 hectare » ha Sturaa. • Potrivit voinței lerrja plu*&; «mi. «au fost împroprietărite mai r°u!i de 408 farciUi, avdnda-its in , «*der« ta pri»«drSnd famiiîU «.tarifer de j» free* și diar*arnii. h, acelat fel « fest împSaiiii rx^ta de 898 hectare a led Rul»d«â, dâadtî-se leted potrivite ае~ гШт, wad număr de peste 208 'тш Preotul satului a tkwt e fruповвй euvfettare ți a binecuvântat p&m&ntul intrat In aiapMree dreaptă aBrannor Aa luat perte la adunarea plugarilor ! tev. Dr. Mân» db partea Partid»h»l Comunist, prietenvd Ьеяшагп db partea Preetute MugarSer sl iov, le» Nkuli din partea Sindicatelor Muncitoreşti din taţii POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE Vă prezint un caz pentru îndreptare . CONSTANTIN PRAJESCU din Oraviţa, judeţul Caraş-Severin, ne scrie : Stimate tovarăşe Strîmbălemne. Citesc mereu ziarul „Satul socialist" şi admir dibăcia ce-o aveţi de a îndrepta multe lucruri ce le găsiţi strîmbe. De aceea vă prezint şi eu un caz spre îndreptare, lată despre ce e vorba. In vara anului 1967, prin luna august, a venit la mine un tînăr — Dumitru Iliaş — din comuna Piteşti, judeţul Vaslui. Mă cunoştea, căci şi eu sînt de fel din aceeaşi comună. M-a rugat să-l găzduiesc pînă îşi va găsi servici, să-i dau de mâncare şi bani de ţigări, i-am dat o sută de Ш, iar nepoata r.iea i-a mai dat 50. A stat la noi aproape două luni, apoi, cînd şi-a găsit serviri, a plecat noaptea, pe furiş. Asta drept recunoştinţă. De atunci nu l-am mai văzut. Am aflat însă că el şi-ar fi lăsat soţia şi o fetiţă la socrii lui din comuna amintită şi că umblă teleleu prin lume, trăind din „împrumuturi" şi din bunăvoinţa altora. Acum, vă spun drept, nu mai aştept eu suta de lei, dată de trei ani, dar mă gindesc cu mîhnire cum de nu-i este lui ruşine ca să ducă o viaţă fără de omenie. Adică el, un zdrahon de om, care ar putea să stoarcă apă din piatră, să ia din agoniseala mea, un om bătrîn de 75 de ani. Şi de la cîţi alţii n-o fi luat la fel ? Vă rog, deci, poate îl găsiţi şi-i suciţi puţin purtarea pentru a se îndrepta şi el, că de, trăieşte între oameni şi trebuie să se facă şi el om de omenie. STRÎMBA-LEMNE : Sigur, nu sînt de acord cu purtarea tînărului Iliaş, care caută să se bucure de omenia semenilor, fără să mulţumească măcar. Dacă îl voi întîlni pe undeva, îi voi da o lecţie de îndreptare. Pînă atunci, poate îl ajută cei în mijlocul cărora trăieşte. Căci oamenii pot face oameni de omenie şi din cei ce păşesc pe căi greşite. D. TÂRNAUCEANU o Pămintul, apa şi aerul sub ameninţarea otrăvirii rase acoperite de piele întunecate şi otrăvitoare, ape negre, uleioase, spre care uzinele canalizează cantităţi enorme de substanţe toxice, cîmpii şi păduri ofilite de fum, imense întinderi de pămînt acoperite cu milioane de tone de reziduuri şi deşeuri de toate felurile şi provenienţele, enorme cantităţi de alimente „bogate“ în diverse chimicale — iată tot atîtea elemente ce dau o imagine, deloc liniştitoare, a mediului înconjurător în care trăieşte americanul din zilele noastre. Îngrijorarea în faţa acestei situaţii nu a întîrziat să provoace reacţii în cele mai diverse şi mai largi categorii ale populaţiei Statelor Unite. La Boston, de exemplu, din iniţiativa, unui grup de studenţi a luat fiinţă o mişcare, denumită „Ecology Action", се-şi propune să lupte pentru apărarea mediului de AUREL PERVA (Continuare în pag. a 6-a) PAGINA a IV-a Cu asemenea utilaje, sarcina de a se săpa, în judeţul Brăila, un canal magistral lung de 100 km, care va permite irigarea a mari suprafeţe, este mult înlesnită. Foto : C. DUMITRU