Satul Socialist, februarie 1970 (Anul 2, nr. 232-255)

1970-02-21 / nr. 249

SATUI SOCULUI ,'i£otidian -editat cfe'Uniutiea NaţionaÎs .a­ Cooperativelor Agricole»de Producţie .. I ANUL II Nr. 249 ! Simbătă 21 FEBRUARIE 1970 6 pagini — 30 bani­­ • VINERI dimineaţa s-a înapoiat de la Mos­cova delegaţia condusă de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii şi silviculturii, care a parti­cipat la şedinţa grupei de lucru CAER pentru probleme ale agriculturii şi industriei alimenta­re. Delegaţia a avut, de asemenea, convorbiri concretizate prin semnarea unui aranjament de colaborare tehnico-ştiinţifica între Ministe­rul Agriculturii şi Silviculturii al României şi Mi­nisterul Agriculturii al Uniunii Sovietice. La sosirea delegaţiei, în Gara de Nord, se aflau adjuncţi ai ministrului agriculturii şi sil­viculturii, precum şi A. V. Basov, ambasadorul «8bIS» Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. • DELEGAŢIA Comitetului de stat pentru e­­conomia şi administraţia locală a Republicii Socialiste România, condusă de Petre Blajo­ CARNET ! :' A fi bibliotecar nu înseam­nă numai a îndeplini o pro­fesie, ci a răspunde unei che­mări. Bibliotecarul trebuie să fie mai întîi „bibliofil", adică iubitor şi preţuitor de carte. Căci numai iubind cartea poţi transmite această nobilă pa­timă şi altora. Numai iubind cartea vei găsi acele cuvinte potrivite, convingătoare, pen- vici, preşedintele Comitetului, care se află în Danemarca, vizitează în prezent oraşul Odense. • CU PRILEJUL celei de-a 52-a aniversări a Forţelor Armate ale Uniunii Sovietice, la Casa Centrală a Armatei a avut loc o adunare la care au participat generali şi ofiţeri din garni­zoana Bucureşti. • ÎN URMA tratativelor care au avut loc la Bucureşti, a fost semnat protocolul de colabo­rare ştiinţifică între Academia Republicii So­cialiste România şi Academia Germană de Şti­inţe din Berlin pe perioada 1970—1971. Funcţiile parazite mănîncă producţia DESFIINŢAŢI-LE! Hotărîrea plenarei Consiliului Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie privind organizarea, normarea şi retribuirea muncii a stîrnit — ca pretutindeni în ţară — un viu interes şi în rîndurile cooperatorilor din judeţul Constanţa. La adunările care au dezbătut acest document de mare importanţă pentru progresul agriculturii au participat 42 000 de cooperatori împuterniciţi, din care au luat cuvîntul 2 560. Exprimîndu-şi adeziunea şi interesul pentru noile forme de organizare, normare şi retribuire a muncii, precum şi pen­tru celelalte măsuri menite să ducă la creş­terea producţiei agricole, cooperatorii au pus în discuţie, în spirit critic, unele aspecte nega­tive ce s-au manifestat în activitatea de pînă acum, au venit cu propuneri concrete în spiri­tul noilor hotărîri. Una din trăsăturile esenţiale, care a caracte­rizat dezbaterile din adunările generale a con­stituit-o analiza eficienţei muncii prin prisma valorilor create, prin finalitatea concretă a fie­cărei activităţi. In acest fel, înlocuindu-se de­viza leneşilor „timpul trece — leafa merge", cu un vechi principiu — omul potrivit la locul cuvenit — căruia i s-a adăugat şi condiţia ca fiecare cooperator, la locul său de muncă, să aibă o activitate densă, continuă şi folositoare, pe măsura posibilităţilor, pentru cooperativă. Ing. GHEORGHE ANGHEL vicepreşedinte al Uniunii judeţene Constanţa a cooperativelor agricole de producţie Iată de ce, hotărînd noile forme de organizare — inclusiv crearea a 129 de ferme de produc­ţie — precum şi noile norme şi forme de retri­buţie, ţăranii cooperatori din judeţul Constanţa au hotărît, aproape în fiecare unitate, să redu­că numărul personalului administrativ, astfel încît cei care lucrează în acest sector să preste­ze o muncă mai eficientă. Pe bună dreptate s-au întrebat cooperatorii : de ce este nevoie, în unele cooperative, de prezenţa unui achizi­tor şi, în acelaşi timp, a unui valorificator din moment ce aceste două activităţi nu solicită o activitate­­ permanentă ? Achizitorul are de lucru mai ales, înainte şi în timpul campaniilor agricole, în timp ce rolul valorificatorului intră în scenă după campanie, cînd produsele crea­te trebuie vîndute. Aceste posturi nu justifică o retribuţie separată. Ele pot fi lesne îndepli­nite de o singură persoană. Bineînţeles, acest raţionament nu s-a aplicat mecanic pretutin­deni. In cooperativele mari, sau în cele care au staţii de preamestec — unde este solicitată prezenţa ambelor posturi — ele au fost păstra­te. Cu toate acestea, din numărul de 222 de merceologi şi valorificatori, cîţi erau în anul trecut, în prezent continuă să funcţioneze nu­mai 132. In aceleaşi adunări generale, cooperatorii au semnalat ca fiind păgubitoare şi dispersarea gestiunilor în magazii separate de produse şi de materiale. Oamenii au arătat că, adesea, se plătesc cite doi-trei magazineri care nu au ce să facă tot timpul. In consecinţă, în multe locuri s-a hotărît concentrarea gestiunilor în­­tr-o singură magazie, făcîndu-se astfel o eco­nomie de 47 posturi pe judeţ. O importantă economie de forţă de muncă decurge şi din restrîngerea numărului de paz­nici. Astfel, nu rare erau cazurile cînd, de pildă, în sectorul zootehnic al unor cooperative, exista un paznic la intrare, unul în curte, unul la grajduri şi altul la baza furajeră. Coopera­torii au constatat că nu peste tot este nece­sară prezenţa acestora şi, în concluzie, au hotărît să încredinţeze supravegherea întregii arii de activitate la numai una sau două per­soane. Rezultatul : din numărul de 500 de paznici, cîţi existau anul trecut, au rămas, ca fiind necesari, doar 316. (Continuare în pag.­a 5-a) Chemarea cărţii tru a te face ascultat şi urmat, vei putea să depui acele efor­turi şi sacrificii pe care le cere orice activitate căreia i te dedici din toată inima. E drept că am văzut în unele biblioteci persoane an­gajate care îşi îndeplineau obligaţiile cu o exactitate for­mală. Completau întreaga se­rie de formulare, deschideau şi închideau biblioteca la orele prevăzute în program, recep­ţionau şi aşezau în raft căr­ţile repartizate. Dar unii ca aceştia nu pot fi numiţi „bi­bliotecari". Spuneţi-le cum vreţi: „păzitori de cărţi", „ţi­­nători de evidenţe", dar nu bibliotecari. După cum nu pot fi numiți VASILE NICOROVICI (Continuare în pag. a 2-a) Toamna se numără bo­bocii, primăvara — puii de o zi. Cîţi din ei vor ajunge pui de frigare ?, pare a se întreba tehni­ciană staţiei de incubaţie Foto : AGERPRES Fondurile băneşti trebuie folosite c­u CHIBZUINŢĂ ŞI OPERATIV In acest an, ultimul din actualul cincinal, cooperativele agricole de producţie au prevăzut să execute un volum sporit de investiţii. Pen­tru asigurarea fondurilor necesare, pe lingă acumulările proprii, prin bugetul de stat s-a prevăzut spri­jinirea cooperativelor agricole cu credite pe termen lung, care depă­şesc cu 400 milioane lei sumele acordate în 1969. Pentru investiţiile din acest an s-au transmis din timp la judeţe plafoanele de credite pe termen lung şi, totodată, s-au dat indica­ţiile necesare organelor agricole şi bancare să sprijine cooperativele agricole în planificarea judicioasă a obiectivelor, orientarea corespun­zătoare a fondurilor proprii şi îm­prumutate, precum şi în luarea măsurilor pentru asigurarea bazei materiale necesare executării şi dării în folosinţă la termen atît a investiţiilor noi, cit şi a celor ră­mase neterminate din anii prece­denţi. In aceste zile, organele a­­gricole şi bancare, împreună cu consiliile de conducere şi specialiş­tii din cooperativele agricole, pro­cedează la repartizarea plafoanelor de credite pe unităţi, acţiune deo­sebit de importantă, de care este legată în mare măsură folosirea eficientă a fondurilor. Din informările primite de la unităţile băncii, reiese că în acest an a existat o preocupare mai mare decât în trecut pentru pregătirea din timp şi în condiţii mai bune GHEORGHE POLTER de la Banca Agricolă (Continuare în pag. a 5-a) In curînd vasul va porni în prima lui cursă. Aspect de pe şantierul naval Olteniţa Foto : AGERPRES ACEL FIERBINTE FEBRUARIE 45 ŢĂRĂNIMEA IN FOCUL LUPTEI PENTRU GUVERN DEMOCRATIC SI REFORMĂ AGRARĂ MARIN MOCANU cercetător la Arhivele Statului în numeroase docu­mente elaborate și publi­­cate imediat după 23 Au­gust 1944, Partidul Comu­nist Român a subliniat faptul că pentru consoli­darea și dezvoltarea cu­ceririlor obţinute prin in­surecţie, pentru făurirea unei Românii libere şi de­mocratice, este necesară rezolvarea problemei fundamentale a revoluţiei , cucerirea puterii de către oamenii muncii, în frunte cu clasa munci­toare. P.C.R. a desfăşurat o largă activitate în ve­derea organizării aliaţi­lor proletariatului, a uni­rii într-un front larg a tu­turor forţelor interesate în propăşirea democrati­că a ţării. O atenţie deosebită s-a acordat, în această perioadă, maselor ţără­neşti, care reprezentau a­­proape 80 la sută din populaţia ţării. Un moment însemnat în procesul de organizare şi de antrenare la luptă a maselor ţărăneşti, ală­turi de clasa muncitoare, l-a constituit lansarea, la sfîrşitul lunii septembrie 1944, a proiectului de platformă a F.N.D., ela­borat de C.C. al P.C.R. şi propus tuturor forţelor democratice. Consemnînd puternicul ecou pe care proiectul de platformă l-a avut în lu­mea satului Scînteia scria : „Zilnic creşte numărul satelor în care ţăranii discută platforma şi a­­deră la ea. Ţăranii alungă pe vechii primari ai gu­vernului criminal antones­­cian şi aleg în mod liber comitetele care preiau conducerea comunelor. Ei cer exproprierea mari­lor moşii şi împroprietă­rirea celor săraci. Cer confiscarea moşiilor fas­ciştilor şi iau măsuri ca aceştia să nu le înstrăi­neze". În lupta pentru instau­rarea unui guvern demo­cratic, pentru înfăptuirea neîntîrziată a reformei a­­grare, o importanţă deo­sebită a avut-o trecerea, în ultimele luni ale anu­lui 1944, la ocuparea şi însămînţarea pămînturilor criminalilor de război, ale moşierilor fugiţi şi ale ce­lor ce sabotau strîngerea recoltelor şi însămînţările de toamnă. Sprijiniţi de muncitorii de la oraşe, ■ ţăranii din mai multe co­mune ale judeţelor Me­hedinţi, Romanaţi, Teleor­man şi altele au trecut, cu toată hotărîrea, la a­­semenea acţiuni. (Continuare în pag. a 2-a) TIRANUL DE LA GHIŞEU Funcţionarul de la ghişeu a intrat cam de mult în legendă... Investit cu soluţionarea doleanţelor unui public mai mult sau mai puţin numeros, se închide uneori în carapacea lui, iar dacă ţi-a trîntit gemuleţul sau oblo­­naşul, înseamnă că nu e dispus nici în ruptul capului să te servească în ziua respectivă. Degeaba încerci,­ de dincolo de blindajul adăpostului său, să-l convingi prin semne disperate că ai străbătut pînă la el cale lungă, el rămâne surd şi orb, de parcă nici mă­car n-ai exista. Dacă vreţi, el a devenit, cu timpul, micul stăpîn peste un birou şi peste un maldăr de hârtii ori bonuri. L-am întîlnit deunăzi în persoana funcţionarei Elisabeta Zaharia de la Policlinica nr. 2 Ploieşti. „Vă rog un bon pentru radioscopie", i s-a adresat Maria Bratu, o bătrînă în vîrstă de 60 de ani din comuna Gorgota, prezen­­tîndu-i recomandarea de la circum­scripţia locală. S-a sculat dis-de-dimineaţă, dar n-a putut veni cu cursa de 5,00 pentru că acela-i autobuzul abonaţilor. A stat să aştepte o oră şi jumătate în staţie MIRON ŞTEFĂNESCU (Continuare în pag. a 2-a) PAGINA­­ III ai FOAIE PENTRU INIMĂ I ȘI MINTE | Si Plugarii îşi aleg Primarii Plu­garii şî mtmdfora din Costuma Oviatu, judeţul Constanţa, înţelegând­­ comandamentele alei s'au întrunit îa ziua de 12 Octombrie ohi. ia ora la această întrunirea a Inpriior din Comuna Oviatu şi sa­lt Cocoşul, pendinte de această co­­­­mună, a participat la număr de 127 Cu o mmlmîMe de Ш voturi, plugarii au imtirat înlăturarea corn­îiuM comunal și a primarului mie­­nesdan Petre n Georgaiu, alegând, ca aceia? rrnmii de votări, m mu consiliu comunal, care si conducă in spmfsiîtvremeî. Au fost aleşi г Plugarul Саш» Nicola, ca primar. Plugarul Vasiig ШШт ca ajutor primar, in consi­liul sitesc au fost a­leşi plugarii: Va­­sie Cîacă, Gheeorghe Ghincea, An­gliei Popescu» Dumitra Pacasdhiv, frazer Marin Qembîşa, Тщ» Lam­­bru, mvâţâfomi îoo Sacur, comer­ciant» Tirine Zeana, agronomul fader Iiceanu, pietrarii Islam Sa­­dula, Pft­mm Nicofev. liu­miP 1еШ!­«[ tini agrari i­­frtn telefon d­efa­­ce reenondentul » turteni * Peste două mii de țărani di»­­ plitse Podul Ifenei, jud. lați, au i V**vtst­a «daniaie tare a hotărît !»ipÎS*îire» moşiei de I 220 hec­­­tare » ha Sturaa. • Potri­vit voinței lerrja plu*&­; «mi. «au fost împroprietărite mai r°u!i de 408 farciUi, avdnda-its in , «*der« ta pri»«d­rSnd famiiîU «.tarifer de j» free* și dia­r*­­arnii. h, acelat fel « fest împSaiiii rx^ta de 898 hectare a led Rul»­­d«â, dâadtî-se leted potrivite ае~ гШт, wad număr de peste 208 'тш Preotul satului a tkwt e fru­­поввй euvfettare ți a binecuvân­tat p&m&ntul intrat In aiapMree dreaptă a­­Brannor Aa luat per­te la adunarea plugarilor ! tev. Dr. Mân» db partea Partid»h»l Comunist, prietenvd Ьеяшагп db partea Preetute MugarSer sl iov, le» Nkuli din partea Sindi­catelor Muncitoreşti din taţii POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE Vă prezint un caz pentru îndreptare . CONSTANTIN PRAJES­­CU din Oraviţa, judeţul Caraş-Severin, ne scrie : Stimate tovarăşe Strîmbă­­lemne. Citesc mereu ziarul „Satul socialist" şi­ admir dibăcia ce-o aveţi de a îndrepta multe lucruri ce le găsiţi strîmbe. De aceea vă prezint şi eu un caz spre îndreptare, lată despre ce e vorba. In vara anului 1967, prin luna august, a venit la mine un tînăr —­ Dumitru Iliaş — din comuna Piteşti, judeţul Vaslui. Mă cunoştea, căci şi eu sînt de fel din aceeaşi comună. M-a rugat să-l găz­duiesc pînă îşi va găsi ser­vici, să-i dau de mâncare şi bani de ţigări, i-am dat o sută de Ш, iar nepoata r.iea i-a mai dat 50. A stat la noi aproape două luni, apoi, cînd şi-a găsit serviri, a plecat noaptea, pe furiş. Asta drept recunoştinţă. De atunci nu l-am mai văzut. Am aflat însă că el şi-ar fi lăsat soţia şi o fetiţă la socrii lui din comuna amin­tită şi că umblă teleleu prin lume, trăind din „împrumu­turi" şi din bunăvoinţa alto­ra. Acum, vă spun drept, nu mai aştept eu suta de lei, dată de trei ani, dar mă gin­­desc cu mîhnire cum de nu-i este lui ruşine ca să ducă o viaţă fără de omenie. Adi­că el, un zdrahon de om, care ar putea să stoarcă apă din piatră, să ia din agoni­seala mea, un om bătrîn de 75 de ani. Şi de la cîţi alţii n-o fi luat la fel ? Vă rog, deci, poate îl gă­siţi şi-i suciţi puţin purtarea pentru a se îndrepta şi el, că de, trăieşte între oameni şi trebuie să se facă şi el om de omenie. STRÎMBA-LEMNE : Si­gur, nu sînt de acord cu purtarea tînărului Iliaş, care caută să se bucure de ome­nia semenilor, fără să mul­ţumească măcar. Dacă îl voi întîlni pe undeva, îi voi da o lecţie de îndreptare. Pînă atunci, poate îl ajută cei în mijlocul cărora trăieşte. Căci oamenii pot face oa­meni de omenie şi din cei ce păşesc pe căi greşite. D. TÂRNAUCEANU o Pămintul, apa şi aerul sub ameninţarea otrăvirii rase acoperite de piele întu­­necate şi otrăvitoare, ape ne­gre, uleioase, spre care uzinele ca­nalizează cantităţi enorme de sub­stanţe toxice, cîmpii şi păduri o­­filite de fum, imense întinderi de pămînt acoperite cu milioane de tone de reziduuri şi deşeuri de toate felurile şi provenienţele, enorme cantităţi de alimente „bogate“ în diverse chimicale — iată tot atîtea elemente ce dau o imagine, deloc liniştitoare, a mediului înconju­rător în care trăieşte americanul din zilele noastre. Îngrijorarea în faţa acestei situaţii nu a întîrziat să provoace reacţii în cele mai diverse şi mai largi categorii ale populaţiei Statelor Unite. La Boston, de exemplu, din ini­ţiativa, unui grup de studenţi a luat fiinţă o mişcare, denumită „Ecology Action", се-şi propune să lupte pentru apărarea mediului de AUREL PERVA (Continuare în pag. a 6-a) PAGINA a IV-a Cu asemenea utilaje, sarcina de a se săpa, în judeţul Brăila, un canal ma­gistral lung de 100 km, care va per­mite irigarea a mari suprafeţe, este mult înlesnită. Foto : C. DUMITRU

Next