Satul Socialist, martie 1970 (Anul 2, nr. 256-281)

1970-03-26 / nr. 277

I Deschiderea lucrărilor SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesi­unii a patra a celei de a şasea le­gislaturi a Marii Adunări Naţio­nale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului pro­fund ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în ca­­drul cărora oameni ai muncii, spe­­cialişti în diverse domenii au fă­cut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activităţii economi­­ce„în fec­erea valorificării într-o măsură şi mai mare a resurselor materiale şi umane ale ţării. In actuala sesiune, deputaţii vor dez­bate, de asemenea, probleme prin­cipale ale politicii externe promo­vate de Republica Socialistă Româ­nia. La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organi­zaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii eco­nomice, ştiinţifice şi culturale, zia­rişti. In lojile Marii Adunări Naţio­nale erau prezenţi şefi ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Se aflau, de asemenea, nu­meroşi corespondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au întâmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului şi statului. In loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stînga se aflau mem­brii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţio­nale. Marea Adunare Naţională a a­­doptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile so­cialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind asigu­rarea şi controlul calităţii pro­duselor. 3. Proiectul de Lege privind re­gimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea in­ternaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, de­putatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării şi dis­ciplinei muncii în unităţile socia­liste de stat. După cum se ştie, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă şi amplu dezbătut în or­ganizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănă­tate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportull comun al ace­stei comisii şi al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. în continuare s-a trecut la dis­cuţia generală. Au luat cuvîntul deputaţii : Ştefan Bobaş, prim se­cretar al Comitetului judeţean­­ Neamţ al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzi­na mecanică „Muscel“ din jude­ţul Argeş, Vasile Ardeleanu, di­rectorul Schelei de extracţie — Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Ubornyi, secretar al Comitetului judeţean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sin­dicatelor, Veronica Ardelean, di­rector al fabricii de antibiotice din Iaşi, Marin Tudoran, directo­rul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din judeţul Con­stanţa, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al uzinei „23 August" din Capitală, Con­stantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrăţirea" din Oradea, Marcel Dobra, preşedintele cooperativei agricole de producţie din comuna Gîrbov, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Nicolae Rovinaru, prin-secretar al Comitetului ju­deţean­­ Teleorman al U.T.C. La amiază lucrările în şedinţa plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineaţa. (Agerpres) MARILE COMPLEXE, cale eficientă de sporire şi ieftinire a producţiei animaliere ION STANCIU adjunct al ministrului Agriculturii şi Silviculturii Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a dez­bătut şi adoptat programul na­ţional privind dezvoltarea zooteh­niei şi creşterea producţiei anima­liere în anii 1970-1980, document de mare însemnătate pentru agri­cultură, pentru întreaga economie naţională. Pornind de la principiul că o agricultură intensivă, multi­lateral dezvoltată, este indisolubil legată de o zootehnie modernă, de mare randament, programul cu­prinde complexul de măsuri ce trebuie aplicat în cursul următo­rului deceniu într-unul din cele mai importante sectoare ale pro­ducţiei agricole pentru ridicarea lui pe o treaptă de dezvoltare mult superioară celei pe care se situea­ză în prezent. Experienţa a demostrat cu pri­sosinţă că una din cauzele princi­pale care au dus la ritmuri rela­tiv reduse de sporire a efectivelor şi producţiei animale, mai ales în cooperative, o constituie necore­­larea culturii plantelor cu­ creşte­rea animalelor, baza furajeră ne­­fiind asigurată, în multe unităţi, la nivelul necesarului. Pe de altă parte,­ în acestă ramură intensivă a agriculturii nu au fost introduse tehnologii moderne, corespunzătoa­re noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii actuale. In plus, în majo­ritatea unităţilor cooperatiste ani­malele au fost crescute în sistem gospodăresc, după metode speci­fice micii gospodării. Furajarea unilaterală a generat producţii reduse, consumuri mari la unita­tea de produs, un raport nesatis­făcător între efectivul matcă şi cantităţile de produse livrate. Dacă în complexele de creştere şi îngrăşare a porcinelor ce apar­ţin întreprinderilor agricole de stat se livrează 10-12 porci graşi la o scroafă, în cooperative acest indicator este în medie de circa patru ori mai mic. Consecinţa i­­mediată ? Pentru un porc gras se consumă numai de către scroafa matcă 300 pînă la 400 kg de fu­raje în cooperative şi doar 75- 80 kg în întreprinderile agricole de stat. Pe baza unor studii temeinic fun­damentate, programul stabileşte ca porcii şi păsările să fie crescute în complexe nu numai în agricul­tura de stat, ci şi în cooperative, creîndu-se în ambele sectoare con­diții asemănătoare sub raportul (Continuare în pag. a 3-a) Marginalii Contestată multă vreme, so­ciologia ca ştiinţă constituită tinde să ocupe un loc de ma­re importanţă în lumea con­temporană. Dacă n-ar fi de­cit complexitatea tot mai e­­videntă a relaţiilor sociale, şi încă o asemenea disciplină şi-ar justifica existenţa. Des­pre comportamentul individu­шок lui se scrie mult în presa noastră, este firească această preocupare într-o societate nouă, tinzînd mereu spre per­fecţionare. A te simţi angajat în acest proces nu este numai o datorie la care te obligă le­gile morale, ci un adevărat mod de existenţă, singurul normal, singurul care legiti­mează apartenența noastră la societatea socialistă. Mă gin­­desc cu precădere la o anume NICOLAE JIANU (Continuare în pag. a 4-a) I % шштт 9вшт ятт ттш ятт SATUL SOCIALIST [Critidinui editet de Unitim - --------;--j~---- ^————---j---—--*—-j—'--j--^ ^------­ ANUL II Nr. 277­­ JOI 26 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani • Ministrul comerțului exterior al României, Cornel Burti­că, aflat în trecere prin Moscova, a avut o întrevedere cu Nikolai Patolicev, ministrul comerţului exterior al Uniunii Sovietice, cu care a discutat probleme privind relaţiile eco­nomice dintre cele două ţări, pe anul in curs şi în perspec­tivă. • La Moscova îşi desfăşoară lucrările un simpozion asu­pra problemelor prognozei dezvoltării ştiinţei şi tehnicii, or­ganizat de Comisia permanentă CAER pentru Coordonarea cercetărilor tehnice şi ştiinţifice. Reprezentantul român, acad. Aurel Avramescu, a prezentat în cursul lucrărilor comunica­rea „Prognoza influenţei cercetărilor fundamentale asupra dezvoltării economice şi sociale". EVENIMENTE • S-a înapoiat în Capitală, din Tailanda, tov. Nicolae Nicolae, adjunct al ministrului comerţului exterior, unde a avut întrevederi şi convorbiri cu personalităţi ale vieţii eco­nomice din această ţară, privind dezvoltarea schimburilor comerciale bilaterale, colaborarea şi cooperarea dintre Ro­mânia şi Tailanda. • Miercuri a sosit la Sofia delegaţia economică guverna­mentală română condusă de tovarăşul Emil Dragonescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C. Român, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care va lua parte la lucrările celei de-a 8-a se­siuni a comisiei mixte româno-bulgare • La Ambasada R. P. Polone a avut loc, marţi la amiază, festivitatea înmînârii distincţiilor decernate de Consiliul de Stat al R. P. Polone unor traducători români din literatura Polonă. Au fost decoraţi cu ordine ale Republicii Populare Polone poetul Miron Radu Paraschivescu, prof. dr. docent Ion Constantin Chiţimia, Telemac Dan, Teodor Heiban, Ele­na Linţa, Olga Zaicic. Pentru cooperativele agri­cole, mai ales pentru cele din zona de deal, posesoare de întinse livezi, zilele aces­tui martie capricios au greu­tatea miilor de tone de fruc­te ce urmează a fi obţinute, atît în 1970, cit şi în anii vii­tori. Martie este luna plan­tărilor. Tot acum se fac stro­pirile şi tăierile, se comple­tează golurile, se execută lu­crări de mobilizare şi fertili­zare a solului. într-un număr de unităţi executarea acestor lucrări este insă tărăgănată. Iată, de altfel, ce au constatat cores­pondenţii noştri în raidurile efectuate în cîteva coopera­tive agricole din judeţele Satu Mare şi Mureş. Cooperatorii din judeţul Satu Mare şi-au propus să planteze în această primăvară 320 de hectare. Lucrările nu au început încă. Pentru mo­ment se poate vorbi doar de pregătiri care sunt în diferite stadii, în funcţie de preocupă­rile existente în fiecare unitate agricolă. Astfel, la Sanislău, unde vor fi plantate 65 de hec­tare, la Horia (60 hectare) şi Urziceni (40 hectare), pregăti­rile, adică nivelarea, pichetatul şi săpatul gropilor s-au în­cheiat. Lucrarea este rămasă în urmă la cooperativa din Re­­sighea. Aici s-ar putea lucra din plin la nivelarea terenului, dar din pricina unei greşite in­terpretări a documentaţiei, fi­nanţarea nu s-a deschis încă. De altfel, din cite am aflat la sucursala judeţeană a Băncii Agricole, nici o unitate din cele 12 care au de­plantat pomi fructiferi în această primăvară nu a întocmit formele nece­sare pentru deschiderea fi­nanţării. Cauzele întîrzierii a­cestei operaţii diferă de la uni­tate­ la unitate. Cooperativa a­­gricolă din Crucuşor, care a prevăzut să planteze 15 hec­tare cu coacăz negru, nu-i încă în posesia documentaţiei. A­­ceasta a fost cerută fostului DIFOT Maramureş şi, ulterior, OFFGAIF-ului Satu Mare. Cum nici una din cele două instituţii nu a întocmit docu­mentaţia solicitată,­­ realizarea plantaţiei este pusă sub sem­nul întrebării. Situaţia creată pune în faţa organelor agricole judeţene, consiliilor de conducere şi spe­cialiştilor din unităţi sarcina de a urgenta lucrările pregătitoare şi de a trece imediat la planta­rea propriu-zisă. Nu trebuie pierdut din vedere că procen­tul de prindere şi vigurozitatea unei livezi sunt determinate în­­­­tr-o măsură decisivă de plan­­t­­area pomilor şi a arbuştilor fructiferi cit mai devreme. înainte de a porni la drum prin cooperativ­ele din judeţul Mureş ne-am oprit mai întîi la direcţia agricolă, unde am pur­tat o discuţie cu tovarăşul in­giner Carol Şuba, şeful servi­ciului pomicol. Dînsul ne-a in­format că lucrările în livezi decurg bine în unele coopera­tive agricole, printre care şi în cele din Sighişoara, Aluniş, Măghereni, Filea. Acestea au efectuat întreaga gamă a lu­crărilor de sezon în perioada stabilită, acordînd atenţia cu-­­­venită fiecărei operaţii. Dar, ne-a precizat dînsul, sunt şi u­­nităţi, şi nu puţine, unde lucră­rile de întreţinere nu sunt efect AUREL PERIDE­AL.­HANDREA (Continuare în pag. a 3-a) M­artie 1, LUNA LIVEZILOR Raid anchetă în judeţele Satu Mare şi Mureş De cîteva­­zile, pe su­prafeţe tot mai în­tinse, după ce solul s-a incălzit corespun­zător, a început şi semănatul sfeclei de zahăr Foto: A. Constantinescu ...Şi a terminat băia­tul şcoala, şi a plecat întins la oraş. Şi acolo a căzut la examenul de admitere. (Se mai în­­timplă). Un an a stat şi n-a pus mina pe sapă nici în joacă, fiindcă chemarea lui era oraşul. A mai dat o dată exa­men şi iar a căzut. Nu toţi sunt sortiţi să ajun­gă pe băncile universi­tăţii. Sînt atîtea meserii care, solicitînd talentele fiecăruia, pot conduce pe oricine munceşte să înveţe chiar spre o anu­mită perfecţiune. Dar tînărul amintit a­­vea destinul pecetluit de familie şi de propriile ...MAI BINE IN SATUL TAU FRUNTAŞ lui ambiţii , rămîne ori­cum la oraş. Cazurile sunt frecvente. Din pro­moţia de 84 absolvenţi din anul trecut ai şcolii din comuna Buzescu —­ Teleorman 56 au dat e­­xamene la diverse şcoli. Restul s-au apucat de oarecari meserii. Ten­dinţa de a aspira spre învăţătură e firească, iar în anii noştri pe de­plin încurajată. Dar sunt necesare şi aici, ca pre­tutindeni, aptitudini. După repetate asalturi unii izbutesc să treacă pragul liceelor, izbutesc să le şi absolve ajutaţi, adeseori, de un triaj su­perficial al cunoştinţe­lor. Şi aşa ajung contabili, gestonari, funcţionari, iar fetele coafeze. Sub cuvîntul de meserii „cu­răţele" cu care sînt ta­xate uneori asemenea ocupaţii se încearcă a se stabili distanţa între a­­cestea şi munca la ţară. Nimic mai artificial cu putinţă. Nu e vorbia de a rea­bilita o meserie, pe cit de aspră, desigur, pe a­­tît de plină de poezie. VIRGIL TOSO (Continuare în pag. a 4-a) POVESTE CU STRIMBĂLEMNE Unde sinteţi tovarăşe veterinar?­i­­­i In orice colţ de ţară, în cel mai îndepărtat că­tun, trăiesc şi muncesc oameni. Nu o dată Strîmbă­ lemne a întîlnit în satele de la marginea ţării, profesori, medici, ingineri agronomi, care s-au născut şi au crescut în marile oraşe ale ţării, dar care au venit să muncească în rîndul oa­menilor de la sat. Mai­­ sunt însă şi unii specia­lişti , medici veterinari, ingineri agronomi, care preferă să facă cu totul altceva decit ce au învă­ţat pe băncile facultăţii, numai să nu meargă în satul în care au fost re­partizaţi. Un asemenea caz l-a aflat Strîmbă­­lemne de la coresponden­tul voluntar Constantin Buzilă din Săveni, jude­ţul Botoşani. Printre spe­cialiştii repartizaţi la coo­perativa agricolă de pro­ducţie din Săveni, a fost şi proaspătul medic vete­rinar Vasile Savin. Cum era şi firesc, cooperatorii s-au bucurat de numirea lu­i în funcţia de şef al u­­nei ferme zootehnice nou înfiinţate. Mai mult chiar, l-au ales în consi­liul de conducere al coo­perativei agricole. S-a prezentat la post, dar după cîteva zile a dispă­rut. De şase săptămîni co­operatorii il aşteaptă. Pînă acum nimeni nu ştie unde se află medicul ve­terinar. Dacă cititorii noştri a­­flă unde se află Vasile Savin, medic veterinar care a fugit de munca încredinţată la Săveni, să-l anunţe că tovarăşii din Consiliul popular al oraşului — ţinînd cont de faptul că noul medic veterinar are familie, i-au repartizat apartamentul nr. 1 parter, în blocul A,­­ care a fost recent dat în folosinţă. Mai spuneţi-i că e aşteptat de toţi coope­ratorii, că atenţiei şi gri­jii cu care a fost încon-­­ jurat, nu are dreptul să-i­­ răspundă aşa cum a răs-­­ p­uns. a GH. NEAGU m U l I In zona industrială Işalniţa, pe şoseaua ce leagă Cetatea Banilor de Turnu Severin, se află în con­strucţie cel mai mare complex de sere din ţară. Pe şantier, forfotă specifică : să­pători, betonişti, sudori, electri­cieni, montori, geamgii. Primele 20 de hectare de sere, care vor intra în producţie la începutul lunii iu­lie, au şi căpătat contur. Pînă în noiembrie a.c. alte 60 de hectare vor intra in producţie, urmind ca în 1971 şi 1972 să se mai constru­iască 70 şi, respectiv, 64 de hectare de sere, încheindu-se astfel com­plet întreaga lucrare. Paralel cu amortizarea în viito­rii ani a întregii investiţii — ea în­sumează 796 milioane lei — s-a prevăzut ca, de pe fiecare hectar cultivat să se obţină încă din pri- La Işalniţa Se construiesc cele mai mari sere din ţară unul an de producţie un beneficiu de 300 000 lei. Realizat după modelul serelor existente la Popeşti-Leordeni, Arad şi Oradea, cu participarea mai multor institute şi întreprin­deri specializate din ţară, comple­xul de la Işalniţa a fost prevăzut cu tot ce-г trebuie. Utilaje automa­tizate pentru irigaţii prin asper­­siune şi de reglare a temperaturii (pe bază de­ program in timp), sere înmulţitor pe 10 hectare, o hală cu maşini de sortare şi ambalare, ca­meră frigotehnica, fabrică de ghea­ţă, mijloace­­tre transport intern etc. sursa de apă pentru irigaţii, lacul de acumulare al termocentra­lei. 30 de oameni, din cei 2000 care vor lucra permanent aici, au şi în­ceput practica. Cunoscînd că în sectorul coope­ratist din judeţul Dolj vor intra în producţie, în următoarele săptă­­mîni, peste 200 de hectare de so­larii şi sere înmulţitor, l-am rugat pe directorul complexului I.A.S.­­Craiova, ing. Vasile Sandu, să ne spună cum se va materializa con­lucrarea dintre acest sector şi com­plexul pe care îl conduce.­­ Şi în această privinţă există un program amănunţit. Încă din a­­ceastă toamnă, sute de legumicul­tori din judeţ se vor califica şi specializa, prin rotaţie, în serele noastre. După cum se vede, măsurile sta­bilite de plenara din decembrie 1969 a C.C. al P.C.R. privind dez­voltarea mai rapidă a legumicul­tura, capătă viaţă cu maximă promptitudine şi eficienţă econo­mică. AL. STEFĂNESCU © © © V. I. LENIN OPERE COMPLETE VOLUMUL 53 Editura politică a tipărit de curînd vo­lumul 53 din seria de opere complete V. I. Lenin, dedicat ani­versării centenarului nașterii marelui con­ducător. Volumul cuprinde 575 de documente din perioada iunie — de­cembrie 1921 (scrisori, telegrame și tele­­fonograme etc). Dintre acestea, un număr apreciabil n-au fost incluse în ediţiile anterioare ale Opere­lor lui Lenin, iar 93 din ele se publică acum pentru prima oară. Cele mai multe din­tre documente oglin­desc preocuparea permanentă a lui Le­nin pentru explicarea noii politici economi­ce,activitatea lui de zi cu zi desfăşurată în conducerea con­strucţiei economice, grija pentru perfecţio­narea stilului de muncă al organizaţii­lor de partid. Documentele lui Le­nin, incluse în acest volum, pun în lumină în special activitatea depusă pentru refa­cerea industriei şi a transporturilor, pen­tru reorganizarea acestora. Numeroa­se scrisori şi bilete cu­prinse în lucrare sunt o mărturie vie a aten­ţiei manifestate de Le­nin faţă de tovarăşii săi, a atitudinii ne­obişnuit de atente pe care o avea el în ra­porturile cu oamenii.

Next