Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)
1970-05-30 / nr. 331
SATUL SOCIALIST Cotidian editet de Lîniunee Naţională ’ "*' '•* I"' 11 ,,v " "" îmi n|iJmt lin' linin' 11.114 lli-i'.M-' I*»| •••*•. >*M> •............................. ' *• - ■> > I. . »*—.».■-« IV Ml ■■ичи к in.im.ч».и. ...»ч Ml „.„g-ţ,,., .,,, , ,,t.^ • j ANUL П Nr. 331 I SiMBĂTĂ 30 МД1 197G || e pagini - 30 bani I HOTARÎREA Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Ministri al Republicii Socialiste România și a Consiliului National al Frontului Unitatii Socialiste, ^ * 1 privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970 Calamităţile naturale au afectat puternic largi zone ale ţării producînd uriaşe pierderi. Au căzut pradă apelor vieţi omeneşti, au fost distruse şi avariate întreprinderi industriale şi agricole, alte unităţi economice şi instituţii social-culturale, căi de comunicaţii, un mare număr de locuinţe proprietate de stat şi proprietate personală a cetăţenilor, numeroase construcţii, anexe gospodăreşti, bunuri de uz gospodăresc şi personal, a pierit un însemnat număr de animale. La chemarea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, armata şi gărzile patriotice, întregul nostru popor — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au luptat zi şi noapte împotriva forţelor dezlănţuite ale naturii, neprecupeţind nici un efort, au dat numeroase dovezi de eroism, uneori mergînd pînă la sacrificiul suprem, pentru zăgăzuirea apelor, pentru salvarea bunurilor materiale şi a vieţilor omeneşti. Sub conducerea nemijlocită a organelor şi organizaţiilor de partid, comitetele executive ale consiliilor populare, celelalte organe de stat şi organizaţii obşteşti au acţionat cu hotărîre pentru restabilirea şi normalizarea situaţiei, pentru repunerea în funcţiune a unităţilor industriale, agricole, comerciale şi social-culturale ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, pentru recuperarea rămînerilor în urmă în efectuarea lucrărilor agricole, pentru refacerea căilor de comunicaţii şi a altor obiective economice, pentru asigurarea cazării, alimentaţiei şi ocrotirea sănătăţii populaţiei sinistrate, întreaga ţară a trecut cu hotărîre la înlăturarea, într-un timp cit mai scurt, a consecinţelor grave ale acestor mari calamităţi naturale. Intr-o atmosferă de înaltă responsabilitate şi solidaritate socialistă, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii, şantiere, unităţi agricole de stat şi cooperatiste şi-au înzecit eforturile în muncă, hotărîte să contribuie prin activitatea lor, prin rezultatele obţinute în creşterea producţiei, la recuperarea pagubelor pricinuite de inundaţii, la asigurarea condiţiilor ca dezvoltarea economiei noastre naţionale să nu fie impietată, ca sarcinile planului de stat pe acest an să poată fi îndeplinite cu succes. O impresionantă manifestare a puternicei solidarităţi socialiste a oamenilor muncii din ţara noastră, a unităţii şi spiritului de întrajutorare al poporului nostru o constituie modul în care toţi cetăţenii patriei au răspuns chemării Frontului Unităţii Socialiste. Oamenii muncii din industrie, personalul instituţiilor de stat şi obşteşti au hotărît să dea o parte din salariul lor pentru acoperirea pierderilor provocate de inundaţii ; ţărănimea a strîns şi trimis judeţelor sinistrate importante cantităţi de produse agricole ; categorii largi de cetăţeni au depus la C.E.C. în contul special pentru ajutorarea sinistraţilor, au donat alimente, articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de uz casnic pentru populaţia din zonele calamitate ; la aceste acţiuni participă milioane şi milioane de oameni, practic întregul nostru popor. In aceste zile de grea încercare pentru poporul român s-au manifestat puternic simpatia şi sprijinul de care se bucură România din partea a zeci şi zeci de popoare din toată lumea datorită politicii marxist-leniniste promovate cu consecvenţă de partidul nostru — politică de prietenie şi colaborare cu toate statele, de pace şi înţelegere internaţională. Numeroase ţări socialiste, precum şi multe alte ţări, şefi de state şi oameni politici, organizaţii internaţionale, organizaţii economice şi firme străine, cetăţeni din diferite state, prieteni ai poporului român, şi-au manifestat compasiunea prin scrisori şi telegrame, au contribuit cu bani, alimente, medicamente, obiecte de îmbrăcăminte, materiale de construcţii, diferite instalaţii la ameliorarea daunelor şi a suferinţelor pricinuite de inundaţii. Statul nostru socialist a acordat şi acordă sprijin permanent populaţiei sinistrate. După cum se ştie, din primele zile, s-au alocat pentru sprijinirea imediată a populaţiei fonduri speciale de 400 000 000 de lei. Avînd în vedere pierderile grele din zonele sinistrate şi necesitatea soluţionării cît mai grabnice a problemelor legate de refacerea gospodăriilor personale ale celor ce au avut de suferit de pe urma calamităţilor şi de sprijinirea cooperativelor agricole afectate de inundaţii, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România şi Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Hotărăsc : 1. Cetăţenilor din municipii şi oraşe ale căror locuinţe proprietate personală au fost complet distruse li se pot atribui, dacă doresc, apartamente în proprietate personală din locuinţele ce se construiesc în blocuri de către stat. Cetăţenii care au locuit cu chirie în clădiri care au fost distruse de calamităţi vor primi cu prioritate apartamente în blocurile ce se construiesc de către stat. In scopul satisfacerii nevoilor de locuinţe ale acestor categorii de cetăţeni se vor construi în anul 1970 peste prevederile planului de stat, în localităţile calamitate, un număr de 5 000 apartamente. 2. Cetăţenii din mediul urban ale căror locuinţe proprietate personală au fost distruse de calamităţi, dar nu doresc să primească în proprietate personală apartamente în bloc, vor beneficia de un ajutor bănesc pentru a-şi construi locuinţe, ajutor care, împreună cu despăgubirile ce se acordă de Administraţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 20 000 lei. Cetăţenii din mediul urban ale căror locuinţe proprietate personală au fost avariate vor beneficia, pentru reparaţii, de un ajutor bănesc care, împreună cu despăgubirile de la Administraţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 6 000 lei. Cetăţenilor din mediul rural ale căror locuinţe proprietate personală au fost distruse, li se acordă, în vederea construirii acestora, un ajutor bănesc care, împreună cu despăgubirile de la Administraţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 15 000 lei. Cetăţenilor din mediul rural ale căror locuinţe proprietate personală au fost avariate li se acordă, în vederea reparării acestora, un ajutor bănesc care, împreună cu despăgubirile de la Administraţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 5 000 lei. Pentru refacerea anexelor gospodăreşti distruse de calamităţi se va putea acorda, atît în mediul urban cît şi la sate, un ajutor bănesc care, împreună cu despăgubirile de la Administraţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 5 000 lei. Pentru refacerea bunurilor casnice şi de uz personal distruse de calamităţi, se acordă cetăţenilor de la oraşe şi sate un ajutor — în obiecte şi numerar — în valoare de pînă la 5 000 lei. Ajutoarele arătate mai sus vor fi stabilite pe baza estimărilor efectuate de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale, de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, cu consultarea consiliilor judeţene ale Frontului Unităţii Socialiste. Ajutoarele vor fi stabilite diferenţiat pentru fiecare caz în parte în funcţie de pagubele suferite, de veniturile şi greutăţile familiilor respective. 3. Pentru refacerea sau repararea locuinţelor distruse sau avariate, cetăţenii vor beneficia de unele facilităţi : procurarea de materiale de construcţii la preţuri de livrare fără impozit pe circulaţia mărfurilor, scutirea de taxe pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie şi înscrierea dreptului de proprietate. 4. Comitetele executive ale consiliilor populare ale judeţelor calamitate vor identifica spaţiile existente cu altă destinaţie care, cu un minim de cheltuieli, ar putea fi adaptate pentru a se crea condiţii de cazare provizorie a sinistraţilor. In acelaşi scop, vor lua masuri de amenajare a unor colonii din corturi sau barăci, cu dotările de deservire strict necesare. 5. Se vor acorda ajutoare cooperativelor agricole de producţie pentru refacerea clădirilor şi culturilor distruse, pentru refacerea potenţialului de producţie diminuat ca urmare a calamităţilor, în funcţie de pagubele suferite şi de puterea economică a C.A.P. Evaluarea pagubelor şi stabilirea ajutoarelor se va face de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi consiliile judeţene ale Frontului Unităţii Socialiste, cu consultarea uniunilor judeţene şi Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Unităţile cooperatiste vor beneficia de achiziţionarea de materiale de construcţii la preţuri de livrare scutite de impozitul pe circulaţia mărfurilor şi scutirea de taxe pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţii. 6. Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene vor lua măsuri de sprijinire a organizaţiilor de construcţii care îşi desfăşoară activitatea în judeţele calamitate, asigurînd aprovizionarea acestora cu materialele de construcţii, utilaje şi forţa de muncă necesară. 7. Comitetele executive ale consiliilor populare vor sprijini, la cererea cetăţenilor sinistraţi, prin unităţile de prestaţii în construcţii, executarea de lucrări de reconstrucţie şi reparaţii ale locuinţelor proprietate personală distruse sau avariate, acordînd prioritate la contractare cetăţenilor invalizi, infirmi sau bolnavi, precum şi persoanelor în vîrstă care nu au posibilităţi să construiască prin forţe proprii. Se recomandă Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să acorde acelaşi sprijin prin unităţile proprii. 8. Comitetele executive ale consiliilor populare vor lua măsuri ca reconstrucţia clădirilor de locuit — atît în mediul urban, cît şi în cel rural — să fie fundamentată, ca amplasare şi regim de înălţime, prin studii simplificate şi operative de sistematizare, încadrarea clădirilor se va face în limitele existente ale perimetrelor oraşelor, respectiv ale vetrei satelor, sau în cele stabilite prin schiţele de sistematizare, acolo unde acestea sunt întocmite, evitîndu-se terenurile inundabile sau alunecătoare şi promovîndu-se o folosire intensivă a ariei construite. 9. Ministerul Comerţului Interior şi Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum vor repartiza la unităţile de desfacere din judeţele calamitate materiale pentru fondul pieţei necesare reconstruirii şi reparării locuinţelor. ★ Sprijinul şi înlesnirile care se acordă pe baza acestei hotărîri vor permite familiilor sinistraţilor să înlăture cît mai repede pagubele suferite, să-şi refacă gospodăriile şi bunurile distruse, să reintre în ritmul unei vieţi normale. Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri şi Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste îşi exprimă convingerea că întregul nostru popor va dovedi în continuare acelaşi spirit de abnegaţie şi devotament faţă de patrie, că va munci cu eroism şi dîrzenie pentru a înlătura total urmările pricinuite de calamităţi şi a asigura pe mai departe o dezvoltare dinamică economiei naţionale, înfăptuirea măreţului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate adoptat de Congresul al X-lea. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A ÎNCEPUT O VIZITĂ DE LUCRU In judeţul Ialomiţa Ieri dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mazil şi Ilie Verdeţ au început o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Elicopterul a aterizat pe terenul fermei nr. 4 a I.A.S. Vlădeni, unde conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de primul secretar al Comitetului judeţean de partid, Vasile Marin, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. In acest loc, unde se află zona cea mai periclitată de inundaţii de pe întreaga suprafaţă a acestei mari întreprinderi agricole, de aproape 90 de zile se duce de-a lungul malului Borcei o luptă neîntreruptă, o muncă plină de răspundere şi abnegaţie pentru consolidarea şi înălţarea digului, care protejează peste 10 000 de ha cultivate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat, la bordul unei şalupe, o bună parte din această zonă, cercetînd cîţiva kilometri de dig. In unele puncte critice, unde în urmă cu cîteva zile s-au semnalat infiltraţii determinate de valuri puternice stîrnite de vînt, se lucrează intens. Muncitori, ostaşi, specialişti, folosind maşini şi utilaje grele, desfăşoară o activitate neîntreruptă. Se face totul pentru a salva recolta de pe pămînturile îndiguite, unde aceasta se anunţă deosebit de bogată la toate culturile. La Cipiligelu, secretarul general al partidului coboară din şalupă şi cercetează cu atenţie starea digului. Cota de ieri a apelor a fost de 714 cm. In următoarele zile se prevede o creştere de 20—35 cm peste acest nivel. Digul supraînălţat, consolidat cu saci de pămînt, depăşeşte însă această cotă, astfel încît cu eforturi continue aici există toate posibilităţile pentru stăvilirea năvalei apei asupra imensei avuţii ocrotite cu atîta trudă. Stînd de vorbă cu muncitorii care lucrează la dig, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le adresează calde felicitări pentru activitatea uriaşă consacrată victoriei în lupta cu apele. Conducătorii de partid şi de stat felicită, totodată, pe militarii care, în aceste zile grele, îşi îndeplinesc cu cinste îndatorirea faţă de patrie, faţă de popor. Spre amiază, conducătorii de partid şi de stat au ajuns cu elicopterul la Călăraşi. In zona industrială a oraşului, unde a aterizat aparatul de zbor, au fost salutaţi de Ion Sinişteanu, primsecretar al Comitetului municipal de partid Călăraşi, şi de un mare număr de oameni ai muncii, care au făcut conducătorilor de partid şi de stat o călduroasă primire. S-a vizitat Combinatul de hîrtie şi celuloză şi Fabrica de confecţii din localitate. Secretarul general al partidului se interesează de stadiul unor lucrări de investiţii şi de calitatea produselor, recomandînd muncitorilor din această întreprindere mai buna folosire a timpului de lucru. Este necesar ca, prin eforturi susţinute, să se asigure realizarea şi depăşirea angajamentelor asumate. In întreprinderile vizitate, ca şi pe traseul străbătut din oraşul Călăraşi, mii de oameni ai muncii, care au aflat de vizita conducătorilor de partid şi de stat le-au făcut o entuziastă primire, au aclamat îndelung pe secretarul general al partidului. La ora cînd încheiem transmisia, vizita în judeţul Ialomiţa continuă. (Agerpres) Cu preţul unor eforturi uriaşe VOM REFACE TOTUL, ABSOLUT TOTUL ! întrebare : Acum cînd apele s-au retras în mare parte, pot fi estimate proporţiile calamităţilor provocate în judeţul dv ? Răspuns : Cele mai greu lovite de inundaţii au fost oraşele Mediaş, Dumbrăveni, Copşa Mică şi comunele Hoghilag, Dîrloş, Tîrnava şi Bratei. Duminică şi luni o parte din localităţile greu încercate au fost victimele unei noi revărsări ale cărei distrugeri nu au fost încă evaluate. Aşa că referindu-mă numai la prima inundaţie bilanţul este următorul : au fost inundate peste 1 000 de case din care 356 sunt complet distruse şi 264 avariate parţial. Aproape 1 000 de familii au rămas fără hrană, fără îmbrăcăminte, fără adăpost. Cinci vieţi omeneşti au căzut pradă furiei apelor. Au fost distruse reţele telefonice şi electrice, căi ferate, peste Convorbire cu tovarăşul RICHARD WINTER, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Sibiu 3 km de drum pietruit, poduri peste Tîrnava şi peste Olt ; 20 de întreprinderi economice din care 7 unităţi industriale mari au fost scoase pentru un timp din circuitul producţiei. 13 229 hectare agricole au fost inundate. Estimativ, pierderile suferite de economia judeţului se cifrează la 137,5 milioane de lei. Toate acestea reprezintă, însă, doar tabloul sumar al pagubelor. întrebare : Ce s-a întreprins pentru limitarea pagubelor, pentru ca viaţa să-şi reia cursul normal ? Răspuns : In aceste grele încercări s-a manifestat pregnant spiritul de disciplină, puternica solidaritate a locuitorilor judeţului care, strîns uniţi în jurul Comitetului judeţean de partid, într-un impresionant efort de voinţă şi abnegaţie au acţionat hotărît pentru preîntîmpinarea pagubelor şi, ulterior, pentru diminuarea lor, în orele premergătoare catastrofei, cu ajutorul gărzilor patriotice, ostaşilor, al tineretului, al locuitorilor au fost evacuaţi o mare parte din cetăţeni, au fost puse la adăpost însemnate bunuri materiale. Forţa MARIA BOGDAN (Continuare în pag. a 5-a) Viitura a trecut, mecanizatorii pregătesc din nou terenul de cultură al cooperativei agricole din Luduş Cum trebuie făcute inventarierea bunurilor calamitate şi evaluarea pagubelor in cooperativele agricole In vederea reluării activităţii normale de producţie este necesar să se stabilească cît mai exact nivelul pagubelor materiale provocate de inundaţii cooperativelor agricole. Operaţiile sînt conduse, în baza Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 626 din 1970, de Comisia centrală pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de inventariere a bunurilor materiale şi de evaluare a pagubelor produse de inundaţii. Pentru a veni în sprijinul consiliilor de conducere ale cooperativelor calamitate prezentăm cîteva din indicaţiile mai importante de care trebuie să se ţină seama în cursul lucrărilor de inventariere şi evaluare. Prima etapă a acţiunii constă în stabilirea în fiecare cooperativă agricolă a comisiilor de inventariere. Din comisii vor face parte preşedinţii cooperativelor agricole, contabilii şefi, membrii consiliilor de conducere, ceilalţi contabili, economiştii de ferme, cadrele tehnice, membrii comisiilor de revizie şi toate cadrele cu munci de răspundere în unităţi. In funcţie de mărimea cooperativelor agricole, de cantitatea bunurilor ce urmează să fie inventariate, din membrii comisiei de inventariere, se vor forma subcomisii. Activitatea comisiilor şi subcomisiilor de inventariere va fi sprijinită de cadrele economico-financiare, tehnice şi juridice ale direcţiilor agricole şi ale altor instituţii şi organizaţii judeţene. Aparatului contabil al cooperativelor îi revine sarcina de a pregăti listele de inventariere pe care vor fi incluse absolut toate bunurile ce aparţin unităţilor pe locuri de păstrare, pe gestionari’ şi pe categorii de folosinţă. Vor fi întocmite, în (Continuare în pag■ a 5-a)