Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)

1970-05-30 / nr. 331

SATUL SOCIALIST Cotidian editet de Lîniunee Naţională ’ "*' '•* I"' 11 ,,v " "" îmi n|iJmt lin' linin' 11.114 lli-i'.M-' I*»| •••*•. >*M> •............................. ' *• - ■> > I. . »*—.».■-« IV Ml ■■ичи к in.im.ч».и. ...»ч Ml „.„g-ţ,,., .,,, , ,,t.^ • j ANUL П Nr. 331 I SiMBĂTĂ 30 МД1 197G || e pagini - 30 bani I HOTARÎREA Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Ministri al Republicii Socialiste România și a Consiliului National al Frontului Unitatii Socialiste, ^ * 1­­ privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970 Calamităţile naturale au afectat puternic largi zone ale ţării producînd uriaşe pierderi. Au căzut pradă apelor vieţi omeneşti, au fost distruse şi avariate întreprinderi industriale şi agricole, alte unităţi economice şi instituţii so­­cial-culturale, căi de comunicaţii, un mare nu­măr de locuinţe proprietate de stat şi proprie­tate personală a cetăţenilor, numeroase con­strucţii, anexe gospodăreşti, bunuri de uz gos­podăresc şi personal, a pierit un însemnat nu­măr de animale. La chemarea Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, a secretarului său ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, clasa mun­citoare, ţărănimea, intelectualitatea, armata şi gărzile patriotice, întregul nostru popor — români, maghiari, germani şi de alte naţionali­tăţi — au luptat zi şi noapte împotriva forţelor dezlănţuite ale naturii, neprecupeţind nici un efort, au dat numeroase dovezi de eroism, une­ori mergînd pînă la sacrificiul suprem, pentru zăgăzuirea apelor, pentru salvarea bunurilor materiale şi a vieţilor omeneşti. Sub conducerea nemijlocită a organelor şi organizaţiilor de partid, comitetele executive ale consiliilor populare, celelalte organe de stat şi organizaţii obşteşti au acţionat cu hotărîre pentru restabilirea şi normalizarea situaţiei, pentru repunerea în funcţiune a unităţilor in­dustriale, agricole, comerciale şi social-cultu­­rale ce au avut de suferit de pe urma inunda­ţiilor, pentru recuperarea rămînerilor în urmă în efectuarea lucrărilor agricole, pentru refa­cerea căilor de comunicaţii şi a altor obiective economice, pentru asigurarea cazării, alimen­taţiei şi ocrotirea sănătăţii populaţiei sinistrate, întreaga ţară a trecut cu hotărîre la înlătu­rarea, într-un timp cit mai scurt, a con­secinţelor grave ale acestor mari calamităţi naturale. Intr-o atmosferă de înaltă responsa­bilitate şi solidaritate socialistă, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi şi institu­ţii, şantiere, unităţi agricole de stat şi coope­ratiste şi-au înzecit eforturile în muncă, hotă­­rîte să contribuie prin activitatea lor, prin re­zultatele obţinute în creşterea producţiei, la recuperarea pagubelor pricinuite de inundaţii, la asigurarea condiţiilor ca dezvoltarea econo­miei noastre naţionale să nu fie impietată, ca s­arcinile planului de stat pe acest an să poată fi îndeplinite cu succes. O impresionantă manifestare a puternicei solidarităţi socialiste a oamenilor muncii din ţara noastră, a unităţii şi spiritului de întraju­torare al poporului nostru o constituie modul în care toţi cetăţenii patriei au răspuns che­mării Frontului Unităţii Socialiste. Oamenii muncii din industrie, personalul instituţiilor de stat şi obşteşti au hotărît să dea o parte din salariul lor pentru acoperirea pierderilor pro­vocate de inundaţii ; ţărănimea a strîns şi tri­mis judeţelor sinistrate importante cantităţi de produse agricole ; categorii largi de cetăţeni au depus la C.E.C. în contul special pentru ajuto­rarea sinistraţilor, au donat alimente, articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de uz casnic pentru populaţia din zonele calamitate ; la aceste acţiuni participă milioane şi milioane de oameni, practic întregul nostru popor. In aceste zile de grea încercare pentru po­porul român s-au manifestat puternic simpatia şi sprijinul de care se bucură România din partea a zeci şi zeci de popoare din toată lu­mea datorită politicii marxist-leniniste promo­vate cu consecvenţă de partidul nostru — poli­tică de prietenie şi colaborare cu toate state­le, de pace şi înţelegere internaţională. Nume­roase ţări socialiste, precum şi multe alte ţări, şefi de state şi oameni politici, organizaţii in­ternaţionale, organizaţii economice şi firme străine, cetăţeni din diferite state, prieteni ai poporului român, şi-au manifestat compasiu­nea prin scrisori şi telegrame, au contribuit cu bani, alimente, medicamente, obiecte de îmbrăcăminte, materiale de construcţii, diferi­te instalaţii la ameliorarea daunelor şi a su­ferinţelor pricinuite de inundaţii. Statul nostru socialist a acordat şi acordă sprijin permanent populaţiei sinistrate. După cum se ştie, din primele zile, s-au alocat pen­tru sprijinirea imediată a populaţiei fonduri speciale de 400 000 000 de lei. Avînd în vedere pierderile grele din zonele sinistrate şi necesitatea soluţionării cît mai grabnice a problemelor legate de refacerea gospodăriilor personale ale celor ce au avut de suferit de pe urma calamităţilor şi de spri­jinirea cooperativelor agricole afectate de inundaţii, Comitetul Central al Partidului Co­munist Român, Consiliul de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România şi Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Hotărăsc : 1. Cetăţenilor din municipii şi oraşe ale căror locuinţe proprietate personală au fost com­plet distruse li se pot atribui, dacă doresc, a­­partamente în proprietate personală din locu­inţele ce se construiesc în blocuri de către stat. Cetăţenii care au locuit cu chirie în clădiri care au fost distruse de calamităţi vor primi cu prioritate apartamente în blocurile ce se construiesc de către stat. In scopul satisfacerii nevoilor de locuinţe ale acestor categorii de cetăţeni se vor construi în anul 1970 peste prevederile planului de stat, în localităţile calamitate, un număr de 5 000 apartamente. 2. Cetăţenii din mediul urban ale căror locu­inţe proprietate personală au fost distruse de calamităţi, dar nu doresc să primească în pro­prietate personală apartamente în bloc, vor be­neficia de un ajutor bănesc pentru a-şi construi locuinţe, ajutor care, împreună cu despăgubi­rile ce se acordă de Administraţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 20 000 lei. Cetăţenii din mediul urban ale căror locuinţe proprietate personală au fost avariate vor beneficia, pentru reparaţii, de un ajutor bă­nesc care, împreună cu despăgubirile de la Administraţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 6 000 lei. Cetăţenilor din mediul rural ale căror locu­inţe proprietate personală au fost distruse, li se acordă, în vederea construirii acestora, un ajutor bănesc care, împreună cu despăgubirile de la Administraţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 15 000 lei. Cetăţenilor din mediul rural ale căror lo­cuinţe proprietate personală au fost avariate li se acordă, în vederea reparării acestora, un ajutor bănesc care, împreună cu despăgubirile de la Administraţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 5 000 lei. Pentru refacerea anexelor gospodăreşti dis­truse de calamităţi se va putea acorda, atît în mediul urban cît şi la sate, un ajutor bănesc care, împreună cu despăgubirile de la Admi­nistraţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 5 000 lei. Pentru refacerea bunurilor casnice şi de uz personal distruse de calamităţi, se acordă cetă­ţenilor de la oraşe şi sate un ajutor — în obiecte şi numerar — în valoare de pînă la 5 000 lei. Ajutoarele arătate mai sus vor fi stabilite pe baza estimărilor efectuate de comitetele exe­cutive ale consiliilor populare comunale, orăşe­neşti şi municipale, de către comitetele execu­tive ale consiliilor populare judeţene, cu con­sultarea consiliilor judeţene ale Frontului Uni­tăţii Socialiste. Ajutoarele vor fi stabilite dife­renţiat pentru fiecare caz în parte în funcţie de pagubele suferite, de veniturile şi greută­ţile familiilor respective. 3. Pentru refacerea sau repararea locuinţelor distruse sau avariate, cetăţenii vor beneficia de unele facilităţi : procurarea de materiale de con­strucţii la preţuri de livrare fără impozit pe cir­culaţia mărfurilor, scutirea de taxe pentru obţi­nerea autorizaţiei de construcţie şi înscrierea dreptului de proprietate. 4. Comitetele executive ale consiliilor popu­lare ale judeţelor calamitate vor identifica spa­ţiile existente cu altă destinaţie care, cu un mi­nim de cheltuieli, ar putea fi adaptate pentru a se crea condiţii de cazare provizorie a sinistra­ţilor. In acelaşi scop, vor lua masuri de amena­jare a unor colonii din corturi sau barăci, cu dotările de deservire strict necesare. 5. Se vor acorda ajutoare cooperativelor agri­cole de producţie pentru refacerea clădirilor şi culturilor distruse, pentru­ refacerea potenţia­lului de producţie diminuat ca urmare a cala­mităţilor, în funcţie de pagubele suferite şi de puterea economică a C.A.P. Evaluarea pagube­lor şi stabilirea ajutoarelor se va face de către comitetele executive ale consiliilor populare ju­deţene şi consiliile judeţene ale Frontului Uni­tăţii Socialiste, cu consultarea uniunilor jude­ţene şi Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agri­cole de Producţie. Unităţile cooperatiste vor beneficia de achiziţionarea de materiale de con­strucţii la preţuri de livrare scutite de impo­zitul pe circulaţia mărfurilor şi scutirea de taxe pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţii. 6. Ministerele, celelalte organe centrale şi co­mitetele executive ale consiliilor populare ju­deţene vor lua măsuri de sprijinire a organi­zaţiilor de construcţii care îşi desfăşoară ac­tivitatea în judeţele calamitate, asigurînd apro­vizionarea acestora cu materialele de construc­ţii, utilaje şi forţa de muncă necesară. 7. Comitetele executive ale consiliilor popu­lare vor sprijini, la cererea cetăţenilor sinis­traţi, prin unităţile de prestaţii în construcţii, executarea de lucrări de reconstrucţie şi repa­raţii ale locuinţelor proprietate personală dis­truse sau avariate, acordînd prioritate la con­tractare cetăţenilor invalizi, infirmi sau bol­navi, precum şi persoanelor în vîrstă care nu au posibilităţi să construiască prin forţe proprii. Se recomandă Uniunii Centrale a Cooperati­velor Meşteşugăreşti şi Uniunii Centrale a Coo­perativelor de Consum să acorde acelaşi sprijin prin unităţile proprii. 8. Comitetele executive ale consiliilor popu­lare vor lua măsuri ca reconstrucţia clădirilor de locuit — atît în mediul urban, cît şi în cel rural — să fie fundamentată, ca amplasare şi regim de înălţime, prin studii simplificate şi operative de sistematizare, încadrarea clădiri­lor se va face în limitele existente ale perime­­trelor oraşelor, respectiv ale vetrei satelor, sau în cele stabilite prin schiţele de sistematizare, acolo unde acestea sunt întocmite, evitîndu-se terenurile inundabile sau alunecătoare şi pro­­movîndu-se o folosire intensivă a ariei con­struite. 9. Ministerul Comerţului Interior şi Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum vor re­partiza la unităţile de desfacere din judeţele calamitate materiale pentru fondul pieţei ne­cesare reconstruirii şi reparării locuinţelor. ★ Sprijinul şi înlesnirile care se acordă pe baza acestei hotărîri vor permite familiilor sinistra­ţilor să înlăture cît mai repede pagubele sufe­rite, să-şi refacă gospodăriile şi bunurile dis­truse, să reintre în ritmul unei vieţi normale. Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri şi Consiliul Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste îşi exprimă convingerea că întregul nostru popor va dovedi în continuare acelaşi spirit de abnegaţie şi de­votament faţă de patrie, că va munci cu eroism şi dîrzenie pentru a înlătura total urmările pri­cinuite de calamităţi şi a asigura pe mai de­parte o dezvoltare dinamică economiei naţio­nale, înfăptuirea măreţului program de fău­rire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate adoptat de Congresul al X-lea. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A ÎNCEPUT O VIZITĂ DE LUCRU In judeţul Ialomiţa Ieri dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mazil şi Ilie Verdeţ au început o vizită de lucru în ju­deţul Ialomiţa. Elicopterul a aterizat pe terenul fermei nr. 4 a I.A.S. Vlădeni, unde conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de primul se­cretar al Comitetului judeţean de partid, Vasile Marin, şi de alţi re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. In acest loc, unde se află zona cea mai periclitată de inundaţii de pe întreaga suprafaţă a acestei mari întreprinderi agricole, de a­­proape 90 de zile se duce de-a lungul malului Borcei o luptă ne­întreruptă, o muncă plină de răs­pundere şi abnegaţie pentru con­solidarea şi înălţarea digului, care protejează peste 10 000 de ha cul­tivate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat, la bordul unei şa­lupe, o bună parte din această zonă, cercetînd cîţiva kilometri de dig. In unele puncte critice, unde în urmă cu cîteva zile s-au sem­nalat infiltraţii determinate de va­luri puternice stîrnite de vînt, se lucrează intens. Muncitori, ostaşi, specialişti, folosind maşini şi utila­je grele, desfăşoară o activitate neîntreruptă. Se face totul pentru a salva recolta de pe pămînturile îndiguite, unde aceasta se anunţă deosebit de bogată la toate cultu­rile. La Cipiligelu, secretarul general al partidului coboară din şalupă şi cercetează cu atenţie starea di­gului. Cota de ieri a apelor a fost de 714 cm. In următoarele zile se pre­vede o creştere de 20—35 cm peste acest nivel. Digul supra­­înălţat, consolidat cu saci de pă­­mînt, depăşeşte însă această cotă, astfel încît cu eforturi continue aici există toate posibilităţile pen­tru stăvilirea năvalei apei asupra imensei avuţii ocrotite cu atîta trudă. Stînd de vorbă cu muncitorii care lucrează la dig, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le adresează calde felicitări pentru activitatea uriaşă consacrată victoriei în lupta cu apele. Conducătorii de partid şi de stat felicită, totodată, pe mi­litarii care, în aceste zile grele, îşi îndeplinesc cu cinste îndatorirea faţă de patrie, faţă de popor. Spre amiază, conducătorii de partid şi de stat au ajuns cu eli­copterul la Călăraşi. In zona in­dustrială a oraşului, unde a ateri­zat aparatul de zbor, au fost salu­taţi de Ion Sinişteanu, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid Călăraşi, şi de un mare număr de oameni ai muncii, care au făcut conducătorilor de partid şi de stat o călduroasă primire. S-a vizitat Combinatul de hîrtie şi celuloză şi Fabrica de confecţii din localitate. Secretarul general al partidului se interesează de sta­diul unor lucrări de investiţii şi de calitatea produselor, recoman­­dînd muncitorilor din această în­treprindere mai buna folosire a timpului de lucru. Este necesar ca, prin eforturi susţinute, să se asi­gure realizarea şi depăşirea anga­jamentelor asumate. In întreprinderile vizitate, ca şi pe traseul străbătut din oraşul Că­lăraşi, mii de oameni ai muncii, care au aflat de vizita conducăto­rilor de partid şi de stat le-au fă­cut o entuziastă primire, au acla­mat îndelung pe secretarul gene­ral al partidului. La ora cînd încheiem transmisia, vizita în judeţul Ialomiţa continuă. (Agerpres) Cu preţul unor eforturi uriaşe VOM REFACE TOTUL, ABSOLUT TOTUL ! întrebare : Acum cînd apele s-au retras în mare parte, pot fi esti­mate proporţiile calamităţilor pro­vocate în judeţul dv ? Răspuns : Cele mai greu lovite de inundaţii au fost oraşele Me­diaş, Dumbrăveni, Copşa Mică şi comunele Hoghilag, Dîrloş, Tîrna­­va şi Bratei. Duminică şi luni o parte din localităţile greu încerca­te au fost victimele unei noi revăr­sări ale cărei distrugeri nu au fost încă evaluate. Aşa că referindu-mă numai la prima inundaţie bilanţul este următorul : au fost inundate peste 1 000 de case din care 356 sunt complet distruse şi 264 avariate parţial. Aproape 1 000 de familii au rămas fără hrană, fără îmbră­căminte, fără adăpost. Cinci vieţi omeneşti au căzut pradă furiei a­­pelor. Au fost distruse reţele tele­fonice şi electrice, căi ferate, peste Convorbire cu tovarăşul RICHARD WINTER, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Sibiu 3 km de drum pietruit, poduri pes­te Tîrnava şi peste Olt ; 20 de în­treprinderi economice din care 7 unităţi industriale mari au fost scoase pentru un timp din circuitul producţiei. 13 229 hectare agricole au fost inundate. Estimativ, pier­derile suferite de economia jude­ţului se cifrează la 137,5 milioane de lei. Toate acestea reprezintă, însă, doar tabloul sumar al pagu­belor. întrebare : Ce s-a întreprins pentru limitarea pagubelor, pentru ca viaţa să-şi reia cursul normal ? Răspuns : In aceste grele încer­cări s-a manifestat pregnant spi­ritul de disciplină, puternica soli­daritate a locuitorilor judeţului care, strîns uniţi în jurul Comite­tului judeţean de partid, într-un impresionant efort de voinţă şi ab­negaţie au acţionat hotărît pentru preîntîmpinarea pagubelor şi, ulte­rior, pentru diminuarea lor, în orele premergătoare catastrofei, cu ajutorul gărzilor patriotice, ostaşi­lor, al tineretului, al locuitorilor au fost evacuaţi o mare parte din ce­tăţeni, au fost puse la adăpost în­semnate bunuri materiale. Forţa MARIA BOGDAN (Continuare în pag. a 5-a) Viitura a trecut, mecanizatorii pregătesc din nou terenul de cultură al cooperativei agricole din Luduş Cum trebuie făcute inventarierea bunurilor calamitate şi evaluarea pagubelor in cooperativele agricole In vederea reluării activităţii normale de producţie este necesar să se stabilească cît mai exact nivelul pagubelor materiale provocate de inundaţii cooperativelor agricole. Operaţiile sînt conduse, în baza H­o­­tărîrii Consiliului de Miniştri nr. 626 din 1970, de Comisia centrală pen­tru coordonarea şi îndrumarea activităţii de inventariere a bunurilor materiale şi de evaluare a pagubelor produse de inundaţii. Pentru a veni în sprijinul consiliilor de conducere ale cooperativelor calamitate prezentăm cîteva din indicaţiile mai importante de care tre­buie să se ţină seama în cursul lucrărilor de inventariere şi evaluare. Prima etapă a acţiunii constă în stabilirea în fiecare cooperativă a­­gricolă a comisiilor de inventariere. Din comisii vor face parte pre­şedinţii cooperativelor agricole, contabilii şefi, membrii consiliilor de conducere, ceilalţi contabili, e­­conomiştii de ferme, cadrele teh­nice, membrii comisiilor de revizie şi toate cadrele cu munci de răs­pundere în unităţi. In funcţie de mărimea coopera­tivelor agricole, de cantitatea bu­nurilor ce urmează să fie inventa­riate, din membrii comisiei de in­ventariere, se vor forma subcomisii. Activitatea comisiilor şi subcomisii­lor de inventariere va fi sprijinită de cadrele economico-financiare, tehnice şi juridice ale direcţiilor agricole şi ale altor instituţii şi or­ganizaţii judeţene. Aparatului contabil al cooperati­velor îi revine sarcina de a pregăti listele de inventariere pe care vor fi incluse absolut toate bunurile ce aparţin unităţilor pe locuri de păs­trare, pe gestionari’ şi pe categorii de folosinţă. Vor fi întocmite, în (Continuare în pag■ a 5-a)

Next