Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-17 / nr. 424

PAGINA 2 Г STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 17 septembrie : Vreme in general frumoasa cu aer variabil mai mult senin noaptea şi dimi­neaţa, exceptînd nord-vestul ţă­rii unde cerul se va înnoura treptat şi vor cădea averse lo­cale însoţite de descărcări elec­trice, în zonele de deal şi munte din sud-estul ţării, se vor sem­nala averse izolate. Vîntul va prezenta intensificări mai intîi din sud, sud-est iar apoi din vest. In nord-vestul ţării, tem­peraturile minime vor fi mai co­borât® în timp ce maximele vor fi ceva mai ridicate. Tempera­turile minime, vor avea valori cuprinse între 9 şi 19 grade, iar maximele oscilează între 20 şi 31 de grade în Banat, Transilvania şi nordul Moldovei şi între 25 şi 30 de grade in rest, izolat mai ridicate. Joi 17 septembrie SOARELE răsare la ora 5 şi 56 de minute. Apune la ora 18 şi 23 de minute. De la înce­putul anului au trecut 260 de zile. Pînă la sfîrșitul anului au ramas 105 zile. ШИПИADUNATE DE SATUL SOCIALIST • STAREA VREMII » MEDALION • POVESTEA VORBE! • MICA ENCICLOPEDIE* CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE MEDALION■ RICHARD WAGNER Unul dintre cei mai mari com­pozitori ai lumii, reprezentant de seama al romantismului mu­zical, Richard Wagner (1813— 1883) a fost și un apreciat dra­maturg, eseist, dirijor şi teore­tician al artei germane. Geniul său muzical s-a relevat şi s-a format sub influenţa muzicii lui Beethoven. Operele sale „Dragostea interzisă" (1836), „Rienzi" (1840), „Vasul fanto­mă" (sau „Olandezul zburător" — 1841), „Tannhäuser (1845) şi „Lohengrin" (1848) l-au impus în viaţa artistică. Drama mu­zicală wagneriană se opune di­vertismentului operei tradiţio­nale, bazîndu-se pe o „acţiu­ne sacră11, alegorie a dramei interioare, psihologice, şi pe sonorităţi menite să dezvăluie substanţa esenţială a sentimen­telor omeneşti, „să exprime in­exprimabilul", printr-o unitate indisolubilă cu textul dramatic (scris de Wagner însuşi pentru majoritatea partiturilor sale). Epuizînd posibilităţile încă ne­valorificate ale sistemului mu­zical existent, Wagner a obţi­nut rezultate prestigioase în privinţa forţei expresive a cro­matismului, căruia, prin alter­nare cu diatonismul îi dă un sens dramatic, sugerînd antago­nismul dintre natură, fericire, plenitudine şi nefericire, ură, întuneric. El elimină vechile for­me ale operei italiene, înte­meiate pe antiteza recitativ-a­­rie, precum şi împărţirea clasi­că a acesteia în episoade mu­zicale distincte. Introduce ca inovaţii „melodia infinită", re­prezentare muzicală a „deve­nirii psihice continue", şi lait­motivul, procedeu simbolic a­­luziv, de sugerare şi de evo­care a unor teme psihologice, a unor momente-cheie şi d de concretizare a unor personaje, înlocuieşte uvertura, ca rezu­mat al operei, prin preludii cu funcţie strict sugestivă, iar or­chestra sa, extensiune­a celei lui Beethoven şi Berlioz, capă­tă o funcţie dramatică dirigui­toare, subordonîndu-şi adesea vocile, cărora le creează difi­­cultăţi în avantajul unor efecte noi. Calitatea excepţională a artei lui Wagner este întrucât Alături de contribuţia însem­nată adusă de Ion Ionescu de la Brad la afirmarea ştiinţei a­­gricole româneşti, secolul tre­cut a înregistrat multe invenţii şi inovaţii ce au dus la îmbu­nătăţirea tehnicii agricole. Iată, în afară de tetralogie, în capodoperele sale „Tristan şi Isolda" (1855), triumf al dra­gostei asupra morţii, „Parsifal" (1882), dramatică încleştare a evlaviei şi păcatului, şi „Maeş­trii cîntăreţi din Nürnberg" (1867), satiră a vechilor canoa­ne medievale şi apoteoză liri­că a muzicii noi, în care el îşi valorifică umorul de resurse populare ca una dintre laturile sale originale. „ALBINA ROMANEASCA" din 22 martie 1842 pomeneşte de un nume, Iosif Caruzu, meş­ter din preajma Iaşului, reali­zatorul unei inovaţii care per­mite ca plugul să fie folosit „chiar şi 30 de ani". Tot în Moldova, şi în aceeaşi vreme, aflăm din ziare că la Şcoala de arte din Iaşi lucra un „plug prăsitor" ce dădea posibilita­tea ca un om cu un cal să pră­şească o falce întreagă cu car­tofi, în numai o zi (falce — veche măsură de suprafaţă, e­­chivalînd cu 1,43 hectare). In Bucureşti, după repetate încer­cări, dr. Zucker şi T. Gotlieb, realizează, după cum se arată în „Documente privitoare la e­­conomia Ţării Româneşti", 1800—1850, culese de I. Cojo­­caru, o nouă „maşină de­ tre­ierat". Intr-un raport adresat de autori domnitorului se arată su­perioritatea acestei maşini faţă de cea englezească, folosită pe atunci pretutindeni. In şirul în­noitorilor tehnicii agricole ro­mâneşti din secolul al XIX-lea se află şi numele lui Petru Roi­­­­ca, care a construit o serie de pluguri, semănători de porumb, secerâtori, maşini de desfăcut , porumb, batoze etc. — inven­ţii care, la vremea lor, dove­deau un simţ practic deosebit. Exemplele de inovatori şi in­ventatori în tehnica agricolă de pe meleagurile noastre nu se opresc aici. Nu este deloc în­ ■ tîmplâtor faptul că o publica- ■ ţie ca „România" (1837—1838), I îşi propunea printre cele mai * de seamă sarcini, să informeze I cu cît­ mai multă regularitate cititorii despre „născocirile" pri­vitoare la „îmbunătăţirea pâ- 1 mîntului". I PAGINI VECHII INVENŢII Şl INVENTATORI ROMÂNI ÎN AGRICULTURĂ POVESTEA VORBEI9 In puţine zile, multe se pot realiza. FR. SCHILLER În ultima vreme ziarul nostru a publicat cîteva articole privind ne­glijenţa şi gravele urmări ale ne­respectării indicaţiilor privind securitatea la locul de muncă. Re­venim astăzi cu un nou caz. Nu de mult, la serele intercoo­­peratiste din Bărcăneşti-Pra­­hova s-a produs un accident tra­gic. Un grup de lucrători se strînseseră în jurul unei ma­şini de frămân­tat pămîintul. Nu mai funcţiona motorul. Vrînd să vadă dacă în­cărcătura nu era prea mare, tînă­­rul Aurel Iancu a pus mîinile pe marginea cuvei. în aceeaşi clipă a fost electrocu­tat. Dacă şi alţi lucrători ar fi procedat la fel numărul morţi­lor ar fi fost şi mai mare. Cum şi din ce cauză s-a produs acest accident mortal ? Din cercetările întreprinse s-a constatat că da­torită superficialităţii în muncă e­­lectricianul Ion Părăluţă a inver­sat firele electrice, o mare cantita­te de energie scurgîndu-se în masa metalică a agregatului. Este, cre­dem, inutil să descriem consterna­rea produsă asupra întregului co­lectiv de acest stupid accident care a costat viaţa unui om. Deşi au tre­cut mai multe săptămâni de atunci, oamenii îşi aduc şi astăzi aminte cu tristeţe de cele întîmplate. Bănuim că, trăgîndu-se învăţăminte din a­­ceastă tragică întâmplare, la se­rele intercooperatiste din Bărcă­­neşti, s-au luat o serie de măsuri menite să asigure desfăşurarea procesului de producţie în condiţii din ce in ce mai bune, întinse pe o suprafaţă de 70 ha, dispunînd de un efectiv de 600 de salariaţi, o in­vestigaţie amănunţită este practic imposibilă, declaraţiile inginerului Petre Niţă, directorul serelor, fiind pentru noi singura şi cea mai au­torizată sursă de informare în a­­ceastă problemă. Aşadar, întreba­rea : „Ce măsuri de protecţie a muncii aţi luat după accident ?“ Profund afectat de aducerea aminte a aces­tui caz — primul de cînd conduce o unitate — directorul ne-a relatat ca în unitate a luat fiinţă un co­lectiv­ de protecţie a muncii în care au intrat toţi factorii de răspun­dere, cadre care se ocupă direct de procesul de producţie. Amintim printre aceştia pe tehnologul-şef, mecanicul şef, şeful secţiei chimi­zare, maistrul de instalaţie şi alţii. Deşi nouă, unitatea n-a avut, pină la data accidentului pomenit, un regulament de ordine interioară şi spre surprinderea noastră acesta este abia în curs de întocmire (!) După cum ni s-a relatat, la întoc­mirea acestuia trebuie să colabo­reze mai mulţi factori care, se pare, tărăgănează lucrurile. După tragica întîmplare ca şi din sancţiunile bă­neşti primite, conducerea serelor din Bărcăneşti a luat unele măsuri de îmbunătăţire şi asigurarea unor locuri de muncă, îndeosebi a acelor ce au ca sursă de funcţionare, e­­nergia electrică. Se fac unele ins­tructaje, se încheie procese verbale etc. In aceeaşi ordine de idei s-a dispus — în sfirşit — confecţionarea unor panouri şi afişe menite să a­­tragă atenţia lucrătorilor asupra ac­cidentelor, a folosirii corecte a ma­şinilor şi agregatelor. Trebuie spus, însă, că zilele trecute nu erau gata, nu le-am văzut, ele fiind, după spusele directo­rului Petre Niţă, în stadiul con­fecţionării. Un accent deo­sebit s-a pus pe întărirea disci­plinei în muncă, orice abatere fi­ind aspru sanc­ţionată. Un caz în această direc­ţie l-a constituit scoaterea din muncă a electri­cianului Ion An­­ghel care a ve­nit la serviciu sub influenţa al­coolului. Actualele mă­suri şi cele ce vor urma, dar care ar trebui grăbite, vor du­ce cu siguranţă la înlăturarea pe viitor a unor ac­cidente aici. Se pune totuşi în­trebarea : a fost nevoie de tribu­tul unei vieţi ca la serele inter­cooperatiste din Bărcăneşti, con­ducerea unităţii să se trezească la realitate ? Desigur, atît pentru cei ce lu­crează la serele intercooperatiste din Bărcăneşti, cit şi pentru alţi, conducători de unităţi, accidentul petrecut aici constituie un semnal de alarmă. Nici o abatere, fie cit de mică, nu trebuie să fie tolera­tă în aplicarea regulilor protec­ţiei muncii. TAN­A LOVINESCU Un electrician distrat, un accident tragic, o singură concluzie : Nici o abatere de la normele de protecţie a muncii Şi în casa cooperatoarei Cristina un mic Gecse din Vîrşolt-Salaj se instaleaza ecran... PRIN SATEIIШШ 99 De rîsul tinerilor Plantus Geta din comuna Pîngă­­raţi, judeţul Neamţ, are 16 ani. Vîrstă la care cei mai mulţi tineri îşi croiesc un drum în viaţă învă­­ţind o meserie. „Eroina“ noastră a apucat, însă, pe o cale greşită. In­­tr-una din zilele trecute, bunăoară, a intrat în gospodăria unui consă­tean şi a furat. Prinsă la scurt timp după săvîrşirea furtului, Plan­tus Geta s-a făcut de rîsul tinerilor din comună. Neglijenţă plătită viaţa Balaş Ioan din comuna magura, judeţul Cluj, a plecat într-o­ zi­ în pădure să taie lemne. Fără să-şi ia vreo măsură de protecţie el a în­ceput să doboare copaci, care mai de care mai falnici. Doi copaci s-au prăbuşit peste el, omorîndu-l pe loc. • După o discuţie... Recent, într-o fîntînă din apro­pierea comunei Mihăileşti, judeţul Botoşani, a fost găsit cadavrul ce­tăţeanului Ungureanu Costache din aceeaşi localitate. In urma cercetă­rilor efectuate s-a descoperit şi cauza care l-a determinat pe Un­gureanu Costache (pentru că singur s-a aruncat în fîntînă) să facă o ase­menea faptă nechibzuită : în urma unei discuţii mai furtunoase soţia lui a părăsit căminul conjugal ple­­cind la părinţii săi. cu Curier­e ОЮ UX CRUP DE COOPERA- IE TORI din comuna Zărand, ju­p­­ețul Arad. Ц Ne Întrebați dacă două fa­за milii care locuiesc in sat ia a-i a celași număr de casă benefi­c.' Ciază separat de dreptul de a Ц . primi lot în folosinţă personala. Răspuns : Potrivit art. 4 din statutul cooperativei agricole de producţie, adunarea generală a­­tribuie în folosinţa familiilor de ţărani cooperatori, loturi a­ *­­intătoare. Lotul se atribuie în ц mod diferenţiat, familiei (soţul щ şi soţia împreună cu copiii lor Щ necăsătoriţi) ai cărei membri au­­ efectuat numărul minim de щ norme de muncă stabilit de a- Щ dunarea generală a cooperaţi-­­ ц vei. ц ECATERINA MOŢ, comuna Щ Jebel, judeţul Timiş. Ne întrebaţi dacă beneficiind­­g de pensie de urmaş de pe urma p­reţului dv. decedat, aveţi dreu­ g­­ul să primiţi şi pensia de la щ cooperativa agricolă de produc- щ ţie, prin cumul, precizmdu-ne că' nu aţi muncit deloc in cod- ' s­perativă. .Vv Up R­âspvme­:- Potrivit instru­cţiu-• p nilor nr. 570/1970 ale Uniunii­­ Naţionale a Cooperativelor А- щ gricole de Producţie — Casa de Ц Pensii, membrii cooperatori care p s-au înscris in cooperativă, dar ц nu au efectuat in nici un an p norma de muncă stabilită de Щ adunarea generală a cooperați- p vei, nu beneficiază de pensia­­le p bătrinețe acordată de coopera- Щ tivă. щ M. LEONARD 1 Case noi in comuna Pandelea-Dimbovita Foto : C. NEGOITA Nr. 424 —Joi 17 septembrie Mentalități vechi (Urmare din pag. 1) pornite în goană într-un dans al spaimei de lovituri. — Era cit pe-a­ci să le calce trenul, măi băiete, de ce n-ai grijă ca lumea de ele ? — Să le calce o dată, nu-mi pasă. — Dar bine, nu-s ale tale ? — Nu, sunt ale tatii. Am rămas perplex. Bănuiam că puștiul are la suflet un necaz mult prea mare din vreme ce caprele părintelui său îi erau duşmane, mai mult, dacă îi era indiferentă viaţa lor. M-am aşezat lîngă el şi nu­mai după multă vreme, puş­tiul Grigore Vasile pe nume, mi-a mărturisit marele lui necaz. De primăvara pînă toamna tîrziu tatăl său îl o­­bliga să iasă cu cele patru capre la păscut. Aşa a rămas corigent la două materii ; ziua susţinerii corigentelor se apro­pia, iar el, Grigore, n-a apucat să meargă la­ nici o meditaţie din pricina caprelor. Era sigur că o să cadă la examene ,şi toată furia şi-o îndrepta împo­triva patrupedelor, numai ele fiind de vină pentru toate re­lele abătute asupra lui. — Dacă (a se înțelege tatăl) nu-i pasă de şcoala mea, mie de ce să-mi pese de caprele lui !, spuse puștiul ștergînd o lacrimă imaginară. Era furios. Nu putea nici plînge. —A zis că el o duce destul de bine și fără şcoală şi că opt clase o să le termin şi eu în­tr-un fel. Nimeni n-are nimic împo­trivă ca elevii, în timpul lor liber, să-şi ajute părinţii în gospodărie. Un asemenea aju­tor este chiar necesar şi reco­mandabil în egală măsură pentru toţi copiii şi nu numai pentru ei, dar de la ajutorul firesc, la împiedicarea unui copil să-şi vadă de carte este un pas nedrept pe care l-a simţit şi Grigore Vasile, ma­­nifestîndu-şi furia în felul lui. Nici furia lui nu era bună, dar atitudinea părintelui faţă de propriul lui copil, nici atU. Invăţămîntul general este gratuit dar în acelaşi timp şi obligatoriu şi în virtutea unor vechi principii de viaţă, părin­ţii n-au dreptul să desconsi­dere alte principii noi, pentru care statul nostru a cheltuit importante valori umane şi materiale. L-am liniştit pe Grigore şi am promis că am să îi scriu tatălui său. Nu ştiu dacă a ajuns pînă la el car­tea poştală. O adaug şi pe a­­ceasta, cu convingerea că îi va sluji şi lui şi altora. TELEVIZIUNE VINERI, 18 SEPTEMBRIE •16.00 Atletism : Meciul masculin România — Elveţia — Italia — Vul­­­garia şi meciul feminin, România — Anglia — Ungaria (ziua I) Transmi­siune de la Stadionul Republicii. 13.30 Căminul. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Te­lejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Mai aveţi o întrebare ? Vi­teză şi... viteze. 21.20 El Sombrero producţie .şi studiourilor de televiziu­ne spaniole. 23.00 Telejurnalul de noapte. Tot păţitu-i înţelept !». Şi iată ce a mai aflat, în legă­tură cu asigurarea de accidente, omul despre care vă vorbeam : • în cazul cînd va încheia a­­ceastă asigurare pentru va­rianta cu sume fixe, A.D.A.S. a­­cordă asiguratului 10 000 de lei în caz de invaliditate perma­nentă totală, sau beneficiarului 5 000 de lei în caz de deces. Du­rata asigurării este cuprinsă în­tre 3 luni şi 3 ani, durata pe care şi-o stabileşte asiguratul însuşi ; • pentru varianta a doua, cu sume convenite, (stabilite în în­ţelegere cu Administraţia Asi­­gurărilor de Stat), sumele asigu­rate nu trebuie să fie mai mici de 5 000 de lei, iar durata de asi­gurare poate ajunge pînă la 5 ani. Lucrătorul a m­ai ţinut­­să îu eteplice ceea ce omul citise că, dacă invaliditatea permanentă este parţială A.D.A.S. îi va plă­ti o parte din suma asigurată, corespunzătoare gradului de in­validitate. — E bine pînă aici. Ce tre­buie să plătesc eu la A.D.A.S. dacă închei asigurarea ? — O primă de asigurare care îţi va fi stabilită ţinîndu-se seama de suma asigurată, de profesia dumitale, de felul în­treprinderii în care lucrezi şi de durata contractului de asigu­rare. De exemplu , să zicem că te-ai stabilit la asigurarea cu sume­ fixe pentru o durată de a­­sigurare de 6 luni. In acest caz vei plăti, ținînd cont de profesia pe care o ai,— îngrijitor de ani­rdare — o primă de asigurare de 34 de lei. — Pot încheia asigurarea chiar acum ? Că tot sînt aici. — Sigur. După cum puteai s-o închei şi prin agenţii noş­tri de asigurare sau prin res­ponsabilul cu­ munca A.D.A.S. din comună. Pesedne că cel care-l însoţise pe omul nostru îşi luase mai de mult o astfel de măsură de pre­vedere, fiindcă, înainte de a pleca, îi spuse, crezînd că noi nu auzim : „Ai păţit şi te-ai deşteptat. Dar înţelept trebuia să fii şi înainte de întîmplare Se înţelege că i-am dat drep­tate celui care rostise aceste cu­vinte. VASILE ZAMFIRESCU (Urmare din pag. 6 , a încălcării legilor, în asi­gurarea respectării prevederilor acestora, este cunoaşterea şi înţele­gerea justă de către toţi cetăţenii a conţinutului, sensului şi scopului reglementărilor pe care le conţin. Numai astfel se poate ajunge la deplina concordanţă cu realita­tea de fapt a principiului juridic potrivit căruia nimănui nu-i este îngăduit să se sustragă răspunde­rii invocînd necunoaşterea legii. Este firesc interesul cu care ce­tăţenii participă la dezbaterea pu­blică a celor mai importante pro­iecte de legi, grija pe care o ma­nifestă pentru îmbunătăţirea aces­tora, preocuparea lor susţinută de a cunoaşte şi înţelege prevederile legale prin care se asigură desfăşu­rarea raporturilor sociale în acord cu interesele fiecărui om al muncii şi ale întregii noastre societăţi. Se referă şi prin aceasta dorinţa de îmbogăţire continuă a cunoştinţe­lor şi a culturii generale, tendinţa spre perfecţiune şi autodepăşire, caracteristice oamenilor noi ai o­­rînduirii noastre, constructorilor societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cu toate acestea, mai sînt cazuri cînd se comit ilegalităţi din cauza necunoaşterii legilor ori a insufi­cientei înţelegeri a prevederilor pe care le cuprind şi a consecinţelor nerespectării lor. După cum­ su­blinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la Consfătuirea din aprilie 1970 cu cadrele de bază din securitate, mi­liţie, procuratură şi justiţie­ ....ne­cunoaşterea de către cetăţeni a le­gilor ,a diferitelor hotărîri, a sanc­ţiunilor la care se expun dacă în­calcă aceste legi, contribuie, în­­tr-o măsură, la apariţia unor stări de lucruri infracţionale şi a unor manifestări antisociale11. De aceea, constituie o îndatorire a organelor de stat în mod special chemate să asigure respectarea legalităţii de a organiza, în strînsă colaborare cu conducerile unităţilor socialiste, cu instituţiile culturale şi orga­nizaţiile obşteşti, acţiuni politico-e­ducative de masă, pentru aducerea la cunoştinţă şi explicarea conţinu­tului legilor şi altor acte norma­tive. Solicitînd colaborarea unor per­soane cunoscătoare ale legilor, din organele de stat, organizaţiile coo­peratiste sau alte organizaţii ob­şteşti, căminele culturale ar putea organiza, în mod special ori cu prilejul altor acţiuni culturale, con­ferinţe- discuţii şi alte forme de popularizare a unor acte normati­ve, mai ales dintre cele interesînd în mod direct activitatea de bază a cetăţenilor invitaţi la astfel de manifestări. Se ştie, de pildă, că la ultima sesiune a Marii Adunări Naţionale a fost adoptată legea or­ganizării producţiei şi a muncii în agricultură, care cuprinde dispo­ziţii deosebit de importante pentru dezvoltarea acestui însemnat sec­tor al economiei naţionale, ca şi cu privire la drepturile, obligaţii­le şi răspunderile salariaţilor din unităţile agricole, membrilor coo­perativelor agricole de producţie şi celorlalţi producători agricoli. Este uşor de înţeles că larga dezbatere şi explicarea prevederilor acestei legi în rîndurile oamenilor muncii din agricultură ar contribui în ma­re măsură la traducerea în viaţă a prevederilor sale, precum şi la prevenirea unor abateri şi a răs­punderilor pe care le atrage să­­virşirea lor. Datorită pregătirii lor profesio­nale, un aport însemnat la popu­larizarea legilor în rîndurile sala­riaţilor şi cooperatorilor pot şi tre­buie să-l aducă jurisconsulţii. , Necesitatea mai bunei cunoaşteri şi aplicări a măsurilor prevăzute de legi se face simţită, nu de puţi­ne ori, chiar în activitatea condu­cătorilor unor întreprinderi, insti­tuţii, organizaţii cooperatiste, în faţa instanţelor judecătoreşti s-a constatat că unele infracţiuni in contra avutului obştesc au fost pri­lejuite de defectuoasa desfăşurare a activităţii gestionare, ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale referitoare la angajarea gestionari­lor, recepţia, depozitarea şi inven­tarierea bunurilor, declararea şi în­registrarea plusurilor din gestiuni, efectuarea reviziilor şi a controlu­lui, urmărirea şi recuperarea pa­gubelor, împotriva celor care încalcă le­gile ţării, prejudiciind orînduirea noastră, proprietatea socialistă, drepturile cetăţenilor, normele de convieţuire, sînt aplicate sancţiuni. Scopul acestora este de a reeduca pe cei care săvîrşesc fapte antiso­ciale, de a preveni săvîrşirea unor astfel de fapte. Judecarea şi sancţionarea unor fapte antisociale, de un grad mai redus de pericol social, au fost da­te în competenţa comisiilor de judecată, organe obşteşti de influ­enţare şi jurisdicţie, prin care ma­sele largi de oameni ai muncii par­,­ti­cipă direct la înfăptuirea justi­ţiei, realizîndu-se şi în acest mod adîncirea democratismului socia­list. Prin posibilitatea pe care o au de a îmbina judecarea cauze­lor cu judecata opiniei publice, de­­monstrînd unitatea de vederi şi de poziţii a judecătorilor şi colectivi­tăţii, prin conţinutul dezbaterilor şi hotărîrilo рэ care le pronunţă, comisiile de judecată pot realiza din ce în ce mai mult o importan­tă activitatea educativă şi preven­tivă­ de apărare şi întărire a lega­lităţii, împotriva faptelor antisocia­le şi a mentalităţilor retrograde care le generează. Judecind, să spu­nem, o sustragere de produse agri­cole de pe cîmp, de valoare redu­să, săvîrşită de un cooperator, şi aplicând cu fermitate măsurile pre­văzute de lege, comisia de judecată va spori eficienţa educativă a acti­vităţii sale scoţînd în evidenţă că astfel de fapte nu trebuie privite izolat, că dacă ele s-ar produce şi la alte locuri de muncă şi în alte cooperative s-ar putea transforma, din pagube mici cînd sunt luate separat, în prejudicii importante pentru economia naţională. Prin sporirea preocupării pen­tru acţiunile educative şi prin­­tr-o strînsă şi permanentă colabo­rare în această direcţie între orga­nele de stat, de specialitate( mili­ţia, procuratura, justiţia), conduce­rile întreprinderilor, instituţiilor, cooperativelor agricole de produc­ţie, organizaţiile de masă şi orga­nele obşteşti de influenţare şi ju­risdicţie, se poate asigura o inten­să şi rodnică activitate de preve­nire a infracţiunilor şi altor fapte antisociale. Cuprinderea populari­zării şi­­explicării legilor şi altor acte normative în conţinutul aces­tei activităţi constituie un mijloc ce se îmbină deosebit de util în ansamblul măsurilor îndreptate spre reducerea manifestărilor ne­gative şi întărirea continuă a lega­lităţii socialiste. Cunoaşterea legilor

Next