Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)
1970-09-17 / nr. 424
PAGINA 2 Г STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 17 septembrie : Vreme in general frumoasa cu aer variabil mai mult senin noaptea şi dimineaţa, exceptînd nord-vestul ţării unde cerul se va înnoura treptat şi vor cădea averse locale însoţite de descărcări electrice, în zonele de deal şi munte din sud-estul ţării, se vor semnala averse izolate. Vîntul va prezenta intensificări mai intîi din sud, sud-est iar apoi din vest. In nord-vestul ţării, temperaturile minime vor fi mai coborât® în timp ce maximele vor fi ceva mai ridicate. Temperaturile minime, vor avea valori cuprinse între 9 şi 19 grade, iar maximele oscilează între 20 şi 31 de grade în Banat, Transilvania şi nordul Moldovei şi între 25 şi 30 de grade in rest, izolat mai ridicate. Joi 17 septembrie SOARELE răsare la ora 5 şi 56 de minute. Apune la ora 18 şi 23 de minute. De la începutul anului au trecut 260 de zile. Pînă la sfîrșitul anului au ramas 105 zile. ШИПИADUNATE DE SATUL SOCIALIST • STAREA VREMII » MEDALION • POVESTEA VORBE! • MICA ENCICLOPEDIE* CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE MEDALION■ RICHARD WAGNER Unul dintre cei mai mari compozitori ai lumii, reprezentant de seama al romantismului muzical, Richard Wagner (1813— 1883) a fost și un apreciat dramaturg, eseist, dirijor şi teoretician al artei germane. Geniul său muzical s-a relevat şi s-a format sub influenţa muzicii lui Beethoven. Operele sale „Dragostea interzisă" (1836), „Rienzi" (1840), „Vasul fantomă" (sau „Olandezul zburător" — 1841), „Tannhäuser (1845) şi „Lohengrin" (1848) l-au impus în viaţa artistică. Drama muzicală wagneriană se opune divertismentului operei tradiţionale, bazîndu-se pe o „acţiune sacră11, alegorie a dramei interioare, psihologice, şi pe sonorităţi menite să dezvăluie substanţa esenţială a sentimentelor omeneşti, „să exprime inexprimabilul", printr-o unitate indisolubilă cu textul dramatic (scris de Wagner însuşi pentru majoritatea partiturilor sale). Epuizînd posibilităţile încă nevalorificate ale sistemului muzical existent, Wagner a obţinut rezultate prestigioase în privinţa forţei expresive a cromatismului, căruia, prin alternare cu diatonismul îi dă un sens dramatic, sugerînd antagonismul dintre natură, fericire, plenitudine şi nefericire, ură, întuneric. El elimină vechile forme ale operei italiene, întemeiate pe antiteza recitativ-arie, precum şi împărţirea clasică a acesteia în episoade muzicale distincte. Introduce ca inovaţii „melodia infinită", reprezentare muzicală a „devenirii psihice continue", şi laitmotivul, procedeu simbolic aluziv, de sugerare şi de evocare a unor teme psihologice, a unor momente-cheie şi d de concretizare a unor personaje, înlocuieşte uvertura, ca rezumat al operei, prin preludii cu funcţie strict sugestivă, iar orchestra sa, extensiunea celei lui Beethoven şi Berlioz, capătă o funcţie dramatică diriguitoare, subordonîndu-şi adesea vocile, cărora le creează dificultăţi în avantajul unor efecte noi. Calitatea excepţională a artei lui Wagner este întrucât Alături de contribuţia însemnată adusă de Ion Ionescu de la Brad la afirmarea ştiinţei agricole româneşti, secolul trecut a înregistrat multe invenţii şi inovaţii ce au dus la îmbunătăţirea tehnicii agricole. Iată, în afară de tetralogie, în capodoperele sale „Tristan şi Isolda" (1855), triumf al dragostei asupra morţii, „Parsifal" (1882), dramatică încleştare a evlaviei şi păcatului, şi „Maeştrii cîntăreţi din Nürnberg" (1867), satiră a vechilor canoane medievale şi apoteoză lirică a muzicii noi, în care el îşi valorifică umorul de resurse populare ca una dintre laturile sale originale. „ALBINA ROMANEASCA" din 22 martie 1842 pomeneşte de un nume, Iosif Caruzu, meşter din preajma Iaşului, realizatorul unei inovaţii care permite ca plugul să fie folosit „chiar şi 30 de ani". Tot în Moldova, şi în aceeaşi vreme, aflăm din ziare că la Şcoala de arte din Iaşi lucra un „plug prăsitor" ce dădea posibilitatea ca un om cu un cal să prăşească o falce întreagă cu cartofi, în numai o zi (falce — veche măsură de suprafaţă, echivalînd cu 1,43 hectare). In Bucureşti, după repetate încercări, dr. Zucker şi T. Gotlieb, realizează, după cum se arată în „Documente privitoare la economia Ţării Româneşti", 1800—1850, culese de I. Cojocaru, o nouă „maşină de treierat". Intr-un raport adresat de autori domnitorului se arată superioritatea acestei maşini faţă de cea englezească, folosită pe atunci pretutindeni. In şirul înnoitorilor tehnicii agricole româneşti din secolul al XIX-lea se află şi numele lui Petru Roica, care a construit o serie de pluguri, semănători de porumb, secerâtori, maşini de desfăcut , porumb, batoze etc. — invenţii care, la vremea lor, dovedeau un simţ practic deosebit. Exemplele de inovatori şi inventatori în tehnica agricolă de pe meleagurile noastre nu se opresc aici. Nu este deloc în ■ tîmplâtor faptul că o publica- ■ ţie ca „România" (1837—1838), I îşi propunea printre cele mai * de seamă sarcini, să informeze I cu cît mai multă regularitate cititorii despre „născocirile" privitoare la „îmbunătăţirea pâ- 1 mîntului". I PAGINI VECHII INVENŢII Şl INVENTATORI ROMÂNI ÎN AGRICULTURĂ POVESTEA VORBEI9 In puţine zile, multe se pot realiza. FR. SCHILLER În ultima vreme ziarul nostru a publicat cîteva articole privind neglijenţa şi gravele urmări ale nerespectării indicaţiilor privind securitatea la locul de muncă. Revenim astăzi cu un nou caz. Nu de mult, la serele intercooperatiste din Bărcăneşti-Prahova s-a produs un accident tragic. Un grup de lucrători se strînseseră în jurul unei maşini de frământat pămîintul. Nu mai funcţiona motorul. Vrînd să vadă dacă încărcătura nu era prea mare, tînărul Aurel Iancu a pus mîinile pe marginea cuvei. în aceeaşi clipă a fost electrocutat. Dacă şi alţi lucrători ar fi procedat la fel numărul morţilor ar fi fost şi mai mare. Cum şi din ce cauză s-a produs acest accident mortal ? Din cercetările întreprinse s-a constatat că datorită superficialităţii în muncă electricianul Ion Părăluţă a inversat firele electrice, o mare cantitate de energie scurgîndu-se în masa metalică a agregatului. Este, credem, inutil să descriem consternarea produsă asupra întregului colectiv de acest stupid accident care a costat viaţa unui om. Deşi au trecut mai multe săptămâni de atunci, oamenii îşi aduc şi astăzi aminte cu tristeţe de cele întîmplate. Bănuim că, trăgîndu-se învăţăminte din această tragică întâmplare, la serele intercooperatiste din Bărcăneşti, s-au luat o serie de măsuri menite să asigure desfăşurarea procesului de producţie în condiţii din ce in ce mai bune, întinse pe o suprafaţă de 70 ha, dispunînd de un efectiv de 600 de salariaţi, o investigaţie amănunţită este practic imposibilă, declaraţiile inginerului Petre Niţă, directorul serelor, fiind pentru noi singura şi cea mai autorizată sursă de informare în această problemă. Aşadar, întrebarea : „Ce măsuri de protecţie a muncii aţi luat după accident ?“ Profund afectat de aducerea aminte a acestui caz — primul de cînd conduce o unitate — directorul ne-a relatat ca în unitate a luat fiinţă un colectiv de protecţie a muncii în care au intrat toţi factorii de răspundere, cadre care se ocupă direct de procesul de producţie. Amintim printre aceştia pe tehnologul-şef, mecanicul şef, şeful secţiei chimizare, maistrul de instalaţie şi alţii. Deşi nouă, unitatea n-a avut, pină la data accidentului pomenit, un regulament de ordine interioară şi spre surprinderea noastră acesta este abia în curs de întocmire (!) După cum ni s-a relatat, la întocmirea acestuia trebuie să colaboreze mai mulţi factori care, se pare, tărăgănează lucrurile. După tragica întîmplare ca şi din sancţiunile băneşti primite, conducerea serelor din Bărcăneşti a luat unele măsuri de îmbunătăţire şi asigurarea unor locuri de muncă, îndeosebi a acelor ce au ca sursă de funcţionare, energia electrică. Se fac unele instructaje, se încheie procese verbale etc. In aceeaşi ordine de idei s-a dispus — în sfirşit — confecţionarea unor panouri şi afişe menite să atragă atenţia lucrătorilor asupra accidentelor, a folosirii corecte a maşinilor şi agregatelor. Trebuie spus, însă, că zilele trecute nu erau gata, nu le-am văzut, ele fiind, după spusele directorului Petre Niţă, în stadiul confecţionării. Un accent deosebit s-a pus pe întărirea disciplinei în muncă, orice abatere fiind aspru sancţionată. Un caz în această direcţie l-a constituit scoaterea din muncă a electricianului Ion Anghel care a venit la serviciu sub influenţa alcoolului. Actualele măsuri şi cele ce vor urma, dar care ar trebui grăbite, vor duce cu siguranţă la înlăturarea pe viitor a unor accidente aici. Se pune totuşi întrebarea : a fost nevoie de tributul unei vieţi ca la serele intercooperatiste din Bărcăneşti, conducerea unităţii să se trezească la realitate ? Desigur, atît pentru cei ce lucrează la serele intercooperatiste din Bărcăneşti, cit şi pentru alţi, conducători de unităţi, accidentul petrecut aici constituie un semnal de alarmă. Nici o abatere, fie cit de mică, nu trebuie să fie tolerată în aplicarea regulilor protecţiei muncii. TANA LOVINESCU Un electrician distrat, un accident tragic, o singură concluzie : Nici o abatere de la normele de protecţie a muncii Şi în casa cooperatoarei Cristina un mic Gecse din Vîrşolt-Salaj se instaleaza ecran... PRIN SATEIIШШ 99 De rîsul tinerilor Plantus Geta din comuna Pîngăraţi, judeţul Neamţ, are 16 ani. Vîrstă la care cei mai mulţi tineri îşi croiesc un drum în viaţă învăţind o meserie. „Eroina“ noastră a apucat, însă, pe o cale greşită. Intr-una din zilele trecute, bunăoară, a intrat în gospodăria unui consătean şi a furat. Prinsă la scurt timp după săvîrşirea furtului, Plantus Geta s-a făcut de rîsul tinerilor din comună. Neglijenţă plătită viaţa Balaş Ioan din comuna magura, judeţul Cluj, a plecat într-o zi în pădure să taie lemne. Fără să-şi ia vreo măsură de protecţie el a început să doboare copaci, care mai de care mai falnici. Doi copaci s-au prăbuşit peste el, omorîndu-l pe loc. • După o discuţie... Recent, într-o fîntînă din apropierea comunei Mihăileşti, judeţul Botoşani, a fost găsit cadavrul cetăţeanului Ungureanu Costache din aceeaşi localitate. In urma cercetărilor efectuate s-a descoperit şi cauza care l-a determinat pe Ungureanu Costache (pentru că singur s-a aruncat în fîntînă) să facă o asemenea faptă nechibzuită : în urma unei discuţii mai furtunoase soţia lui a părăsit căminul conjugal plecind la părinţii săi. cu Curiere ОЮ UX CRUP DE COOPERA- IE TORI din comuna Zărand, jupețul Arad. Ц Ne Întrebați dacă două faза milii care locuiesc in sat ia a-i a celași număr de casă benefic.' Ciază separat de dreptul de a Ц . primi lot în folosinţă personala. Răspuns : Potrivit art. 4 din statutul cooperativei agricole de producţie, adunarea generală atribuie în folosinţa familiilor de ţărani cooperatori, loturi a *intătoare. Lotul se atribuie în ц mod diferenţiat, familiei (soţul щ şi soţia împreună cu copiii lor Щ necăsătoriţi) ai cărei membri au efectuat numărul minim de щ norme de muncă stabilit de a- Щ dunarea generală a cooperaţi- ц vei. ц ECATERINA MOŢ, comuna Щ Jebel, judeţul Timiş. Ne întrebaţi dacă beneficiindg de pensie de urmaş de pe urma preţului dv. decedat, aveţi dreu gul să primiţi şi pensia de la щ cooperativa agricolă de produc- щ ţie, prin cumul, precizmdu-ne că' nu aţi muncit deloc in cod- ' sperativă. .Vv Up Râspvme:- Potrivit instrucţiu-• p nilor nr. 570/1970 ale Uniunii Naţionale a Cooperativelor А- щ gricole de Producţie — Casa de Ц Pensii, membrii cooperatori care p s-au înscris in cooperativă, dar ц nu au efectuat in nici un an p norma de muncă stabilită de Щ adunarea generală a cooperați- p vei, nu beneficiază de pensiale p bătrinețe acordată de coopera- Щ tivă. щ M. LEONARD 1 Case noi in comuna Pandelea-Dimbovita Foto : C. NEGOITA Nr. 424 —Joi 17 septembrie Mentalități vechi (Urmare din pag. 1) pornite în goană într-un dans al spaimei de lovituri. — Era cit pe-aci să le calce trenul, măi băiete, de ce n-ai grijă ca lumea de ele ? — Să le calce o dată, nu-mi pasă. — Dar bine, nu-s ale tale ? — Nu, sunt ale tatii. Am rămas perplex. Bănuiam că puștiul are la suflet un necaz mult prea mare din vreme ce caprele părintelui său îi erau duşmane, mai mult, dacă îi era indiferentă viaţa lor. M-am aşezat lîngă el şi numai după multă vreme, puştiul Grigore Vasile pe nume, mi-a mărturisit marele lui necaz. De primăvara pînă toamna tîrziu tatăl său îl obliga să iasă cu cele patru capre la păscut. Aşa a rămas corigent la două materii ; ziua susţinerii corigentelor se apropia, iar el, Grigore, n-a apucat să meargă la nici o meditaţie din pricina caprelor. Era sigur că o să cadă la examene ,şi toată furia şi-o îndrepta împotriva patrupedelor, numai ele fiind de vină pentru toate relele abătute asupra lui. — Dacă (a se înțelege tatăl) nu-i pasă de şcoala mea, mie de ce să-mi pese de caprele lui !, spuse puștiul ștergînd o lacrimă imaginară. Era furios. Nu putea nici plînge. —A zis că el o duce destul de bine și fără şcoală şi că opt clase o să le termin şi eu într-un fel. Nimeni n-are nimic împotrivă ca elevii, în timpul lor liber, să-şi ajute părinţii în gospodărie. Un asemenea ajutor este chiar necesar şi recomandabil în egală măsură pentru toţi copiii şi nu numai pentru ei, dar de la ajutorul firesc, la împiedicarea unui copil să-şi vadă de carte este un pas nedrept pe care l-a simţit şi Grigore Vasile, manifestîndu-şi furia în felul lui. Nici furia lui nu era bună, dar atitudinea părintelui faţă de propriul lui copil, nici atU. Invăţămîntul general este gratuit dar în acelaşi timp şi obligatoriu şi în virtutea unor vechi principii de viaţă, părinţii n-au dreptul să desconsidere alte principii noi, pentru care statul nostru a cheltuit importante valori umane şi materiale. L-am liniştit pe Grigore şi am promis că am să îi scriu tatălui său. Nu ştiu dacă a ajuns pînă la el cartea poştală. O adaug şi pe aceasta, cu convingerea că îi va sluji şi lui şi altora. TELEVIZIUNE VINERI, 18 SEPTEMBRIE •16.00 Atletism : Meciul masculin România — Elveţia — Italia — Vulgaria şi meciul feminin, România — Anglia — Ungaria (ziua I) Transmisiune de la Stadionul Republicii. 13.30 Căminul. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Mai aveţi o întrebare ? Viteză şi... viteze. 21.20 El Sombrero producţie .şi studiourilor de televiziune spaniole. 23.00 Telejurnalul de noapte. Tot păţitu-i înţelept !». Şi iată ce a mai aflat, în legătură cu asigurarea de accidente, omul despre care vă vorbeam : • în cazul cînd va încheia această asigurare pentru varianta cu sume fixe, A.D.A.S. acordă asiguratului 10 000 de lei în caz de invaliditate permanentă totală, sau beneficiarului 5 000 de lei în caz de deces. Durata asigurării este cuprinsă între 3 luni şi 3 ani, durata pe care şi-o stabileşte asiguratul însuşi ; • pentru varianta a doua, cu sume convenite, (stabilite în înţelegere cu Administraţia Asigurărilor de Stat), sumele asigurate nu trebuie să fie mai mici de 5 000 de lei, iar durata de asigurare poate ajunge pînă la 5 ani. Lucrătorul a mai ţinutsă îu eteplice ceea ce omul citise că, dacă invaliditatea permanentă este parţială A.D.A.S. îi va plăti o parte din suma asigurată, corespunzătoare gradului de invaliditate. — E bine pînă aici. Ce trebuie să plătesc eu la A.D.A.S. dacă închei asigurarea ? — O primă de asigurare care îţi va fi stabilită ţinîndu-se seama de suma asigurată, de profesia dumitale, de felul întreprinderii în care lucrezi şi de durata contractului de asigurare. De exemplu , să zicem că te-ai stabilit la asigurarea cu sume fixe pentru o durată de asigurare de 6 luni. In acest caz vei plăti, ținînd cont de profesia pe care o ai,— îngrijitor de anirdare — o primă de asigurare de 34 de lei. — Pot încheia asigurarea chiar acum ? Că tot sînt aici. — Sigur. După cum puteai s-o închei şi prin agenţii noştri de asigurare sau prin responsabilul cu munca A.D.A.S. din comună. Pesedne că cel care-l însoţise pe omul nostru îşi luase mai de mult o astfel de măsură de prevedere, fiindcă, înainte de a pleca, îi spuse, crezînd că noi nu auzim : „Ai păţit şi te-ai deşteptat. Dar înţelept trebuia să fii şi înainte de întîmplare Se înţelege că i-am dat dreptate celui care rostise aceste cuvinte. VASILE ZAMFIRESCU (Urmare din pag. 6 , a încălcării legilor, în asigurarea respectării prevederilor acestora, este cunoaşterea şi înţelegerea justă de către toţi cetăţenii a conţinutului, sensului şi scopului reglementărilor pe care le conţin. Numai astfel se poate ajunge la deplina concordanţă cu realitatea de fapt a principiului juridic potrivit căruia nimănui nu-i este îngăduit să se sustragă răspunderii invocînd necunoaşterea legii. Este firesc interesul cu care cetăţenii participă la dezbaterea publică a celor mai importante proiecte de legi, grija pe care o manifestă pentru îmbunătăţirea acestora, preocuparea lor susţinută de a cunoaşte şi înţelege prevederile legale prin care se asigură desfăşurarea raporturilor sociale în acord cu interesele fiecărui om al muncii şi ale întregii noastre societăţi. Se referă şi prin aceasta dorinţa de îmbogăţire continuă a cunoştinţelor şi a culturii generale, tendinţa spre perfecţiune şi autodepăşire, caracteristice oamenilor noi ai orînduirii noastre, constructorilor societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cu toate acestea, mai sînt cazuri cînd se comit ilegalităţi din cauza necunoaşterii legilor ori a insuficientei înţelegeri a prevederilor pe care le cuprind şi a consecinţelor nerespectării lor. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la Consfătuirea din aprilie 1970 cu cadrele de bază din securitate, miliţie, procuratură şi justiţie ....necunoaşterea de către cetăţeni a legilor ,a diferitelor hotărîri, a sancţiunilor la care se expun dacă încalcă aceste legi, contribuie, într-o măsură, la apariţia unor stări de lucruri infracţionale şi a unor manifestări antisociale11. De aceea, constituie o îndatorire a organelor de stat în mod special chemate să asigure respectarea legalităţii de a organiza, în strînsă colaborare cu conducerile unităţilor socialiste, cu instituţiile culturale şi organizaţiile obşteşti, acţiuni politico-educative de masă, pentru aducerea la cunoştinţă şi explicarea conţinutului legilor şi altor acte normative. Solicitînd colaborarea unor persoane cunoscătoare ale legilor, din organele de stat, organizaţiile cooperatiste sau alte organizaţii obşteşti, căminele culturale ar putea organiza, în mod special ori cu prilejul altor acţiuni culturale, conferinţe- discuţii şi alte forme de popularizare a unor acte normative, mai ales dintre cele interesînd în mod direct activitatea de bază a cetăţenilor invitaţi la astfel de manifestări. Se ştie, de pildă, că la ultima sesiune a Marii Adunări Naţionale a fost adoptată legea organizării producţiei şi a muncii în agricultură, care cuprinde dispoziţii deosebit de importante pentru dezvoltarea acestui însemnat sector al economiei naţionale, ca şi cu privire la drepturile, obligaţiile şi răspunderile salariaţilor din unităţile agricole, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi celorlalţi producători agricoli. Este uşor de înţeles că larga dezbatere şi explicarea prevederilor acestei legi în rîndurile oamenilor muncii din agricultură ar contribui în mare măsură la traducerea în viaţă a prevederilor sale, precum şi la prevenirea unor abateri şi a răspunderilor pe care le atrage săvirşirea lor. Datorită pregătirii lor profesionale, un aport însemnat la popularizarea legilor în rîndurile salariaţilor şi cooperatorilor pot şi trebuie să-l aducă jurisconsulţii. , Necesitatea mai bunei cunoaşteri şi aplicări a măsurilor prevăzute de legi se face simţită, nu de puţine ori, chiar în activitatea conducătorilor unor întreprinderi, instituţii, organizaţii cooperatiste, în faţa instanţelor judecătoreşti s-a constatat că unele infracţiuni in contra avutului obştesc au fost prilejuite de defectuoasa desfăşurare a activităţii gestionare, ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale referitoare la angajarea gestionarilor, recepţia, depozitarea şi inventarierea bunurilor, declararea şi înregistrarea plusurilor din gestiuni, efectuarea reviziilor şi a controlului, urmărirea şi recuperarea pagubelor, împotriva celor care încalcă legile ţării, prejudiciind orînduirea noastră, proprietatea socialistă, drepturile cetăţenilor, normele de convieţuire, sînt aplicate sancţiuni. Scopul acestora este de a reeduca pe cei care săvîrşesc fapte antisociale, de a preveni săvîrşirea unor astfel de fapte. Judecarea şi sancţionarea unor fapte antisociale, de un grad mai redus de pericol social, au fost date în competenţa comisiilor de judecată, organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie, prin care masele largi de oameni ai muncii par,ticipă direct la înfăptuirea justiţiei, realizîndu-se şi în acest mod adîncirea democratismului socialist. Prin posibilitatea pe care o au de a îmbina judecarea cauzelor cu judecata opiniei publice, demonstrînd unitatea de vederi şi de poziţii a judecătorilor şi colectivităţii, prin conţinutul dezbaterilor şi hotărîrilo рэ care le pronunţă, comisiile de judecată pot realiza din ce în ce mai mult o importantă activitatea educativă şi preventivă de apărare şi întărire a legalităţii, împotriva faptelor antisociale şi a mentalităţilor retrograde care le generează. Judecind, să spunem, o sustragere de produse agricole de pe cîmp, de valoare redusă, săvîrşită de un cooperator, şi aplicând cu fermitate măsurile prevăzute de lege, comisia de judecată va spori eficienţa educativă a activităţii sale scoţînd în evidenţă că astfel de fapte nu trebuie privite izolat, că dacă ele s-ar produce şi la alte locuri de muncă şi în alte cooperative s-ar putea transforma, din pagube mici cînd sunt luate separat, în prejudicii importante pentru economia naţională. Prin sporirea preocupării pentru acţiunile educative şi printr-o strînsă şi permanentă colaborare în această direcţie între organele de stat, de specialitate( miliţia, procuratura, justiţia), conducerile întreprinderilor, instituţiilor, cooperativelor agricole de producţie, organizaţiile de masă şi organele obşteşti de influenţare şi jurisdicţie, se poate asigura o intensă şi rodnică activitate de prevenire a infracţiunilor şi altor fapte antisociale. Cuprinderea popularizării şiexplicării legilor şi altor acte normative în conţinutul acestei activităţi constituie un mijloc ce se îmbină deosebit de util în ansamblul măsurilor îndreptate spre reducerea manifestărilor negative şi întărirea continuă a legalităţii socialiste. Cunoaşterea legilor