Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)
1970-09-26 / nr. 432
t PAGINA 2 r L calendar Sîmbătă 26 septembrie Soarele răsare la ora 6 şi 7 minute. Apune la ora 18 şi 6 minute. De la începutul anului au trecut 269 de zile, pînă la sfîrşitul anului au rămas 96 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 26 septembrie , vremea se menţine rece, în jumătatea de nord-est a ţării cerul va fi mai mult noros şi vor cădea ploi locale. în zona de munte se va semnala lapoviţă şi ninsoare. în restul ţării cerul va fi schimbător. Vîntul va sufla potrivit cu intensificări din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse în nordul ţării şi in zonele subcarpatice între minus 2 grade şi plus 4 grade, mai coborîte în restul Transilvaniei, iar în rest între 2 şi 10 grade. Temperaturile maxime vor oscila între 8 şi 18 grade. AVERTIZARE : condiţiile atmosferice vor fi favorabile producerii brumei şi în sudul ţării. Timpul probabil pentru 27, 28 şi 29 septembrie , vremea în curs de încălzire uşoară. Cerul va fi variabil, mai mult noros în jumătatea de nord a ţării, unde vor cădea ploi locale, în rest ploii izolate. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor înregistra valori cuprinse între 2 şi 12 grade, izolat mai coborîte, iar cele maxime între 14 și 24 de grade. CSATUL SOCIALIST. îmi ф'Ц WW - ....................................... _f Щ„тт,п >m j j л n mu.uyj llii^W'ft1 V^»J"'W^WUlţllUl.gAiiţl^Myi'A'»H I .[ ijimiHIlimii.H.,.. t ■■ЧИП.....................IM « STftREA VREMI! » Ю« « POVESTEA VORBEI » NoC/t ВИВИI « CUNOŞTINŢE FOlOSITOARE MEDALION INTERNATIONALA I La 28 septembrie 1864 a fost creată la Londra Internaţionala I (Asociaţia internaţională a muncitorilor), prima organizaţie internaţională a proletariatului, condusă de Marx şi Engels. Ea a constituit o etapă importantă a luptei pentru un partid proletar pentru victoria marxismului asupra elementelor reformiste şi sectare din mişcarea muncitorească. Manifestul constitutiv, statutul şi majoritatea documentelor de bază ale Internaţionalei I au fost redactate de K. Marx. Rezoluţiile celor cinci congrese ale Internaţionalei I care s-au desfăşurat între 1866 şi 1872 au marcat victoria marxismului în mişcarea muncitorească. Internaţionala I a adus o contribuţie uriaşă la dezvoltarea mişcării muncitoreşti internaţionale, la atragerea muncitorilor din ţările industriale avansate pe poziţiile marxismului, a pus bazele dezvoltării partidelor muncitoreşti în ţările Europei şi Americii. MICA ENCICLOPEDIE : RADIAŢIA INFRAROSIE O altă particularitate a radiaţiilor infraroşii o constituie uşurinţa eli care străbat prin ceafă. Aceasta a permis folosirea lor în fotografierea terestră şi aerofotografie pe timp ceţos sau întuneric. Fotografia in infraroşii poate scoate la iveală detalii inobservabile la lumina obişnuită, cu scrierile şterse de pe documente, urmele unor iritaţii mai vechi de pe pielea unui bolnav, fiind folosită în paleontologie, arheologie, medicină, criminalistică. Imaginile în infraroşu se pot observa cu ochiul liber prin folosirea unor convertizoare de imagini, care transformă radiaţia infraroşie în lumină vizibilă. Convertizoarele de imagini, asociate cu reflectoare pentru infraroşu, şi-au găsit utilizare pentru observare în întuneric, la navigaţia nocturnă, pentru ocolirea obstacolelor, în medicină , pentru examinarea fundului de ochi etc. Aplicaţia cea mai largă o reprezintă însă măsurarea temperaturilor de la distanţă. De exemplu, în industrie se măsoară şi, pe această bază, se reglează, temperatura unor cuptoare. Dar radiaţiile infraroşii nu pot fi numai captate, ci şi emise cu ajutorul unor lămpi speciale, fiind larg folosite la uscarea suprafeţelor vopsite, la CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE . lată la ce o mai putem folosi : • ţesăturile se pot decolora cu o soluţie compusă din 4* apă oxigenată şi */« apă simplă la care se adaugă cîteva picături de amoniac în momentul întrebuinţării ; • peria de cap se curăţă şi deshidratarea fructelor, legumelor etc. Au apărut şi grătare de fript cu radiaţii infraroşii. APA OXIGENATA se dezinfectează bine muind-o într-o farfurioară în care am turnat cîteva linguriţe de apă oxigenată și amoniac (10 la SUtă) ; • petele gălbui de pe tablourile vechi dispar dacă sunt spălate cu apă oxigenată diluată (10—25 la sută). | POVESTEA VORBEI Muntele n-are nevoie de munte, dar omul are nevoie de om (proverb basc). " ZIUA RECOLTEI (Urmare din pag. 1) daniilor lor de a asigura dezvoltarea economică şi socială a cooperativelor şi satelor noastre, înflorirea României socialiste. Pe scenele căminelor culturale sau în aer liber vor avea loc spectacole ale formaţiilor artistice de amatori, concerte ale formaţiunilor corale şi orchestrale, proiecţii cinematografice, serbări cîmpeneşti, întreceri sportive, hore şi baluri. Tot cu acest prilej vor fi trecute în revistă succesele obţinute în sporirea recoltei şi dezvoltarea economică şi socială a unităţilor agricole, a satelor noastre, evidenţiindu-se formaţiunile de muncă şi cooperatorii care şi-au adus o contribuţie de seamă în această privinţă. O atenţie deosebită se va acorda „Zilei recoltei" In cooperativele agricole care, cu acest prilej, sărbătoresc două decenii de activitate. In Capitală, reşedinţele de judeţ şi în celelalte oraşe, „Ziua recoltei" va constitui un prilej de îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei cu o gamă variată de produse agricole de sezon. Aici, întreprinderile de legume şi fructe, magazinele întreprinderilor agricole de stat şi ale întreprinderilor intercooperatiste vor organiza expoziţii, tonete şi standuri pentru vînzarea de legume, cartofi, fructe, struguri şi alte produse necesare populaţiei pentru perioada de toamnă-iarnă. Ţinînd seama de caracterul larg popular al sărbătoririi, in apropierea acestor expoziţii cu vinzare, unităţile de alimentaţie publică din reţeaua comerţului de stat şi cooperatist vor amenaja standuri pentru desfacerea produselor industriale şi de artizanat, mustării etc. Tot aici se vor organiza variate şi interesante manifestări cultural-artistice. La Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării, bunăoară, vor funcţiona in diferite parcuri şi pieţe puncte de divertisment, estrade, ecrane în aer liber şi mustării. In centrele de judeţe, cu prilejul „Zilei recoltei" vor fi înmînate distincţii — drapele şi diplome — cooperativelor agricole fruntaşe la cultura griului, în întrecerea socialistă din 1970. Şi în acest an, „Ziua recoltei" va constitui un Prilej deosebit de afirmare a devotamentului întregii ţărănimi, a mecanizatorilor şi celorlalţi lucrători de pe ogoare faţă de politica Partidului Comunist Român, a hotărîrii de a îndeplini exemplar sarcinile stabilite agriculturii de istoricul Congres al X-lea. Staţiunea experimentală din judeţul Suceava, una din modernele instituţii create de statul nostru Comuna Sîntana, judeţul Arad, privită din elicopter Gheorghe Diaconescu, Instructor U.J.C.A.P. — Olt. Intr-adevăr, în multe unităţi agricole din ţară unele cantităţi de fier vechi sunt supuse distrugerii prin ruginire. Dv. ne daţi numele unor cooperative agricole din judeţul Olt , printre care cele din Mărunţei, Alimăneşti, Bălăneşti, Coteanu, Priseaca, Curtişoara, Teslui, Comăniţa, Valea Mare, Oporelu, Negreni, Poboru, Corbu — de unde se pot colecta zeci şi zeci de tone de fier vechi. S-ar mai putea adăuga acestei liste şi alte nume. Oare alte tractoare şi alte noi agregate complexe, necesare mecanizării agriculturii s-ar putea face din maldărele de fier vechi, tovarăşi din conducerea cooperativelor agricole de producţie ? Dar dv., tovarăşi de la I.C.M. nu aveţi nimic de spus în această privinţă ? Ilinca M. Cazacu, comuna Mălureni — Argeş. Consiliul popular al comunei Mălureni, căruia ne-am adresat pentru soluţionarea cererii dv., ne răspunde că nu vă poate elibera adeverinţa solicitată întrucît în arhiva consiliului nu există acte decit începînd cu anul 1947. Puteţi face însă demersurile necesare pentru obţinerea pensiei ca membră a cooperativei agricole de producţie. Aurel Miclea, învăţător, comuna Marisei, judeţul Cluj. Am primit şi continuăm să primim scrisori calde, pline de dragoste pentru locul unde trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea, de la numeroase cadre didactice, învăţători şi profesori, din toate colţurile ţării. Faptul că la Mărişel, comună în care sînteţi dascăl de 25 de ani, viaţa oamenilor şi faţa satului s-au schimbat radical, că a pătruns lumina electrică în casele locuitorilor odată cu aparatele de radio, cu televizoarele, cu celelalte înlesniri tehnice, nu mai miră pe nimeni. E un proces firesc, e rezultatul politicii partidului nostru al cărei ţel suprem este îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor patriei noastre. Scrisoarea dv. nu face decât să sublinieze încă o dată cu tărie acest adevăr incontestabil. Noi vă mulţumim şi vă rugăm să ne scrieţi în continuare despre tot ceea ce credeţi dv. că e mai esenţial şi important în viaţa comunei. щ IHtlINADUNATE DE PRIN SATE • „APROVIZIONAREA" DE TOAMNA A venit toamna şi odată cu ea bunii gospodari au început să-şi facă provizii pentru iarnă. Unii cumpără produsele de la piaţă, alţii... de pe unde apucă şi nu-i vede nimeni. Printre aceştia din urmă se numără şi Mişu Gheorghe din comuna Giurgiţa — Dolj, care a luat (a se citi furat) de la Ferma nr. 9 din Portăreşti tot ce i-a căzut în mină : 90 kg seminţe de floarea soarelui, 158 kg porumb boabe, 342 kg porumb ştiuleţi, 255 kg fasole uscată, 95 saci de iută şi un balot cu sîrmă galvanizată. El a luat. Acum aşteaptă... să i se dea. • SUB INFLUENŢA ALCOOLULUI Pînă nu demult, relaţiile dintre Ciobanu Florea şi familia socrului său (Ciorbea Andrei din comuna Ştefan cel Mare, judeţul Ialomiţa) erau dintre cele mai bune. De curind. Insă, in stare de ebrietate fiind, Ciobanu Florea a avut o discuţie furtunoasă cu socrul. Şi ca sa fie mai „convingător” ginerele a scos cuţitul, lovindu-l. Pentru rănire gravă, huliganul a fost imediat arestat. • DIN NOU , ATENŢIE, PĂRINŢI ! Boris Simion (în vîrstă de 3 ani) din satul Ghindăreşti, comuna Floria, judeţul Constanţa, se juca — nesupravegheat — pe marginea şoselei. Speriat de motorul unui autocamion, copilul a fugit... sub roţile maşinii. La scurt timp după aceasta a decedat. Accidentul din Ghindăreşti trebuie să fie un semnal de alarmă pentru părinţii care îşi lasă copiii nesupravegheaţi pe marginile şoselelor. 00 ■ (Urmare din pag. 1) Pui ca temperatura să scadă continuu şi prevederile de timp, cel puţin sub aspect termic, să fie foarte simple. Aşa cum am arătat, situaţia nu este nici pe departe atît de simplă, datorită variaţiilor neperiodice. In cursul toamnei, o frecvenţă mai mare a unor astfel de încălziri în regiunile noastre se remarcă la începutul lunii octombrie In concluzie, se poate spune că deşi modificările ce însoţesc solstiţiile şi echinocţiile sunt foarte importante, ele nu reprezintă decit una dintre verigile ce contribuie la evoluţia stării vremii. Cunoaşterea legilor după care se fac mişcările aerului prezintă importanţă nu numai sub aspect teoretic, ci şi practic, deoarece prin aceasta se poate cunoaşte cu anticipaţie aspectul vremii în anumite regiuni. Frecvenţa ceva mai ridicată in producerea unor fenomene în jurul unor anumite date( ce se poate explica în parte prin existenţa fenomenelor meteorologice cu caracter periodic de care am amintit mai sus) justifică unele observaţii populare asupra schimbării vremii. Exactitatea acestor observaţii nu depăşeşte însă, de cele mai multe ori, rezultatele unor prognoze date la intîmplare După echinocţiul de toamnă urmează de multe ori o perioadă de timp frumoasă şi caldă, cunoscută în popor sub denumirea de „vara fetelor bătrîne1*. Anul acesta observaţia nu este confirmată, întrucît pînă spre sfîrşitul lui septembrie vremea va rămîne încă vreo cîteva zile răcoroasă in toată ţara. Pentru regiunile din nordul ţării şi zona deluroasă se prevăd chiar depuneri de brumă, temperaturile cele mai coborîte atingînd In unele localităţi din aceste zone 0°. Temperatura va marca totuşi o creştere de cîteva grade in timpul zilei. In următoarele zile posibilităţile de ploaie sint foarte reduse, •Semnalîndu-se precipitaţii slabe in zona muntoasă şi în nordul extrem al ţării. Pînă la sfîrşitul acestei luni, înnourările vor deveni mai pronunţate în cea mai mare parte a ţării şi se prevăd ploi intermitente. Temperaturile minime din acest interval vor oscila între 3° și 11°, iar maximele între 14° şi 24°. Pentru luna octombrie, sub aspect termic, se prevede o vreme ceva mai caldă decit in mod obișnuit. Desigur aceasta este o apreciere asupra caracterului termic în ansamblu, care nu exclude şi intervale cu răciri destul de pronunţate. Regimul precipitaţiilor din sudul şi estul ţării va fi mai sărac decit cel obişnuit in această lună. In nordul şi vestul ţării, ploile vor fi mai frecvente şi apropiate sau chiar mai mari cantitativ decit în alte luni Seara şi dimineaţa se vor produce ceţuri locale. CUM VA FI VREMEA ÎN OCTOMBRIE? L Nr. 432 — Sîmbătă 26 septembrie I DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE RADIO TELEVIZIUNE PROGRAMUL I : 7,00 Radiojurnal, Buletin meteo-rutier. Sport ; 7,15 De la munte la mare — program muzical ; 8,10 Avanpremieră cotidiană ; 9,00 Radiomagazinul femeilor ; 9,30 Ora satului ; 10,00 Cavalcada ritmurilor ; 11,15 întilnire Cu melodia populară şi interpretul preferat ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 De toate pentru toţi ; 13,00 Radiojurnal. Sport ; 13,15 De toate pentru pentru toţi... turiştii ; 14,00 Unda veselă ; 14,30 Melodii de ieri şi de azi; 15,45 Spor şi muzică ; 19,00 Gazeta radio ; 19,20 Şlagăre 1970 ; 19.35 Interpreţi îndrăgiţi : Irina Loghin, Dumitru Sopon şi Dumitru Zamfira ; 20.05 Teatru scurt. Scrisoarea de E. Caldwell ; 20.45 Pagini alese din operete ; 21.00 Zece melodii preferate ; 21.35 Romanţe de Ioanin Lupescu şi Margareta Xenopol. Soliste Angela Moldovan şi Lizetta Chirculescu ; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 22.10 Panoramic sportiv ; 22.30 Muzică de dans. PROGRAMUL I : 9.00 Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru copii ; 10.00 Viaţa satului ; 11.15 In reluare, la cererea telespectatorilor. Dialog muzical Anda Călugăreanu — Therese Steinmetz ; 12.00 De strajă patriei ; 12.30 Emisiune în limba maghiară ; 13.30 Fotbal : C.F.R. Timişoara — Dinamo Bucureşti. Transmisiune de la Timişoara ; 17.30 Fotbal : Ungaria — Austria (repriza a II-a). Transmisiune directă de la Budapesta ; 18.20 „Pe sub Poala Măgurii. Program susţinut de Ansamblul folcloric al judeţului Sălaj ; 18.45 Campionatul balcanic de baschet masculin. Bulgaria — Iugoslavia (repriza a H-a). Transmisiune din Sala Floreasca ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Reportaj TV. Doi bărbaţi şi un munte ; 20.20 Film artistic. Simon şi Laura. Premieră pe ţară ; 21.40Merit,muri ; 22.35 Telejurnalul de noapte. Sport. IN JUDEŢUL HUNEDOARA ŞOSELE MODERNIZATE ÎN CEA MAI MARE PARTE, DAR... Călătorul ce parcurge drumurile judeţului Hunedoara se bucură în general de avantajul unei reţele modernizate în cea mai mare parte De-a lungul satelor, legînd între ele cele 11 oraşe ale sale, drumurile asfaltate asigură un transport rapid şi comod. Dar nu numai drumurile din reţeaua naţională ce străbat harta geografică a ţinutului hunedorean au fost modernizate ci şi o parte din cele ce aparţin reţelei judeţene. Localităţile judeţului beneficiază de o reţea de transport în comun care şi-a extins traseele din Bulzeşti de Sus — comună situată în inima Apusenilor — pină la Lunca Cernii de Jos, comună situată pe firul Cernii, în masivul Poiana Ruscă. Aceste drumuri ce par nişte sinuoase linii în harta ţinutului hunedorean îşi întind ramificaţiile pînă în cele mai îndepărtate sate şi cătune. Transportul se efectuează în mare parte prin reţeaua de drumuri judeţene. CARE ESTE SITUAŢIA ACESTEI REŢELE LA ORA ACTUALA? CE STRĂDANII SE DEPUN? CE EFORTURI SE FAC PENTRU CA DRUMURILE SA OFERE CONDIŢII CORESPUNZĂTOARE, SA REDUCĂ DISTANTELE PRINTR-O CIRCULAŢIE RAPIDA ? La aceste întrebări ne răspunde ing. GHEORGHE SEFER — directorul direcţiei judeţene Hunedoara de drumuri şi poduri. — Direcţia noastră, de curînd înfiinţată, a întreprins o serie de acţiuni privind modernizarea reţelei de drumuri din judeţ. Astfel, în cursul acestui an, s-au asfaltat circa 40 km de şosele. Au fost asfaltate drumurile care leagă comunele şi satele de munte Buceş-Blăjieni-După Piatra din zona Bradului. De la centrul feroviar Simeria, unde lucrează o bună parte din locuitorii satelor învecinate, a fost asfaltat drumul spre satele Bîrsău şi Cereş. In frumoasa zonă turistică a Haţegului se asfaltează porţiunea Toteşti-Densuş-Cîrneşti — drum ce străbate localităţi cu bogate vestigii ale unui trecut istoric îndepărtat. Aş vrea să menţionez că la aceste acţiuni de construire şi modernizare a drumurilor, populaţia rura-Un autobuz nou distrus în două zile Consilii populare comunale care nu sprijină o acţiune în care au obligaţii permanente lă mobilizată de consiliile populare poate da un ajutor substanţial. In unele sate cum sânt Beiuş, Brănişca, Dobra, Ilia, Zam, Tehciuc, Lunca Cernii cu ocazia modernizării,, sau împietruirii drumurilor, populaţia ne-a venit în sprijin cu toata tragerea de inimă. Sînt însă — din păcate — localităţi unde consiliile populare n-au manifestat nici un interes pentru a ne ajuta în această acţiune de o covîrşitoare importanţă. Consiliile populare din comunele Băiţa, Luncoiul de Jos, Bucureşci, Bretea-Română, Boşorod n-au mobilizat nici un cetăţean care, fie cu o lopată sau un tîrnăcop, să lucreze cîteva ore pe săptămînă alături de constructorii de drumuri Noi, după cum se ştie, modernizăm drumurile pe baza unui plan, cu mijloacele mecanizate de care dispunem, totuşi, ajutorul cetăţenilor din localităţile pomenite ne-ar fi de un mare ajutor în accelerarea construcţiilor mai ales acum cînd se apropie sezonul friguros... Printre cei meniţi să asigure transportul în comun al cetăţenilor spre centrele urbane sunt şi acei ce străbat zilnic cu autobuzele şosele. Ce părere au aceştia despre drumurile judeţului ? GHEORGHE STANCIULESCU — şef la coloana transporturi-călători a autobazei Deva ne răspunde la această întrebare : „O parte din reţeaua rutieră ne dă mare bătaie de cap deoarece ne izbim de o serie de greutăţi în efectuarea transporturilor. Aşa, de exemplu, de doi ani de zile nu putem transporta elevii de la Stăneşti la şcoala din Lăpugiu, din cauza delăsării consiliului popular Dobra, care tărăgănează construirea podeţelor peste un pîrîu. Nu mai vorbim de accesibilitatea pe drumul între satele Gordineşti şi Zam, unde, în două zile, s-a distrus un autobuz nou. Consiliul popular din Burjuc, deşi promite de multă vreme, nu reuşeşte să construiască cele cîteva podeţe. O situaţie asemănătoare se întîlneşte şi pe traseul Băiţa-Hărţăgani, unde autovehiculele noastre circulă intr-un permanent pericol, datorită drumului paraginii Nici pe alte trasee situaţia nu este mai bună. Elevii din satul Barbura merg pe jos în satul Păuliş, fiindcă consiliul popular al comunei Băiţa n-a reuşit să amenajaze un loc de întoarcere, la cap de linie, a autobuzelor. Nu mai vorbim despre traseul Meledinţi-Mărtineşti. Pe această porţiune autovehiculele, cînd plouă, intră cu roţile în glod cite 20 cm. Iată deci că pe reţeaua rutieră dată in întreţinerea consiliilor populare amintite se mai întîlnesc multe „hîrtoape". De fapt, cele amintite sînt numai cîteva exemple. în judeţul Hunedoara există o serie de alte drumuri, în special comunale, care nu sînt întreţinute la un nivel corespunzător. După părerea interlocutorilor noştri şi nu numai a lor, consiliile populare au obligaţia să intervină urgent prin organizarea unor acţiuni proprii, şi cu sprijinul maselor de cetăţeni să-şi aducă o contribuţie substanţială la întreţinerea şi modernizarea drumurilor . ZINA VESESCU A întreprinderea de construct pentru irigaţii prin cooperare cu sediul în comuna Dăbuleni, judeţul Dolj ANGAJEAZĂ imediat : — electricieni auto ; — macaragii şi şoferi macaragii, — mecanici auto şi utilaje, categoria 5—6, pentru atelierul de reparaţii ; — draglinişti. Se beneficiază de cazare gratuită, sporuri şi indemnizaţii de şantier. Informaţii suplimentare la telefon 12 şi 17 din comuna Dăbuleni