Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-26 / nr. 432

t PAGINA 2 r L calendar Sîmbătă 26 septembrie Soarele răsare la ora 6 şi 7 minute. Apune la ora 18 şi 6 minute. De la începutul anului au trecut 269 de zile, pînă la sfîrşitul anului au rămas 96 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 26 sep­tembrie , vremea se menţine rece, în jumătatea de nord-est a ţării cerul va fi mai mult noros şi vor cădea ploi locale. în zona de munte se va semnala lapoviţă şi ninsoare. în restul ţării cerul va fi schimbător. Vîntul va sufla potrivit cu intensificări din secto­rul nord-vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse în nordul ţării şi in zonele subcarpatice între minus 2 grade şi plus 4 grade, mai coborîte în restul Transilvaniei, iar în rest între 2 şi 10 grade. Temperaturile ma­xime vor oscila între 8 şi 18 grade. AVERTIZARE : condiţiile atmosferice vor fi favorabile producerii brumei şi în sudul ţării. Timpul probabil pentru 27, 28 şi 29 septembrie , vremea în curs de încălzire uşoară. Cerul va fi variabil, mai mult noros în jumătatea de nord a ţării, unde vor cădea ploi locale, în rest ploii izolate. Vînt potrivit. Temperatu­rile minime vor înregistra valori cuprinse între 2 şi 12 grade, izo­lat mai coborîte, iar cele maxime între 14 și 24 de grade. CSATUL SOCIALIST. îmi ф'Ц WW - ....................................... _f Щ„тт,п >m j j л n mu.uyj llii^W'ft1 V^»J"'W^WUlţllUl.gAiiţl^Myi'A'»H I .[ ijimiHIlimii.H.,.. t ■■ЧИП.....................IM « STftREA VREMI! » Ю« « POVESTEA VORBEI » NoC/t ВИВИI « CUNOŞTINŢE FOlOSITOARE MEDALION INTERNATIONALA I La 28 septembrie 1864 a fost creată la Londra Internaţionala I (Asociaţia internaţională a muncitorilor), prima organizaţie internaţională a proletariatului, condusă de Marx şi Engels. Ea a constituit o etapă importantă a luptei pentru un partid pro­letar pentru victoria marxismului asupra elementelor reformis­te şi sectare din mişcarea muncitorească. Manifestul constitutiv, statutul şi majoritatea documentelor de bază ale Internaţiona­lei I au fost redactate de K. Marx. Rezoluţiile celor cinci con­grese ale Internaţionalei I care s-au desfăşurat între 1866 şi 1872 au marcat victoria marxismului în mişcarea muncitorească. Internaţionala I a adus o contribuţie uriaşă la dezvoltarea miş­cării muncitoreşti internaţionale, la atragerea muncitorilor din ţările industriale avansate pe poziţiile marxismului, a pus ba­zele dezvoltării partidelor muncitoreşti în ţările Europei şi Americii. MICA ENCICLOPEDIE : RADIAŢIA INFRAROSIE O altă particularitate a ra­diaţiilor infraroşii o constituie uşurinţa eli care străbat prin ceafă. Aceasta a permis folo­sirea lor în fotografierea tere­stră şi aerofotografie pe timp ceţos sau întuneric. Fotografia in infraroşii poate scoate la iveală detalii inobservabile la lumina obişnuită, cu scrierile şterse de pe documente, urme­le unor iritaţii mai vechi de pe pielea unui bolnav, fiind folo­sită în paleontologie, arheolo­gie, medicină, criminalistică. Imaginile în infraroşu se pot observa cu ochiul liber prin fo­losirea unor convertizoare de imagini, care transformă radia­ţia infraroşie în lumină vizibi­lă. Convertizoarele de imagini, asociate cu reflectoare pentru infraroşu, şi-au găsit utilizare pentru observare în întuneric, la navigaţia nocturnă, pentru ocolirea obstacolelor, în medi­cină , pentru examinarea fundu­lui de ochi etc. Aplicaţia cea mai largă o reprezintă însă măsurarea tem­peraturilor de la distanţă. De exemplu, în industrie se mă­soară şi, pe această bază, se reglează,­­ temperatura unor cuptoare. Dar radiaţiile infraroşii nu pot fi numai captate, ci şi emi­se cu ajutorul unor lămpi spe­ciale, fiind larg folosite la us­carea suprafeţelor vopsite, la CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE . lată la ce o mai putem fo­losi : • ţesăturile se pot decolora cu o soluţie compusă din 4* apă oxigenată şi */« apă sim­plă la care se adaugă cîteva picături de amoniac în momen­tul întrebuinţării ; • peria de cap se curăţă şi deshidratarea fructelor, legu­melor etc. Au apărut şi grătare de fript cu radiaţii infraroşii. APA OXIGENATA se dezinfectează bine muind-o într-o farfurioară în care am turnat cîteva linguriţe de apă oxigenată și amoniac (10 la SUtă) ; • petele gălbui de pe ta­blourile vechi dispar dacă sunt spălate cu apă oxigenată dilua­tă (10—25 la sută). | POVESTEA VORBEI Muntele n-are nevoie de munte, dar omul are nevoie de om (proverb basc). " ZIUA RECOLTEI (Urmare din pag. 1) daniilor lor de a asigura dezvoltarea economică şi socială a cooperativelor şi satelor noastre, înflori­rea României socialiste. Pe scenele căminelor cultu­rale sau în aer liber vor avea loc spectacole ale for­maţiilor artistice de amatori, concerte ale formaţiu­nilor corale şi orchestrale, proiecţii cinematografice, serbări cîmpeneşti, întreceri sportive, hore şi baluri. Tot cu acest prilej vor fi trecute în revistă succesele obţinute în sporirea recoltei şi dezvoltarea economi­că şi socială a unităţilor agricole, a satelor noastre, evidenţiindu-se formaţiunile de muncă şi coopera­torii care şi-au adus o contribuţie de seamă în a­­ceastă privinţă. O atenţie deosebită se va acorda „Zilei recoltei" In cooperativele agricole care, cu acest prilej, săr­bătoresc două decenii de activitate. In Capitală, reşedinţele de judeţ şi în celelalte oraşe, „Ziua recoltei" va constitui un prilej de îm­bunătăţire a aprovizionării populaţiei cu o gamă variată de produse agricole de sezon. Aici, între­prinderile de legume şi fructe, magazinele întreprin­derilor agricole de stat şi ale întreprinderilor inter­cooperatiste vor organiza expoziţii, tonete şi stan­duri pentru vînzarea de legume, cartofi, fructe, struguri şi alte produse necesare populaţiei pentru perioada de toamnă-iarnă. Ţinînd seama de caracterul larg popular al săr­bătoririi, in apropierea acestor expoziţii cu vinzare, unităţile de alimentaţie publică din reţeaua comer­ţului de stat şi cooperatist vor amenaja standuri pentru desfacerea produselor industriale şi de arti­zanat, mustării etc. Tot aici se vor organiza variate şi interesante manifestări cultural-artistice. La Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării, bunăoară, vor funcţiona in diferite parcuri şi pieţe puncte de di­vertisment, estrade, ecrane în aer liber şi mustării. In centrele de judeţe, cu prilejul „Zilei recoltei" vor fi înmînate distincţii — drapele şi diplome — cooperativelor agricole fruntaşe la cultura griului, în întrecerea socialistă din 1970. Şi în acest an, „Ziua recoltei" va constitui un Prilej deosebit de afirmare a devotamentului între­gii ţărănimi, a mecanizatorilor şi celorlalţi lucrători de pe ogoare faţă de politica Partidului Comunist Român, a hotărîrii de a îndeplini exemplar sarcinile stabilite agriculturii de istoricul Congres al X-lea. Staţiunea experimentală din judeţul Suceava, una din modernele instituţii create de statul nostru Comuna Sîntana, judeţul Arad, privită din elicopter Gheorghe Diaconescu, In­structor U.J.C.A.P. — Olt. Intr-adevăr, în multe uni­tăţi agricole din ţară unele cantităţi de fier vechi sunt su­puse distrugerii prin ruginire. Dv. ne daţi numele unor coo­perative agricole din judeţul Olt , printre care cele din Mărunţei,­­ Alimăneşti, Bălă­­neşti, Coteanu, Priseaca, Curti­­şoara, Teslui, Comăniţa, Valea Mare, Oporelu, Negreni, Pobo­­ru, Corbu — de unde se pot colecta zeci şi zeci de tone de fier vechi. S-ar mai putea a­­dăuga acestei liste şi alte nume. Oare alte tractoare şi alte noi agregate complexe, nece­sare mecanizării agriculturii s-ar putea face din maldărele de fier vechi, tovarăşi din conducerea cooperativelor a­­gricole de producţie ? Dar dv., tovarăşi de la I.C.M. nu aveţi nimic de spus în această pri­vinţă ? Ilinca M. Cazacu, comuna Mălureni — Argeş. Consiliul popular al comu­nei Mălureni, căruia ne-am adresat pentru soluţionarea cererii dv., ne răspunde că nu vă poate elibera adeverinţa solicitată întrucît în arhiva consiliului nu există acte de­cit începînd cu anul 1947. Pu­teţi face însă demersurile ne­cesare pentru obţinerea pen­siei ca membră a cooperativei agricole de producţie. Aurel Miclea, învăţător, co­muna Marisei, judeţul Cluj. Am primit şi continuăm să primim scrisori calde, pline de dragoste pentru locul unde trăiesc şi îşi desfăşoară activi­tatea, de la numeroase cadre didactice, învăţători şi profe­sori, din toate colţurile ţării.­­ Faptul că la Mărişel, comună în care sînteţi dascăl de 25 de ani, viaţa oamenilor şi faţa sa­tului s-au schimbat radical, că a pătruns lumina electrică în casele locuitorilor odată cu aparatele de radio, cu tele­vizoarele, cu celelalte înlesniri tehnice, nu mai miră pe ni­meni. E un proces firesc, e rezultatul politicii partidului nostru al cărei ţel suprem este îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor patriei noastre. Scrisoarea dv. nu face decât să sublinieze încă o dată cu tărie acest adevăr incontestabil. Noi vă mulţumim şi vă ru­găm să ne scrieţi în continuare despre tot ceea ce credeţi dv. că e mai esenţial şi important în viaţa comunei. щ IHt­lIN­ADUNATE DE PRIN SATE • „APROVIZIONAREA" DE TOAMNA A venit toamna şi odată­ cu ea bunii gospodari au început să-şi facă provizii pentru iarnă. Unii cumpără produsele de la piaţă, alţii... de pe unde apucă şi nu-i vede nimeni. Printre aceştia din urmă se numără şi Mişu Gheor­ghe din comuna Giurgiţa — Dolj, care a luat (a se citi furat) de la Ferma nr. 9 din Portăreşti tot ce i-a căzut în mină : 90 kg seminţe de floarea soarelui, 158 kg porumb boabe, 342 kg porumb ştiuleţi, 255 kg fasole uscată, 95 saci de iută şi un balot cu sîrmă galvanizată. El a luat. Acum aşteaptă... să i se dea. • SUB INFLUENŢA ALCOOLULUI Pînă nu demult, relaţiile dintre Ciobanu Florea şi familia socrului său (Ciorbea Andrei din comuna Ştefan cel Mare, judeţul Ialomiţa) erau dintre cele mai bune. De cu­rind. Insă, in stare de ebrietate fiind, Ciobanu Florea a avut o dis­cuţie furtunoasă cu socrul. Şi ca sa fie mai „convingător” ginerele a scos cuţitul, lovindu-l. Pentru ră­nire gravă, huliganul a fost ime­diat arestat. • DIN NOU , ATENŢIE, PĂRINŢI ! Boris Simion (în vîrstă de 3 ani) din satul Ghindăreşti, comuna Floria, judeţul Constanţa, se juca — nesupravegheat — pe marginea şoselei. Speriat de motorul unui autocamion, copilul a fugit... sub roţile maşinii. La scurt timp după aceasta a decedat. Accidentul din Ghindăreşti trebuie să fie un sem­nal de alarmă pentru părinţii care îşi lasă copiii nesupravegheaţi pe marginile şoselelor. 0­0 ■ (Urmare din pag. 1) Pui ca temperatura să scadă conti­nuu şi prevederile de timp, cel puţin sub aspect termic, să fie foarte simple. Aşa­ cum am arătat, situaţia nu este nici pe departe atît de simplă, datorită variaţiilor neperiodice. In cursul toamnei, o frecvenţă mai mare a unor astfel de încălziri în regiunile noastre se remarcă la începutul lunii oc­tombrie In concluzie, se poate spune că deşi modificările ce însoţesc solsti­­ţiile şi echinocţiile sunt foarte im­portante, ele nu reprezintă decit una dintre verigile ce contribuie la evoluţia stării vremii. Cunoaşterea legilor după care se­­ fac mişcările aerului prezintă im­portanţă nu numai sub aspect teo­retic, ci şi practic, deoarece prin aceasta se poate cunoaşte cu anti­cipaţie aspectul vremii în anumite regiuni. Frecvenţa ceva mai ridicată in producerea unor fenomene în ju­rul unor anumite date( ce se poate explica în parte prin existenţa fe­nomenelor meteorologice cu carac­ter periodic de care am amintit mai sus) justifică unele observaţii populare asupra schimbării vremii. Exactitatea acestor observaţii nu depăşeşte însă, de cele mai multe ori, rezultatele unor prognoze date la intîmplare După echinocţiul de toamnă ur­mează de multe ori o perioadă de timp frumoasă şi caldă, cunoscută în popor sub denumirea de „vara fetelor bătrîne1*. Anul acesta obser­vaţia nu este confirmată, întrucît pînă spre sfîrşitul lui septembrie vremea va rămîne încă vreo cîteva zile răcoroasă in toată ţara. Pen­tru regiunile din nordul ţării şi zona deluroasă se prevăd chiar de­puneri de brumă, temperaturile cele mai coborîte atingînd In unele localităţi din aceste zone 0°. Tem­peratura va marca totuşi o creş­tere de cîteva grade in timpul zi­lei. In următoarele zile posibili­tăţile de ploaie sint foarte reduse, •Semnalîndu-se precipitaţii slabe in zona muntoasă şi în nordul extrem al ţării. Pînă la sfîrşitul acestei luni, în­­nourările vor deveni mai pronun­ţate în cea mai mare parte a ţării şi se prevăd ploi intermitente. Temperaturile minime din acest interval vor oscila între 3° și 11°, iar maximele între 14° şi 24°. Pentru luna octombrie, sub as­pect termic, se prevede o vreme ceva mai caldă decit in mod obiș­nuit. Desigur aceasta este o apre­ciere asupra caracterului termic în ansamblu, care nu exclude şi in­tervale cu răciri destul de pronun­ţate. Regimul precipitaţiilor din sudul şi estul ţării va fi mai sărac decit cel obişnuit in această lună. In nordul şi vestul ţării, ploile vor fi mai frecvente şi apropiate sau chiar mai mari cantitativ decit în alte luni Seara şi dimineaţa se vor produce ceţuri locale. CUM VA FI VREMEA ÎN OCTOMBRIE? L Nr. 432 — Sîmbătă 26 septembrie I DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE RADIO TELEVIZIUNE PROGRAMUL I : 7,00 Radiojurnal, Buletin meteo-rutier. Sport ; 7,15 De la munte la mare — program muzi­cal ; 8,10 Avanpremieră cotidiană ; 9,00 Radiomagazinul femeilor ; 9,30 Ora satului ; 10,00 Cavalcada ritmu­rilor ; 11,15 întilnire Cu melodia popu­lară şi interpretul preferat ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 De toate pentru toţi ; 13,00 Radiojurnal. Sport ; 13,15 De toate pentru pentru toţi... turiştii ; 14,00 Unda veselă ; 14,30 Melodii de ieri şi de azi; 15,45 Spor şi muzică ; 19,00 Gazeta radio ; 19,20 Şlagăre 1970 ; 19.35 Interpreţi îndră­giţi : Irina Loghin, Dumitru Sopon şi Dumitru Zamfira ; 20.05 Teatru scurt. Scrisoarea de E. Caldwell ; 20.45 Pagini alese din operete ; 21.00 Zece melodii preferate ; 21.35 Ro­manţe de Ioanin Lupescu şi Marga­reta Xenopol. Soliste Angela Moldo­van şi Lizetta Chirculescu ; 22.00 Ra­diojurnal. Buletin meteorologic ; 22.10 Panoramic sportiv ; 22.30 Muzică de dans. PROGRAMUL I : 9.00 Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru copii ; 10.00 Viaţa satului ; 11.15 In reluare, la cererea telespectatorilor. Dialog muzical Anda Călugărea­­nu — Therese Steinmetz ; 12.00 De strajă patriei ; 12.30 Emisiu­ne în limba maghiară ; 13.30 Fotbal : C.F.R. Timişoara — Di­namo Bucureşti. Transmisiune de la Timişoara ; 17.30 Fotbal : Un­garia — Austria (repriza a II-a). Transmisiune directă de la Budapes­ta ; 18.20 „Pe sub Poala Măgurii. Program susţinut de Ansamblul fol­cloric al judeţului Sălaj ; 18.45 Cam­pionatul balcanic de baschet mascu­lin. Bulgaria — Iugoslavia (repriza a H-a). Transmisiune din Sala Flo­­reasca ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Reportaj TV. Doi bărbaţi şi un munte ; 20.20 Film artistic. Simon şi Laura. Premieră pe ţară ; 21.40­­Me­rit,muri ; 22.35 Telejurnalul de noapte. Sport. IN JUDEŢUL HUNEDOARA ŞOSELE MODERNIZA­TE ÎN CEA MAI MARE PARTE, DAR... Călătorul ce parcurge drumurile judeţului Hunedoara se bucură în general de avantajul unei re­ţele modernizate în cea mai mare parte­ De-a lungul satelor, legînd în­tre ele cele 11 oraşe ale sale, dru­murile asfaltate asigură un trans­port rapid şi comod. Dar nu nu­mai drumurile din reţeaua naţiona­lă ce străbat harta geografică a ţinutului hunedorean au fost mo­dernizate ci şi o parte din cele ce aparţin reţelei judeţene. Localităţile judeţului beneficiază de o reţea de transport în comun care şi-a extins traseele din Bul­­zeşti de Sus — comună situată în inima Apusenilor — pină la Lunca Cernii de Jos, comună situată pe firu­l Cernii, în masivul Poiana Ruscă. Aceste drumuri ce par nişte sinuoase linii în harta ţinu­tului hunedorean îşi întind rami­ficaţiile pînă în cele mai îndepăr­tate sate şi cătune. Transportul se efectuează în mare parte prin re­ţeaua de drumuri judeţene. CARE ESTE SITUAŢIA ACESTEI RE­ŢELE LA ORA ACTUALA? CE STRĂDANII SE DEPUN? CE E­­FORTURI SE FAC PENTRU CA DRUMURILE SA OFERE CON­DIŢII CORESPUNZĂTOARE, SA REDUCĂ DISTANTELE PRIN­­TR-O CIRCULAŢIE RAPIDA ? La aceste întrebări ne răspunde ing. GHEORGHE SEFER — direc­torul direcţiei judeţene Hunedoa­ra de drumuri şi poduri. — Direcţia noastră, de curînd înfiinţată, a întreprins o serie de acţiuni privind modernizarea re­ţelei de drumuri din judeţ. Ast­fel, în cursul acestui an, s-au as­faltat circa 40 km de şosele. Au fost asfaltate drumurile care lea­gă comunele şi satele de munte Buceş-Blăjieni-După Piatra din zo­na Bradului. De la centrul fero­viar Simeria, unde lucrează o bună parte din locuitorii satelor înveci­nate, a fost asfaltat drumul spre satele Bîrsău şi Cereş. In frumoasa zonă turistică a Haţegului se asfaltează porţiunea Toteşti-Densuş-Cîrneşti — drum ce străbate localităţi cu bogate vesti­gii ale unui trecut istoric îndepăr­tat. Aş vrea să menţionez că la aces­te acţiuni de construire şi moderni­zare a drumurilor, populaţia rura-Un autobuz nou dis­trus în două zile Consilii populare comunale care nu sprijină o acţiune în care au obligaţii permanente lă mobilizată de consiliile popu­lare poate da un ajutor substan­ţial. In unele sate cum sânt Beiuş, Brănişca, Dobra, Ilia, Zam, Tehciuc, Lunca Cernii cu ocazia moderni­zării,, sau împietruirii drumurilor, populaţia ne-a venit în sprijin cu toata tragerea de inimă. Sînt însă — din păcate — localităţi unde consiliile populare n-au manifestat nici un interes pentru a ne ajuta în această acţiune de o covîrşitoa­­re importanţă. Consiliile populare din comunele Băiţa, Luncoiul de Jos, Bucureşci, Bretea-Română, Boşorod n-au mobilizat nici un ce­tăţean care, fie cu o lopată sau un tîrnăcop, să lucreze cîteva ore pe săptămînă alături de constructorii de drumuri­ Noi, după cum se ştie, modernizăm drumurile pe baza u­­nui plan, cu mijloacele mecanizate de care dispunem, totuşi, ajutorul cetăţenilor din localităţile pomeni­te ne-ar fi de un mare ajutor în accelerarea construcţiilor mai ales acum cînd se apropie sezonul fri­guros... Printre cei meniţi să asigure transportul în comun al cetăţenilor spre centrele urbane sunt şi acei ce străbat zilnic cu autobuzele şosele. Ce părere au aceştia despre dru­murile judeţului ? GHEORGHE STANCIULESCU — şef la coloana transporturi-călători a autobazei Deva ne răspunde la această între­bare : „O parte din reţeaua rutieră ne dă mare bătaie de cap deoarece ne izbim de o serie de greutăţi în e­­fectuarea transporturilor. Aşa, de exemplu, de doi ani de zile nu pu­tem transporta elevii de la Stă­­neşti la şcoala din Lăpugiu, din cauza delăsării consiliului popular Dobra, care tărăgănează construi­rea podeţelor peste un pîrîu. Nu mai vorbim de accesibilitatea pe drumul între satele Gordineşti şi Zam, unde, în două zile, s-a dis­trus un autobuz nou. Consiliul popular din Burjuc, deşi promite de multă vreme, nu reuşeşte să construiască cele cîteva podeţe. O situaţie asemănătoare se întîlneşte şi pe traseul Băiţa-Hărţăgani, unde autovehiculele noastre circulă in­tr-un permanent pericol, datorită drumului paraginii Nici pe alte trasee situaţia nu este mai bună. Elevii din satul Barbura merg pe jos în satul Păuliş, fiindcă consiliul popular al comunei Băiţa n-a reu­şit­ să amenajaze un loc de întoar­cere, la cap de linie, a autobuzelor. Nu mai vorbim despre traseul Me­­ledinţi-Mărtineşti. Pe această por­ţiune autovehiculele, cînd plouă, intră cu roţile în glod cite 20 cm. Iată deci că pe reţeaua rutieră dată in întreţinerea consiliilor populare amintite se mai întîlnesc multe „hîrtoape". De fapt, cele a­­mintite sînt numai cîteva exem­ple. în judeţul Hunedoara există o serie de alte drumuri, în special comunale, care nu sînt întreţinute la un nivel corespunzător. După părerea interlocutorilor noştri şi nu numai a lor, consilii­le populare au obligaţia să inter­vină urgent prin organizarea unor acţiuni proprii, şi cu sprijinul ma­selor de cetăţeni să-şi aducă o contribuţie substanţială la întreţi­nerea şi modernizarea drumurilor­ . ZINA VESESCU A întreprinderea de construct pentru irigaţii prin cooperare cu sediul în comuna Dăbuleni, judeţul Dolj ANGAJEAZĂ imediat : — electricieni auto ; — macaragii şi şoferi macaragii­­, — mecanici auto şi utilaje, categoria 5—6, pentru atelierul de re­­paraţii ; — draglinişti. Se beneficiază de cazare gratuită, sporuri şi indemnizaţii de şantier. Informaţii suplimentare la telefon 12 şi 17 din comuna Dăbu­­leni

Next