Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)
1970-09-17 / nr. 424
Cornel Burtică, care face o vizită în Iugoslavia la invitaţia secretarului federal iugoslav pentru comerț exterior, Mohamed Hadjic, a avut convorbiri cu omologul său în legătură cu dezvoltarea colaborării economice româno-iugoslavi*. SAIBL SICIUISI tor. Agricole V*Muc*lel 1 ANUL Nr. 424 JO117 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Vine vremea semănatului AŢI PREGĂTIT BINE PATUL GERMINATIV? • RESTANTIERI CARE N-AU TNVAŢAT NIMIC DIN GREŞELILE ANULUI TRECUT • TOATE TRACTOARELE TN BRAZDA, URMATE DE GRAPE SI DISCURI • CALITATEA LUCRĂRILOR, CONDIŢIE ESENŢIALA CE TREBUIE AVUTA ÎN VEDERE LA RECEPŢIE, DAR MAI ALES LA EXECUŢIE Una dintre condiţiile care hotătră pe buna desfăşurare a campaniei de semănat, nivelul recoltei anului viitor, este buna pregătire a patului germinativ. In ordinul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii au fost stabilite măsuri concrete, termene şi responsabilităţi precise privind efectuarea la timp a arăturilor, a pregătirii solului, cit şi indicii calitativi ai acestor lucrări. Cum au fost îndeplinite aceste sarcini de către factorii de conducere ai cooperativelor agricole, de către întreprinderile şi secţiile de mecanizare ? TIMIŞ : Din datele centralizate la direcţia agricolă judeţeană constatăm că în mai multe unităţi, mai ales în cele din zona de deal, există încă mari suprafeţe nearate şi nepregătite chiar şi după premergătoare timpurii. Astfel, la cooperativa Traian Vuia au fost arate doar 230 de hectare, iar din acestea numai 120 de hectare au fost discuite. Restul tarlalelor sunt pline de bolovani, prezintă denivelări, soarele și vîntul reduc umiditatea din sol, iar buruienile cresc nestingherite. Din cele 11 tractoare existente la secţia de mecanizare numai 6 au fost repartizate la arat. Mult rămase în urmă sunt aceste lucrări şi la cooperativele din Făget şi Dumbrava, datorită faptului că nu s-a urmărit ca tractoarele şi grapele să fie utilizate la întreaga lor capacitate. Inginerul şef al cooperativei din Făget, Simion Andrei, recunoaşte că lucrările premergătoare corespund doar „în linii mari“ cerinţelor calitative. Nici el şi nici preşedintele Ioan Damian nu au întreprins însă măsuri care să evite repetarea greşelilor anului trecut cînd pe unele tarlale unde griul s-a însămînţat la data de 20 octombrie, în arături proaspete, neaşezate, multe boabe n-au germinat, cultura a intrat cu o densitate mică în iarnă, ceea ce a dus în final la o producţie slabă de grîu la hectar. întreprinderea de mecanizare a agriculturii din Bethausen (director Mihai Cserveak) nu sprijină în suficientă măsură cooperativele din raza ei de activitate, nu se ocupă de mobilizarea tractoriştilor, de organizarea activităţii acestora, de instruirea lor. Un sondaj pe care l-am făcut la secţia de mecanizare de la cooperativa din Sudriaş ne-a permis să constatăm că mecanizatorii nu cunoşteau conţinutul ordinului 2000 al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, termenele şi indicii calitativi pe care trebuie să-i realizeze în această campanie. Iată de ce este necesar să se acţionez® cu maximă exigenţă pentru urgentarea arăturilor şi a celorlalte lucrări de pregătire a solului. BISTRIŢA-NASAUD I Discuţia purtată cu tovarăşul Grigore Suciu, vicepreşedintele uniunii judeţene a cooperativelor agricole, ne-a relevat că în majoritatea cooperativelor agricole din acest judeţ se fac eforturi susţinute pentru pregătirea campaniei de semănat. Pe teren, însă, am întîlnit şi cîteva nedorite excepţii. Poposim la cooperativa din Crainimăţ. Preşedintele Valentin Mîndru şi inginerul şef Vasile Tabără lipsesc din unitate, fiind plecaţi „cu nişte treburi“via judeţ, împreună cu brigadierul Teodor Arcăleanu ne îndreptăm spre una din tarlalele cooperativei. Aici 4 tractoare staţionau, iar arătura executată era de proastă L. LADARIU I. FAUR R. LEVARDA coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 3-a) • Delegația Marii Adunări Nationale, condusă de Ştefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adunări Nationale, a sosit marti la Sofia intr-o vizită oficială, la invitaţia Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria. In cursul după-amiezii, delegaţia a avut la Adunarea Populară convorbiri cu preşedintele şi membrii Biroului Adunârii Populare, secretarul Prezidiului Adunării Populare şi preşedinţi ai unor comisii permanente. Berghianu, Comitetului e Maxim preşedintele de Stat al Planificării, şeful delegației Republicii Socialiste România care a sosit în capitala R. P. Mongole pentru tratative în vederea semnării protocolului cu privire la colaborarea economică și schimburile de mărfuri dintre Republica Socialistă România și Mongolia pe perioada 1971—1975, a avut marti o primă întrevedere cu A. Rintzenpiljee, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării din R.P. Mongolă. • Ministerul comerţului exterior al României. In cursul zilei de marţi, ministrul român a vizitat marele complex industrial „Rade Koncear" din Zagreb şi pavilioanele Tîrgului Internaţional de Toamnă deschis în capitala Croaţiei. La cooperativa agricolă de producţie Magureni, judeţul Ialomiţa, se condiţionează ultimele cantităţi de grîu de sâmînţâ cantităţi de grîu de Foto : N. RUSU însemnări Cu mieii la baie ! Primul om pe care l-am căutat a fost doctorul Mihai Sorescu : — Nu-i aici ! — Dar unde-i ? — Cu mieii, la baie ! Am crezut că-i o glumă. Dar nu era. Medicul veterinar M. Sorescu, epizootologul celor treizeci de mii de miei, scălda tocmai un „tronson“ de berbecuţi. — Cum vine asta, doctore ? — Aici viaţa lor e cu totul alta. Pentru a se hrăni nu mai depun nici un fel de efort fizic — apa şi mîncarea, în abundenţă şi în permanenţă, le stau la dispoziţie în jgheaburile betonate ale peluzelor în care „locuiesc". Şi cum nu mai merg la păscut, îi obligăm la „mişcare" ducîndu-i la baie... — Şi de ce această viaţă „sedentară" ? — Ca să obţinem în minimum de timp, maximum de greutate. înclinaţia doctorului către precizie şi operativitate mă scuteşte de elementele coloristice căutate în reportaje, tabloul „mieilor la baie" fiind, din acest punct de vedere, suficient. Aşa că să intrăm în subiect. Ne aflăm la Ţăndărei, la Complexul intercooperatist ialomiţean pentru creşterea şi îngrăşarea mieilor. De fapt, ne aflăm pe un şantier în plină dez- B. DUNAREANU (Continuare în pag. a 3-a) Marile succese pe care le obţin oamenii muncii din ţara noastră. Îndeplinind şi depăşind sarcinile planurilor de dezvoltare a economiei naţionale, în toate ramurile şi domeniile de activitate, în ridicarea bunăstării materiale şi culturale a întregului popor, asigură condiţii favorabile, determinante, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste , a maselor, pentru întărirea legalităţii socialiste. Faptul că în societatea noastră mai există oameni care încalcă legile statului sau nesocotesc normele moralei şi dreptăţii sociale se datoreşte în principal rămăşiţelor mentalităţii şi moravurilor vechii societăţi care mai persistă în conştiinţa unor elemente înapoiate. împotriva unor asemenea elemente se ac- Cunoaşterea legilor, factor important pentru prevenirea manifestărilor antisociale şi continua întărire a legalităţii socialiste NICOLAE POPOVICI adjunct al ministrului justiţiei ţionează cu toată fermitatea de către organele de stat menite să apere orînduirea noastră, valorile ei fundamentale, drepturile şi interesele cetăţenilor, munca lor creatoare. Deosebit, de important este, însă, de a împiedica să se comită abateri, să se încalce legea. In această privinţă o contribuţie hotărîtoare o au masele largi, prezenţa tot mai activă a opiniei publice alături de organele de stat, la desfăşurarea unor susţinute şi eficiente acţiuni de prevenire a manifestărilor antisociale, crearea unei puternice atitudini obşteşti împotriva celor care încalcă legile ţării, a elementelor decăzute care sustrag din avutul poporului, se dedau la manifestări huliganice, încearcă să trăiască fără muncă ori să-şi mărească veniturile pe căi necinstite. Un factor de seamă în prevenirea faptelor antisociale și — în general (Continuare în pag. a 2-a) ЛЛЛЛЛЛАЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ. Ce se poate realiza de pe un hectar de teren în pantă Pierderi, nimic sau pînă la 80000 de lei venit net N. POPESCU directorul sucursalei judeţene Neamţ a Băncii Agricole Cine cunoaşte relieful, particularităţile microclimatice ale diferitelor zone şi tipurile de sol din judeţul Neamţ ştie că în această parte a ţării cultura pomilor fructiferi găseşte condiţii excelente de dezvoltare. In trecut aceste condiţii nu au fost în suficientă măsură folosite. Afirmaţia este susţinută nu atît de întinderea livezilor, cit de vîrsta plantaţiilor. Cele 4 008 hectare de livadă se repartizează astfel : 1 737 hectare pe rod, 2 271 hectare în stadiul de investiţie. Se observă orientarea pronunţată spre cultura mărului, îndeosebi a soiurilor cu colorit şi arome plăcute, care se păstrează bine în timpul iernii şi primăvara şi pot fi prelucrate în cazul producţiilor abundente în sortimente variate, mult solicitate de consumatori. Meritoriu e şi faptul că plantaţiile ocupă terenuri în pantă improprii altor moduri de folosinţă. De asemenea, se cuvine subliniată preocuparea organelor agricole judeţene uniune şi direcţiei de a sprijini cooperativele mai puţin dezvoltate să-şi extindă livezile, pomicultura dovedindu-se una din ramurile capabile să contribuie la consolidarea economică a unităţilor cooperatiste din zona colinară. Ultimele plantări au fost efectuate, cu puţine excepţii, în astfel de unităţi. Astfel, peste 100 din cele 155 hectare plantate cu pomi în primăvară aparţin cooperativelor din Filioara, Cîndeşti, Băluşeşti, Ghindăoani, Hoiseşti, Rediu, unităţi în curs de consolidare. Sporirea patrimoniului pomicol al cooperativelor rămase în urmă este un lucru bun, dar insuficient pentru consolidarea lor. In timp ce (Continuare în pag. a 3-a) Concomitent cu recoltarea culturilor de toamnă, la cooperativa agricolă de producţie din Coşereni, judeţul Ilfov,, se fac intense pregătiri pentru semănatul griului Din zori şi pînă seara tîrziu pe tractor, TrifuZoltán, de la întreprinderea de mecanizare a agriculturii Cluj, este unul dintre mecanizatorii care depun eforturi susţinute pentru pregătirea viitoarei recolte Foto : C. NEGOITA CARNET Mentalităţi vechi Intr-una din zilele trecute, pe o linie ferată de lîngă Războieni, fluierul unei locomotive suna strident. Pe terasamentul căii ferate cîteva capre păşteau în voie şi numai zgomotul de ultim, moment al trenului le-a făcut să sară intr-o parte şi vieţuitoarele cu barbă să scape, ca prin minune, cu viaţă. Sub o salcie bătrînă, cu coroana uscată de vreme, stătea un copil, să tot fi avut paisprezece ani, şi privea la patrupedele behăitoare, pasiv, ca şi cum n-ar fi fost ale lui. Numai intr-un tîrziu s-a ridicat şi, cu o nuia, a început să lovească cu sete în spinările albe, răcorindu-și durerile numai ale lui, cu sete, pe seama necuvîntătoarelor PETRE SALCUDEANU (Continuare în pag. a 2-a) УЧЛЛ/ЧЛ/WWWVWWV . O dată cu recoltarea sfeclei de zahăr și fabricile producătoare cunosc zile pline de campanie. In fotografie : un aspect de la depozitul de sfeclă al Fabricii de zahăr din Buzău Cînd spui Viena, te gîndeşti neapărat la muzica nemuritoare a lui Johann Strauss, la atmosfera plină de veselie a marelui parc de distracţie Prater, la gigantica lui roată luminată feeric seara, la diversele jocuri, unde nu numai cei mici, ci şi adulţii cei mai rezonabili pot deveni nişte copii fără griji, pasionaţi de distracţiile, tentante şirădătoare de acele momente de viaţă fără de grijă ale copilăriei, pe care nicicînd nu le poţi uita. Dar, o dată ajuns la Viena, eşti convins de mai mult. Prima impresie pare să te convingă că Viena iluziilor nu mai există... Circulaţia intensă pe străzile celor 414 km.p. ai oraşului cu peste 1,7 milioane locuitori, împrumută capitalei Austriei mai degrabă un aspect tehnic decit romantic. Viena nu cunoaşte propriuzis un sezon turistic, ci este mereu suprasolicitată de avalanşa diverşi- E. GRIGORESCU (Continuare în pag. a 4-a) însemnări de călătorie din Austria „Oraşul muzicii ” de pe Dunăre POVESTE CU STRÎMBA-IEMNE PIERDE-VARA Pe unde a umblat — şi aproape nu i-a rămas sat prin care să nu fi trecut — Strimbă-lemne a Intîlrnit sute de mii, milioane de oameni harnici care lucrează neobosit ca roadele pămîntului să fie tot mai bogate. Dar aşa cum apare neghina în grîu „răsar" şi indivizi certaţi cu munca, cărora li se mai spune şi Pierde-vară. De fapt, ei nu pierd numai vara, ci toate anotimpurile. La sat, acestor inşi, oamenii le mai spun şi... neterminaţi sau neisprăviţi. Adică le lipseşte ceva din caracter, din educaţie, în schimb au ceva în plus faţă de ceilalţi oameni , sunt necinstiţi, huligani, leneşi etc. Mai deunăzi, Strimbă-lemne s-a abătut şi prin Chiajna — o comună la marginea Bucureştiului. La grădina de zarzavat, pe cîmp la recoltat porumb lucrau femei, foarte multe femei Consăteancă cu ele este şi Popazu Maria. Numai că ea nu voia să-şi zgîrie mîinile culegînd porumbul, ci făcea naveta la Bucureşti. Nu după tîrguieli, ci pentru cu totul altceva. Ultima dată, degeaba a mai fost aşteptată să sosească acasă. Nu a venit nici a doua zi şi nici mai tîrziu. Găsise „o meserie" mai bănoasă, îşi însuşea ceea ce nu-i aparţinea. A fost prinsă furînd un cupon cu aproape 30 de metri de mătase naturală dintr-un magazin al Capitalei. Şi cum e bine ştiut că... lucrul de furat nu ţine de cald, i s-a oferit ceva mai gros şi... în dungi care să reziste vreo patru ani. Trecînd pe la mînăstirea Agapia, Strîmbă-lemne a întâlnit o sperietoare care semăna puţin a om. — De unde vii matale, bădie ? a întrebat Strîmbă-lemne. — De la Băuceşti, judeţul Neamţ ! — Şi cu ce te îndeletniceşti matale ? — Sînt cascador la. . .... . .■ ____.. — Adică ce faci, căşti gura, sau... cum ? — învăţ să cad la Buftea. . Săracu — a zis Strîmbălemne — unii învaţă să se ridice şi ăsta învaţă să cadă. A doua zi a aflat însă că marele cascador fugea de sapă şi vorbea stricat. Zicea că e turc, cu toate că, de fapt, era un escroc. Dar la Agapia s-a aflat că Ion Apetru nu e nicidecum Ai Kadîr şi că habar n-are pe unde-i Bosforul. O fi învăţat el să cadă de pe cal, din bloc, din avion, dar i s-a înfundat ! GH. NEAGU