Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-17 / nr. 424

Cornel Burtică, care face o vizită în Iugoslavia la invitaţia secretarului fe­deral iugoslav pentru co­­merț exterior, Mohamed Hadjic­, a avut convor­biri cu omologul său în legătură cu dezvoltarea colaborării economice româno-iugoslavi*. SAIBL SICIUISI tor. Agricole V*Muc*lel 1 ANUL­­ Nr. 424­­ JO117 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Vine vremea semănatului A­­ŢI PREGĂ­TIT BINE PA­TUL GERMINA­TIV? • RESTANTIERI CARE N-AU TNVAŢAT NIMIC DIN GREŞELILE ANULUI TRECUT • TOATE TRACTOARELE TN BRAZDA, URMATE DE GRAPE SI DISCURI • CALITATEA LUCRĂRILOR, CONDIŢIE ESENŢIALA CE TREBUIE AVUTA ÎN VEDERE LA RECEP­ŢIE, DAR MAI ALES LA EXECUŢIE Una dintre condiţiile care hotătră pe buna desfăşu­rare a campaniei de semănat, nivelul recoltei anului viitor, este buna pregătire a patului germinativ. In ordinul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii au fost stabilite măsuri concrete, termene şi responsabili­tăţi precise privind efectuarea la timp a arăturilor, a pregătirii solului, cit şi indicii calitativi ai acestor lu­crări. Cum au fost îndeplinite aceste sarcini de către factorii de conducere ai cooperativelor agricole, de către întreprinderile şi secţiile de mecanizare ? TIMIŞ : Din datele centralizate la direcţia agricolă judeţeană constatăm că în mai multe unităţi, mai ales în cele din zona de deal, există încă mari suprafeţe nearate şi nepregătite chiar şi după premergătoare timpurii. Ast­fel, la cooperativa Traian Vuia au fost arate doar 230 de hectare, iar din acestea numai 120 de hectare au fost discuite. Restul tarlalelor sunt pline de bolovani, prezintă denivelări, soarele și vîntul reduc umiditatea din sol, iar buruienile cresc nestingherite. Din cele 11 tractoare existente la secţia de mecanizare numai 6 au fost repartizate la arat. Mult rămase în urmă sunt aceste lucrări şi la coo­perativele din Făget şi Dumbrava, datorită faptului că nu s-a urmărit ca tractoarele şi grapele să fie utilizate la întreaga lor capacitate. Inginerul şef al cooperativei din Făget, Simion Andrei, recunoaşte că lucrările pre­mergătoare corespund doar „în linii mari“ cerinţelor calitative. Nici el şi nici preşedintele Ioan Damian nu au întreprins însă măsuri care să evite repetarea gre­şelilor anului trecut cînd pe unele tarlale unde griul s-a însămînţat la data de 20 octombrie, în arături proaspete, neaşezate, multe boabe n-au germinat, cul­tura a intrat cu o densitate mică în iarnă, ceea ce a dus în final la o producţie slabă de grîu la hectar. întreprinderea de mecanizare a agriculturii din Bet­­hausen (director Mihai Cserveak) nu sprijină în sufi­cientă măsură cooperativele din raza ei de activitate, nu se ocupă de mobilizarea tractoriştilor, de organi­zarea activităţii acestora, de instruirea lor. Un sondaj pe care l-am făcut la secţia de mecanizare de la coo­perativa din Sudriaş ne-a permis să constatăm că me­canizatorii nu cunoşteau conţinutul ordinului 2­000 al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, termenele şi indicii calitativi pe care trebuie să-i realizeze în acea­stă campanie. Iată de ce este necesar să se acţionez® cu maximă exigenţă pentru urgentarea arăturilor şi a celorlalte lucrări de pregătire a solului. BISTRIŢA-NASAUD I Discuţia purtată cu tovarăşul Grigore Suciu, vice­preşedintele uniunii judeţene a cooperativelor agricole, ne-a relevat că în majoritatea cooperativelor agricole din acest judeţ se fac eforturi susţinute pentru pre­gătirea campaniei de semănat. Pe teren, însă, am în­­tîlnit şi cîteva nedorite excepţii. Poposim la cooperativa din Crainimăţ. Preşedintele Valentin Mîndru şi inginerul şef Vasile Tabără lipsesc din unitate, fiind plecaţi „cu nişte treburi“via judeţ, împreună cu brigadierul Teodor Arcăleanu ne îndrept­­ăm spre una din tarlalele cooperativei. Aici 4 trac­toare staţionau, iar arătura executată era de proastă L. LADARIU I. FAUR R. LEVARDA coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 3-a) • Delegația Marii A­­dunări Nationale, condu­să de Ştefan Voitec, membru al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii A­­dunări Nationale, a so­sit marti la Sofia intr-o vizită oficială, la invita­ţia Adunării Populare a Republicii Populare Bul­garia. In cursul după-a­­miezii, delegaţia a avut la Adunarea Populară convorbiri cu preşedinte­le şi membrii Biroului A­­dunârii Populare, secre­tarul Prezidiului Adună­rii Populare şi preşedinţi ai unor comisii perma­nente. Berghianu, Comitetului e Maxim preşedintele de Stat al Planificării, şeful delegației Republi­cii Socialiste România care a sosit în capitala R. P. Mongole pentru tra­tative în vederea semnă­rii protocolului cu privi­re la colaborarea econo­mică și schimburile de mărfuri dintre Republica Socialistă România și Mongolia pe perioada 1971—1975, a avut marti o primă întrevedere cu A. Rintzenpiljee, preşe­dintele Comitetului de Stat al Planificării din R.P. Mongolă. • Ministerul comerţului exterior al României. In cursul zilei de marţi, ministrul român a vizitat marele complex industrial „Rade Koncear" din Za­greb şi pavilioanele Tîr­­gului Internaţional de Toamnă deschis în capi­tala Croaţiei. La cooperativa agricolă de producţie Magureni, judeţul Ialomiţa, se condiţionează ultimele cantităţi de grîu de sâmînţâ cantităţi de grîu de Foto : N. RUSU însemnări Cu mieii la baie ! Primul om pe care l-am căutat a fost doc­torul Mihai Sorescu : — Nu-i aici ! — Dar unde-i ? — Cu mieii, la baie ! Am crezut că-i o glu­mă. Dar nu era. Medi­cul veterinar M. Sorescu, epizootologul celor trei­zeci de mii de miei, scălda tocmai un „tron­­son“ de berbecuţi. — Cum vine asta, doctore ? — Aici viaţa lor e cu totul alta. Pentru a se hrăni nu mai depun nici un fel de efort fizic — apa şi mîncarea, în a­­bundenţă şi în perma­nenţă, le stau la dispo­ziţie în jgheaburile be­tonate ale peluzelor în care „locuiesc". Şi cum nu mai merg la păscut, îi obligăm la „mişcare" ducîndu-i la baie... —­ Şi de ce această viaţă „sedentară" ? — Ca să obţinem în minimum de timp, ma­ximum de greutate. înclinaţia doctorului către precizie şi opera­tivitate mă scuteşte de elementele coloristice căutate în reportaje, ta­bloul „mieilor la baie" fiind, din acest punct de vedere, suficient. Aşa că să intrăm în su­biect. Ne aflăm la Ţăndărei, la Complexul intercoo­­peratist ialomiţean pen­tru creşterea şi îngră­­şarea mieilor. De fapt, ne aflăm pe un şantier în plină dez- B. DUNAREANU (Continuare în pag. a 3-a) Marile succese pe care le obţin oamenii muncii din ţara noastră. Înde­plinind şi depăşind sar­cinile planurilor de dez­voltare a economiei na­ţionale, în toate ramu­rile şi domeniile de ac­tivitate, în ridicarea bu­năstării materiale şi culturale a întregului popor, asigură condiţii favorabile, determinan­te, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste , a maselor, pentru întări­rea legalităţii socialiste. Faptul că în societa­tea noastră mai există oameni care încalcă le­gile statului sau nesoco­tesc normele moralei şi dreptăţii sociale se da­toreşte în principal ră­măşiţelor mentalităţii şi moravurilor vechii societăţi care mai per­sistă în conştiinţa unor elemente înapoiate. împotriva unor ase­menea elemente se ac- Cunoaşterea legilor, factor important pentru prevenirea manifestărilor antisociale şi continua întărire a legalităţii socialiste NICOLAE POPOVICI adjunct al ministrului justiţiei ţionează cu toată fermi­tatea de către organele de stat menite să apere orînduirea noastră, va­lorile ei fundamentale, drepturile şi interesele cetăţenilor, munca lor creatoare. Deosebit, de important este, însă, de a împiedi­ca să se comită abateri, să se încalce legea. In această privinţă o con­tribuţie hotărîtoare o au masele largi, prezenţa tot mai activă a opiniei publice alături de orga­nele de stat, la desfăşu­rarea unor susţinute şi eficiente acţiuni de pre­venire a manifestărilor antisociale, crearea unei puternice atitudini ob­şteşti împotriva celor care încalcă legile ţării, a elementelor decăzute care sustrag din avutul poporului, se dedau la manifestări huliganice, încearcă să trăiască fără muncă ori să-şi măreas­că veniturile pe căi ne­cinstite. Un factor de seamă în prevenirea faptelor anti­sociale și — în general (Continuare în pag. a 2-a)­ ­ЛЛЛЛЛЛАЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ. Ce se poate realiza de pe un hectar de teren în pantă Pierderi, nimic sau pînă la 80000 de lei venit net N. POPESCU directorul sucursalei judeţene Neamţ a Băncii Agricole Cine cunoaşte relieful, particula­rităţile microclimatice ale diferi­telor zone şi tipurile de sol din judeţul Neamţ ştie că în această parte a ţării cultura pomilor fruc­tiferi găseşte condiţii excelente de dezvoltare. In trecut aceste condiţii nu au fost în suficientă măsură fo­losite. Afirmaţia este susţinută nu atît de întinderea livezilor, cit de vîrsta plantaţiilor. Cele 4 008 hec­tare de livadă se repartizează ast­fel : 1 737 hectare pe rod, 2 271 hectare în stadiul de investiţie. Se observă orientarea pronunţată spre cultura mărului, îndeosebi a soiu­rilor cu colorit şi arome plăcute, care se păstrează bine în timpul iernii şi primăvara şi pot fi pre­lucrate în cazul producţiilor abun­dente în sortimente variate, mult solicitate de consumatori. Merito­riu e şi faptul că plantaţiile ocupă terenuri în pantă improprii altor moduri de folosinţă. De asemenea, se cuvine subli­niată preocuparea organelor agri­cole judeţene uniune şi direc­ţie­i de a sprijini cooperativele mai puţin dezvoltate să-şi extindă livezile, pomicultura dovedindu-se una din ramurile capabile să con­tribuie la consolidarea economică a unităţilor cooperatiste din zona colinară. Ultimele plantări au fost efectuate, cu puţine excepţii, în astfel de unităţi. Astfel, peste 100 din cele 155 hectare plantate cu pomi în primăvară aparţin coope­rativelor din Filioara, Cîndeşti, Băluşeşti, Ghindăoani, Hoiseşti, Rediu, unităţi în curs de consoli­dare. Sporirea patrimoniului pomicol al cooperativelor rămase în urmă este un lucru bun, dar insuficient pentru consolidarea lor. In timp ce (Continuare în pag. a 3-a) Concomitent cu recoltarea culturilor de toamnă, la cooperativa agricolă de producţie din Coşereni, judeţul Ilfov,, se fac intense pregătiri pentru semă­natul griului Din zori şi pînă seara tîrziu pe tractor, Trifu­­Zol­tán, de la între­prinderea de me­canizare a agricul­­turii­ Cluj, este u­­nul dintre mecani­zatorii care depun eforturi susţinute pentru pregătirea viitoarei recolte Foto : C. NEGOITA CARNET Mentalităţi vechi Intr-una din zilele trecute, pe o linie ferată de lîngă Răz­­boieni, fluierul unei locomo­tive suna strident. Pe terasa­­mentul căii ferate cîteva capre păşteau în voie şi numai zgo­motul de ultim, moment al trenului le-a făcut să sară in­tr-o parte şi vieţuitoarele cu barbă să scape, ca prin mi­nune, cu viaţă. Sub o salcie bătrînă, cu coroana uscată de vreme, stătea un copil, să tot fi avut paisprezece ani, şi pri­vea la patrupedele behăitoare, pasiv, ca şi cum n-ar fi fost ale lui. Numai intr-un tîrziu s-a ridicat şi, cu o nuia, a în­ceput să lovească cu sete în spinările albe, răcorindu-și durerile numai ale lui, cu sete, pe seama necuvîntătoarelor PETRE SALCUDEANU (Continuare în pag. a 2-a) УЧЛЛ/ЧЛ/WWWVWWV . O dată cu recoltarea sfeclei de zahăr și fabricile producătoare cunosc zile pline de campanie. In fotografie : un aspect de la depozitul de sfeclă al Fabricii de zahăr din Buzău C­înd spui Viena, te gîndeşti ne­apărat la muzica nemuritoare a lui Johann Strauss, la at­mosfera plină de veselie a marelui parc de distracţie Prater, la gigan­tica lui roată luminată feeric seara, la diversele jocuri, unde nu numai cei mici, ci şi adulţii cei mai rezo­nabili pot deveni nişte copii fără griji, pasionaţi de distracţiile, ten­tante şi­rădătoare de acele mo­mente de viaţă fără de grijă ale co­pilăriei, pe care nicicînd nu le poţi uita. Dar, o dată ajuns la Viena, eşti convins de mai mult. Prima im­presie pare să te convingă că Viena iluziilor nu mai există... Circulaţia intensă pe stră­zile celor 414 km.p. ai oraşului cu peste 1,7 milioane locuitori, îm­prumută capitalei Austriei mai de­grabă un aspect tehnic decit ro­mantic. Viena nu cunoaşte propriu­­zis un sezon turistic, ci este mereu suprasolicitată de avalanşa diverşi- E. GRIGORESCU (Continuare în pag. a 4-a) însemnări de călătorie din Austria „Oraşul muzicii ” de pe Dunăre POVESTE CU STRÎMBA-IEMNE PIERDE-VARA Pe unde a umblat — şi a­­proape nu i-a rămas sat prin care să nu fi trecut — Strimbă-lemne a Intîlrnit su­te de mii, milioane de oa­meni harnici care lucrează neobosit ca roadele pămîn­­tului să fie tot mai bogate. Dar aşa cum apare neghina în grîu „răsar" şi indivizi certaţi cu munca, cărora li se mai spune şi Pierde-vară. De fapt, ei nu pierd numai vara, ci toate anotimpurile. La sat, acestor inşi, oamenii le mai spun şi... neterminaţi sau neisprăviţi. Adică le lip­seşte ceva din caracter, din educaţie, în schimb au ceva în plus faţă de ceilalţi oa­meni , sunt necinstiţi, huli­gani, leneşi etc. Mai deunăzi, Strimbă-lem­­­ne s-a abătut şi prin Chiaj­­na — o comună la margi­nea Bucureştiului. La grădi­na de zarzavat, pe cîmp la recoltat porumb lucrau fe­mei, foarte multe femei Consăteancă cu ele este şi Popazu Maria. Numai că ea nu voia să-şi zgîrie mîinile culegînd porumbul, ci făcea naveta la Bucureşti. Nu du­pă tîrguieli, ci pentru cu to­tul altceva. Ultima dată, de­geaba a mai fost aşteptată să sosească acasă. Nu a ve­nit nici a doua zi şi nici mai tîrziu. Găsise „o meserie" mai bănoasă, îşi însuşea ceea ce nu-i aparţinea. A fost prinsă furînd un cupon cu aproape 30 de metri de mă­tase naturală dintr-un maga­zin al Capitalei. Şi cum e bine ştiut că... lucrul de fu­rat nu ţine de cald, i s-a o­­ferit ceva mai gros şi... în dungi care să reziste vreo patru ani. Trecînd pe la mînăstirea Agapia, Strîmbă-lemne a înt­âlnit o sperietoare care se­măna puţin a om. — De unde vii matale, bădie ? a întrebat Strîm­bă-lemne. — De la Băuceşti, judeţul Neamţ ! — Şi cu ce te îndeletni­ceşti matale ? — Sînt cascador l­a­­. . .... . .■ ____.. — Adică ce faci, căşti gura, sau... cum ? — învăţ să cad la Buftea. . Săracu — a zis Strîmbă­lemne — unii învaţă să se ridice şi ăsta învaţă să cadă. A doua zi a aflat însă că marele cascador fugea de sapă şi vorbea stricat. Zicea că e turc, cu toate că, de fapt, era un escroc. Dar la Agapia s-a aflat că Ion Ape­­tru­ nu e nicidecum Ai­ Ka­­dîr şi că habar n-are pe un­de-i Bosforul. O fi învăţat el să cadă de pe cal, din bloc, din avion, dar i s-a înfun­dat ! GH. NEAGU

Next