Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)
1970-09-18 / nr. 425
• Delegaţia parlamentare română, condusă de Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a vizitat miercuri Sfatul Popular al capitalei R. P. Bulgaria. în continuare, oaspeţii români au vizitat noile cartiere de locuinţe din Sofia. Dupâ-amiaza, a fost depusă o coroană de flori la Mauzoleul lui Gheorghi Dimitrov, aducîndu-se un cald omagiu memoriei marelui fiu al poporului bulgar, militant de seamă al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Delegaţia a făcut apoi o vizită ministrului agriculturii şi industriei alimentare, Vîlkan Şopov, Seara, Prezidiul şi Biroul Adunării Populare au oferit o recepţie în cinstea delegaţiei. La invitaţia Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, a sosit în Capi prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al • A sosit în Capitală, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, preşedintele părţii iugoslave in Comisia mixtă româno-iugoslava de colaborare şi cooperare economică. • Joi dimineaţa, a plecat la Viena, delegaţia Republicii Socialiste România, condusă de prof. Ion Ursu, preşedintele Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară, care va lua parte la lucrările celei de-a 14-a sesiuni a Conferinţei generale a Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (A.I.E.A.). SATUL SOCIALIST retor Agricole de Producţie ANUL II Nr. 425 1 VINERI 18 SEPTEMBRIE 1978 14 pagini — 30 bani fată o delegaţie cooperatistă agricolă din Re-publica Arabă Unită, condusă de Sadek Moamed Dawa, directorul Institutului de studii şi specializare din Cairo. o La 15 septembrie, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, Ion Ciubotaru, a fost primit, la cererea sa, de către D. S. Poleanski. CULESUL RODULUI TOAMNEI ШЯЯЁЯШШвШЁЁЁвЁЁт^1ЯЯЯЁЯЁЁШШЁЁЯ^ШЁШШШШЯШЁЁЯЁЯЁЁШ^Ш1ШЁЯШШШЁШП^ШВШЯЁШЁШЁШЁШШШЁЯвШЁЁШЁШНвЯШШШШЁЁвШЯЁИШШШЯШЁвШШШЯЁШЯ1ШЁШЁШЁЁИШШШЁШЁЁЁ/ШШЁШШЁЁШЯЁШИШЯ1ШШШЯИЯЁвЁввЯвШЁЯЁШШЁШШШЯЁЁШЯЁЁЁЯИ1ЯЁЁЁШаШШйаЁЁЁ1ЯК11ЯЁвт • cu maximă urgenţă •pînă la ultimul bob Culesul porumbului, al florii-soarelui, sfeclei de zahăr şi celorlalte culturi de toamnă sînt acţiuni de cea mai mare însemnătate în această perioadă. Pentru buna lor desfăşurare şi încadrare în epoca optimă, evitîndu-se pierderile din recolta obţinută cu atîtea eforturi în acest an, există toate condiţiile. Timpul bun, faptul că unităţile dispun de un număr sporit de maşini şi utilaje comparativ cu anii anteriori, constituie premise dintre cele mai favorabile în acest sens. Cum sînt ele folosite ? în cele ce urmează, prezentăm cîteva aspecte din cîteva judeţe în care prăşitoarele deţin, în structura culturilor, o mare pondere. Complexul intercooperatist pentru creşterea porcilor de la Feldioara, judeţul Braşov, începe să capete contur CARNET Dacă oamenii ar fi numai compoziţii minerale, se prea poate să coexiste în acelaşi aer fără conflicte, şi formaţiunile cristalelor de cuarţ să nu se simtă deranjate de o tinichea ruginită. Dar oamenii sînt cu totul altceva. Sîntem, e drept, fiinţe în a căror compoziţie intră şi destule săruri, însă cînd se iveşte cite unul care nu are sare... în sfîrşit, începe să acţioneze opinia publică. Opinia publică este în pri- OPINIA PUBLICĂ mulgină, o formă de apărare a colectivităţii adunate în numele unor aspiraţii comune. Să luăm spreexemplu un sat. Un sat al nostru, socialist, unde oamenii s-au adunat în cooperativa agricolă să lucreze în comun. Dar cineva strică ritmul general sau altcineva îşi introduce în colectivitate năravul de care nu se desparte, fie acest nărav hoţia, fie beţia, fie pur şi simplu inerţia ! (Vai, dar observaţi cum rimează tustrele, ca într-o poezie obişnuită, îmbrăţişat...). Întrebaţi un prisăcar ce fac albinele cu un şoarece intrat în stup să fure miere, ll înţeapă, injectîndu-i venin, ll suprimă — adică suprimă năravul în VICTOR KERNBACH (Continuare în pag. a 2-a) IW WWVWWWVWWSA* » Pe tarlalele destinate însămînţârilor de toamnă se culege de zor porumbul pentru a se putea elibera şi pregăti terenul l 1 şedinţele Toma Răceală în 3—4 zile recoltatul va fi terminat. Pe suprafeţele pe care se va însămînţa gri după porumb şi floarea-soarelui se execută arături, se fertilizează şi se ciicuieşte. La cooperativa agricolă din Murfatlar pînă la aceeaşi dată din 315 hectare de porumb s-au cules 56 de hectare, iar din 160 de hectare de floarea-soarelui au fost culese 50 hectare. Şi aici se dădea prioritate suprafeţelor care vor fi însămînţate cu grîu. Din păcate, însă, după cum aflăm de la brigadierul Ion Constantin şi Gheorghe Miron, secretarul organizaţiei de partid, aceste lucrări şi în special pregătirea însămînţării griului sunt lipsite de asistenţa tehnică de specialitate a inginerului agronom care de mai mult timp a fost luat la direcţia agricolă pentru alte lucrări fără a fi repartizat altcineva în loc. Din această cauză la întrebările : cine a asistat la recepţia cali (Continuare în pag. a 3-a) ntîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu cadre din învăţămîntul economic superior şi alţi economişti Miercuri după-amiaza, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice şi de conducere din învăţămîntul superior economic şi alţi economişti din institute de cercetări, ministere şi mari întreprinderi. Au participat tovarăşii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum şi Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecţionarea învăţămîntului economic. Participanţii au înfăţişat realizările obţinute în ultimii ani în dezvoltarea învăţămîntului economic din ţara noastră, în pregătirea cadrelor de specialişti, precum şi sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naţionale. Vorbitorii au relevat în acelaşi timp deficienţele care se manifestă în desfăşurarea învăţămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecţionarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul economic, analiza şi prognoza economică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate prin reciclarea economiştilor, pentru perfecţionarea activităţii cadrelor didactice care lucrează în învăţămîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economişti şi a dat indicaţii şi recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiştilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea soluţii optime problemelor complexe pe care le ridică producţia, întreaga viaţă economică a ţârii, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creşterii eficienţei economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiţii activitatea întreprinderilor, a unităţilor de producţie în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învăţămîntul economic şi altor economişti în analizarea ştiinţifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naţionale, în promovarea continuă a cercetării ştiinţifice economice. In concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale progresului societăţii româneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului economic, la creşterea rolului şi aportului economiştilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. CONSTANŢA C-un aşa ritm de lucru, ne-apucă iara ! Un scurt popas la cooperativa agricolă din comuna Valul lui Traian ne atestă un ritm susţinut de muncă. Pînă la 15 septembrie s-a cules porumbul de pe 120 de hectare din 330 de hectare existente şi floareasoarelui de pe 160 de hectare, cultura la care după cum ne informează pre- Buna funcţionare a motorului depinde de modul în care acesta a fost reparat. O verificare din partea specialistului este totdeauna binevenită. Imaginea a fost surprisa la I.M.A Cuza- Voda, judeţul Ialomiţa POVESTE CU STRÎMBÂ-LEMHfcnRăpirea" din... Popricani De toate făcuse pînă acum Strîmbă-lemne, numai detectiv nu fusese. Dar, cum nu avea atunci ce face, şi-a luat toate cele necesare şi a început cercetările. Era vorba doar de dispariţia unui om. Aşa se face că într-o dimineaţă a descins în comuna Popricani din judeţul Iaşi. A avut grijă să-şi pună o pereche de ochelari, un costum în pătrăţele — arme nu poartă de fel — ca să nu fie recunoscut. A încercat să vadă dacă răpitorii au lăsat cumva vreo urmă. Nimic! Doar nişte urme lăsate de nişte pantofi de damă Deci victima nu fusese luată cu forţa, ci mersese singură, de bună voie şi nesilită de nimeni. După zeci de presupuneri, detectivul de ocazie a căutat... nu cu lanterna, ci cu luminarea, să vadă dacă fiinţa răpită a lăsat ceva urme prin cooperativa agricolă de producţie. Aşa nici nu se cunoştea că lucrase pe acolo. La livadă, în vie, oamenii îşi vedeau de treaba lor şi nu puteau s-o acuze cu nimic pe dispărută că ar fi făcut ceva în folosul sporirii producţiei. A căutat apoi pe la locuinţa „dispărutei" dar fără nici un rezultat. Totul era cufundat intr-un mister de nepătruns. După ce s-a terminat ancheta, Strîmbă-lemne şi-a aprins o pipă — detectiv fără pipă nu există — şi a început să mediteze. A aplicat metoda excluderii şi a ajuns la concluzia că Eugenia Banei a dispărut. Dar unde ? Cineva i-a spus : „Poate a răpit-o Făt-frumos ?" „Vezi-ţi de treabă — a răspuns Strîmbălemne, ăla e om serios nu se ţine de glume de felul acesta". Un singur lucru e cert: inginerul agronom Eugenia Banciu a dispărut... fugind de la cooperativa agricolă din Popricani unde fusese repartizată. GH. NEAGU P. S. Dacă cititorii ştiu unde se află inginerul agronom Eugenia Banciu să-l anunţe şi pe Strîmbă-lemne ca să nu-şi mai piardă vremea cu cercetările, întrucît îl aşteaptă şi alte treburi importante. 1 ATENŢIA COLECTIVA ŞI RĂSPUNDEREA PERSONALA-paznici buni ai avarii obşteşti Raid-anchetă al ziarului nostru in colaborare cu Comandamentul pompierilor într-o suită de raiduri anchetă ne-am ocupat de diverse abateri de la normele legale, abateri care fac posibilă prejudicierea avutului obştesc. De un singur gen de abateri nu ne-am ocupat decît tangenţial. Este vorba de acelea care favorizează incendiile şi marile pagube care decurg din aceste calamităţi a căror cauză este mai totdeauna neglijenţa în diferite forme. Raidul organizat de redacţia ziarului nostru, împreună cu un grup de ofiţeri al Comandamentului pompierilor, îşi propune să pună în gardă conducerile unităţilor agricole asupra consecinţelor deosebit de păgubitoare pe care le poate avea nerespectarea regulilor de prevenire a incendiilor. Se întîmplă într-o unitate un incendiu. Arde un grajd, uneori cu animale cu tot, pentru că instalaţia electrică avea o mică defecţiune sau pentru că cineva, un neglijent, a aruncat un capăt de ţigară în nişte paie risipite printre adăposturi, fără să se convingă că a fost bine stins. Paguba e de sute de mii, uneori de milioane dar nici această păţanie,nici miile de contravenţii aplicate de pompieri nu pot să-i trezească din nepăsare pe destui conducători de unităţi agricole care încă privesc paza contra incendiilor ca o problemă de mina a şaptea. La noi n-a ars, şi nici n-o să ardă — îşi spun aceşti conducători, incredinţînd norocului paza avuţiei obştei. Aşa gîndea pînă nu de mult şi inginerul Alexandru Boţea, fostul şef al fermei zootehnice din Sîntamaria-Orlea, judeţul Hunedoara. Amendat şi răsamendat de pompieri,, el n-a aplicat nici una din indicaţiile date de aceştia. Şi inevitabilul s-a întîmplat. Focul a izbucnit de la scînteile produse de un aparat de sudură cu care s-a lucrat într-un grajd, cu aprobarea inginerului, fără a se lua cele mai elementare măsuri de prevenire a incendiilor. Au ars complet acoperişul a două grajduri, 161 de bovine adulte şi 25 000 kg de furaje. Paguba însumează 581 781 lei, iar pedeapsa primită de inginer totalizează patru ani de închisoare. Inginerul a înţeles desigur — dar cu ce preţ! — că numai o măsură bună împiedică focul. Dacă nu ar fi fost sfidate recomandările repetate ale pompierilor, putea fi preîntîmpinat un incendiu şi la cooperativa agricolă Sinoe din judeţul Constanţa. Preşedintele de aici se juca şi la propriu şi la figurat cu focul. Ori de cite ori îi vizitau pompierii — şi-l vizitau des că altfel de mult s-ar fi produs necazul — el îi lua peste picior, ba cu „nu-mi arde de aşa ceva*', ba cu „satul arde şi baba se piaptănă11. Acum, ca să folosim cuvîntul său, numai de glume nu-i mai arde fostului preşedinte. Spunem „fostul preşedinte11 pentru, că după^ izbucnirea incendiului, el a fost înlocuit. In ce constă vinovăţia sa ? încâlcind normele de pază contra incendiilor, el a dat indicaţii să se improvizeze o instalaţie de încălzire a apei la bucătăria TRAIAN DUMITRESCU (Continuare in pag. a 2-a) Cele 1000 de fete ale vinului (!) în toate podgoriile ţârii e rod mulţumitor şi în acest an. Nu ca în anii cei buni, căci în acest ani şi podgoriile, ca şi celelalte întinderi ale ţării, au pătimit nespus de mult de pe urma stihiei sălbatice a naturii. Ploile în lanţ au fost de partea celui mai aprig duşman al viţei de vie , mana. Dar podgorenii au luptat eroic, avînd de partea lor mijloace tehnice, care le-au înlesnit biruinţa. Căci, peste podgoriile Odobeştilor, bunăoară, în scurtele pauze dintre ploi aducătoare de mană distrugătoare cădea din văzduh ploaie cu zeamă de piatră vînătă. Vermorelele uriaşe au fost urcate în avioane care împlineau în cîteva ceasuri trudnica muncă a stropitorilor Să mai adăugăm că citadelele chimiei, care şi-au găsit sălaş pe tot cuprinsul ţârii, produc soluţii deosebit de eficiente pentru combaterea bolilor viţei de vie? Să mai adăugăm că la Braşov, o uzină cît un ANCHETA NOASTRĂ oraş trimite deja spre podgorii tractoare capabile să execute lucrări din cele mai complexe ? Să mai vorbim de sutele de specialişti din podgorii şi din centrele de cercetare şi experimentare care călăuzesc munca podgorenilor sau de staţiile care avertizează zi de zi bolile şi calamităţile naturale ce se abat spre podgorii ? Da, cu astfel de mijloace, podgorenii au izbutit să obţină şi în acest an o recoltă satisfăcătoare. Mana, renumita „Plasmopora viticola" care, cu ani în urmă, făcea ravagii, a devenit aproape neputin D. TARNAUCEANU AL DETEŞAN (Continuare in pag a 2-a) Culesul strugurilor de masă la cooperativa agricolă Adamclisi, judeţul Constanţa producţie 1 i