Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-18 / nr. 425

• Delegaţia parlamentare română, condusă de Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a vizitat miercuri Sfatul Popular al capitalei R. P. Bulgaria. în continuare, oaspeţii români au vizitat noile cartiere de locuinţe din Sofia. Dupâ-amiaza, a fost depusă o coroană de flori la Mauzoleul lui Gheorghi Dimitrov, adu­­cîndu-se un cald omagiu memoriei marelui fiu al poporului bulgar, militant de seamă al miş­cării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Delegaţia a făcut apoi o vizită ministrului agri­culturii şi industriei alimentare, Vîlkan Şopov, Seara, Prezidiul şi Biroul Adunării Populare au oferit o recepţie în cinstea delegaţiei.­­ La invitaţia Uniunii Naţionale a Coopera­tivelor Agricole de Producţie, a sosit în Capi­ prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al • A sosit în Capitală, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, preşedintele părţii iugoslave in Co­misia mixtă româno-iugoslava de colaborare şi cooperare economică. • Joi dimineaţa, a plecat la Viena, dele­gaţia Republicii Socialiste România, condusă de prof. Ion Ursu, preşedintele Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară, care va lua parte la lucrările celei de-a 14-a sesiuni a Conferin­ţei generale a Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (A.I.E.A.). SATUL SOCIALIST retor Agricole de Producţie ANUL II Nr. 425 1­ VINERI 18 SEPTEMBRIE 1978 1­4 pagini — 30 bani fată o delegaţie cooperatistă agricolă din Re-publica Arabă Unită, condusă de Sadek Mo­­amed Dawa, directorul Institutului de studii şi specializare din Cairo. o La 15 septembrie, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, Ion Ciubotaru, a fost pri­mit, la cererea sa, de către D. S. Poleanski. CULESUL RODUL­UI TOAMNEI ШЯЯЁЯШШвШЁЁЁвЁЁт^1ЯЯЯЁЯЁЁШШЁЁЯ^ШЁШШШШЯШЁЁЯЁЯЁЁШ^Ш1ШЁЯШШШЁШП^ШВШЯЁШЁШЁШЁШШШЁЯвШЁЁШЁШНвЯШШШШЁЁвШЯЁИШШШЯШЁвШШШЯЁШЯ1ШЁШЁШЁЁИШШШЁШЁЁЁ/ШШЁШШЁЁШЯЁШИШЯ1ШШШЯИЯЁвЁввЯвШЁЯЁШШЁШШШЯЁЁШЯЁЁЁЯИ1ЯЁЁЁШаШШйаЁЁЁ1ЯК11ЯЁвт • cu maximă urgenţă •pînă la ultimul bob Culesul porumbului, al florii-soarelui, sfeclei de zahăr şi celorlalte culturi de toamnă sînt acţiuni de cea mai mare însemnătate în această perioadă. Pentru buna lor desfăşurare şi încadrare în epoca optimă, evitîndu-se pierderile din recolta obţinută cu atîtea eforturi în acest an, există toate condiţiile. Timpul bun, faptul că unităţile dispun de un număr sporit de maşini şi utilaje comparativ cu anii ante­riori, constituie premise dintre cele mai favorabile în acest sens. Cum sînt ele folosite ? în cele ce urmează, prezentăm cîteva aspecte din cîteva judeţe în care prăşitoarele deţin, în struc­tura culturilor, o mare pondere. Complexul intercooperatist pentru creşterea porcilor de la Feldioara, judeţul Braşov, începe să capete contur CARNET Dacă oamenii ar fi numai compoziţii minerale, se prea poate să coexiste în acelaşi aer fără conflicte, şi formaţiu­nile cristalelor de cuarţ să nu se simtă deranjate de o tini­chea ruginită. Dar oamenii sînt cu totul altceva. Sîntem, e drept, fiinţe în a căror com­poziţie intră şi destule săruri, însă cînd se iveşte cite unul care nu are sare... în sfîrşit, începe să acţioneze opinia pu­blică. Opinia publică este în pri- OPINIA PUBLICĂ mul­gină, o formă de apărare a colectivităţii adunate în nu­­mele unor aspiraţii comune. Să luăm spre­­exemplu un sat. Un sat al nostru, socialist, unde oamenii s-au adunat în cooperativa agricolă să lucreze­­ în comun. Dar cineva strică ritmul general sau altcineva îşi introduce în colectivitate năravul de care nu se despar­te, fie acest nărav hoţia, fie beţia, fie pur şi simplu iner­ţia ! (Vai, dar observaţi cum rimează tustrele, ca într-o poe­zie obişnuită, îmbrăţişat...). În­trebaţi un prisăcar ce fac al­binele cu un şoarece intrat în stup să fure miere, ll înţeapă, injectîndu-i venin, ll suprimă — adică suprimă năravul în VICTOR KERNBACH (Continuare în pag. a 2-a) IW WWVWWWVWWSA* » Pe tarlalele desti­nate însămînţârilor de toamnă se cule­ge de zor porum­bul pentru a se pu­tea elibera şi pre­găti terenul l 1 şedinţele Toma Răceală în 3—4 zile recoltatul va fi terminat. Pe suprafe­ţele pe care se va însămînţa gri după porumb şi floarea-soarelui se execută arături, se fertilizează şi se ciicuieşte. La cooperativa agricolă din Mur­­fatlar pînă la aceeaşi dată din 315 hectare de porumb s-au cules 56 de hectare, iar din 160 de hectare de floarea-soarelui au fost culese 50 hec­tare. Şi aici se dădea prioritate su­prafeţelor care vor fi însămînţate cu grîu. Din păcate, însă, după cum aflăm de la brigadierul Ion Constan­tin şi Gheorghe Miron, secretarul organizaţiei de partid, aceste lucrări şi în special pregătirea însămînţării griului sunt lipsite de asistenţa teh­nică de specialitate a inginerului agro­nom care de mai mult timp a fost luat la direcţia agricolă pentru alte lucrări fără a fi repartizat altcineva în loc. Din această cauză la întrebă­rile : cine a asistat la recepţia cali­ (Continuare în pag. a 3-a) ­ntîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu cadre din învăţămîntul economic superior şi alţi economişti Miercuri după-amiaza, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice şi de conducere din învăţămîntul superior economic şi alţi economişti din institute de cer­cetări, ministere şi mari întreprin­deri. Au participat tovarăşii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum şi Mircea Maliţa, ministrul învăţă­­mîntului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri pri­vind perfecţionarea învăţămîntului economic. Participanţii au înfăţişat realiză­rile obţinute în ultimii ani în dez­voltarea învăţămîntului economic din ţara noastră, în pregătirea ca­drelor de specialişti, precum şi sarcinile tot mai importante ce re­vin economistului în actualul sta­diu de dezvoltare a economiei na­ţionale. Vorbitorii au relevat în acelaşi timp deficienţele care se manifestă în desfăşurarea învăţă­­mîntului economic, au făcut pro­puneri pentru perfecţionarea lui în continuare. S-a subliniat necesita­tea ca pregătirea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul economic, analiza şi prognoza economică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea şi îmbogăţirea cu­noştinţelor de specialitate prin reciclarea economiştilor, pentru perfecţionarea activităţii cadrelor didactice care lucrează în învăţă­­mîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lu­crărilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economişti şi a dat indicaţii şi recomandări pri­vind ridicarea pe o treaptă supe­rioară a întregului proces de pre­gătire a specialiştilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profe­sională, capabile să dea soluţii optime problemelor complexe pe care le ridică producţia, întreaga viaţă economică a ţârii, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie pro­motoare consecvente ale noului, ale creşterii eficienţei economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezer­velor, să organizeze în bune con­diţii activitatea întreprinderilor, a unităţilor de producţie în care lu­crează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin ca­drelor didactice din învăţămîntul economic şi altor economişti în analizarea ştiinţifică a problemelor dezvoltării economiei noastre na­ţionale, în promovarea continuă a cercetării ştiinţifice economice. In concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale progresului societăţii româneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului eco­nomic, la creşterea rolului şi apor­tului economiştilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică con­strucţia societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate in patria noastră. CONSTANŢA C-un aşa ritm de lucru, ne-apucă iara ! Un scurt popas la cooperativa a­­gricolă din comuna Valul lui Traian ne atestă un ritm susţinut de mun­că. Pînă la 15 septembrie s-a cules porumbul de pe 120 de hectare din 330 de hectare existente şi floarea­­soarelui de pe 160 de hectare, cultura la care după cum ne informează pre- Buna funcţionare a motorului depinde de modul în care aces­ta a fost reparat. O verificare din partea specialistului este totdeauna binevenită. Imaginea a fost surprisa la I.M.A Cuza- Voda, judeţul Ialomiţa POVESTE CU STRÎMBÂ-LEMHfcnRăpirea" din... Popricani De toate făcuse pînă a­­cum Strîmbă-lemne, nu­mai detectiv nu fusese. Dar, cum nu avea atunci ce face, şi-a luat toate cele necesare şi a început cercetările. Era vorba doar de dispariţia unui om. Aşa se face că într-o dimi­neaţă a descins în comu­na Popricani din judeţul Iaşi. A avut grijă să-şi pună o pereche de oche­lari, un costum în pătră­ţele — arme nu poartă de fel — ca să nu fie recu­noscut. A încercat să vadă dacă răpitorii au lăsat cumva vreo urmă. Nimic! Doar nişte urme lăsate de nişte pantofi de damă Deci victima nu fusese luată cu forţa, ci mersese singură, de bună voie şi nesilită de nimeni. După zeci de presupuneri, de­tectivul­­ de ocazie a cău­tat... nu cu lanterna, ci cu luminarea, să vadă dacă fiinţa răpită a lăsat ceva urme prin coopera­tiva agricolă de produc­ţie. Aşa nici nu se cunoş­tea că lucrase pe acolo. La livadă, în vie, oamenii îşi vedeau de treaba lor şi nu puteau s-o acuze cu nimic pe dispărută că ar fi făcut ceva în folosul sporirii producţiei. A cău­tat apoi pe la locuinţa „dispărutei" dar fără nici un rezultat. Totul era cu­fundat intr-un mister de nepătruns. După ce s-a terminat ancheta, Strîmbă-lemne şi-a aprins o pipă — de­tectiv fără pipă nu exis­tă — şi a început să mediteze. A aplicat me­toda excluderii şi a ajuns la concluzia că Eugenia Banei­­ a dispărut. Dar unde ? Cineva i-a spus : „Poate a răpit-o Făt-fru­­mos ?" „Vezi-ţi de treabă — a răspuns Strîmbă­­lemne, ăla e om serios nu se ţine de glume de felul acesta". Un singur lucru e cert: inginerul agronom Euge­nia Banciu a dispărut... fu­gind de la cooperativa a­­gricolă din Popricani un­de fusese repartizată. GH. NEAGU P. S. Dacă cititorii ştiu unde se află inginerul agronom Eugenia Banciu să-l a­­nunţe şi pe Strîmbă-lem­ne ca să nu-şi mai piardă vremea cu cercetările, în­­trucît îl aşteaptă şi alte treburi importante. 1 ATENŢIA COLECTIVA ŞI RĂSPUNDEREA PERSONALA-paznici buni ai avarii obşteşti Raid-anchetă al ziarului nostru in colaborare cu Comandamentul pompierilor într-o suită de raiduri anchetă ne-am ocupat de diverse abateri de la normele legale, abateri care fac posibilă prejudicierea avutului obştesc. De un singur gen de abateri nu ne-am ocupat decît tangenţial. Este vor­ba de acelea care favorizează incendiile şi marile pagube care decurg din aceste calamităţi a căror cauză este mai totdeauna neglijenţa în diferite forme. Raidul organizat de redacţia ziarului nostru, împreună cu un grup de ofiţeri al Comandamentului pompierilor, îşi propune să pună în gardă conducerile unităţilor agricole asupra consecinţelor deosebit de păgubi­toare pe care le poate avea nerespectarea regulilor de prevenire a in­cendiilor. Se întîmplă într-o unitate un incendiu. Arde un grajd, uneori cu animale cu tot, pentru că insta­laţia electrică avea o mică defec­ţiune sau pentru că cineva, un ne­glijent, a aruncat un capăt de ţi­gară în nişte paie risipite printre adăposturi, fără să se convingă că a fost bine stins. Paguba e de sute de mii, uneori de milioane dar nici această păţanie,­nici miile de con­travenţii aplicate de pompieri nu pot să-i trezească din nepăsare pe destui conducători de unităţi a­­gricole care încă privesc paza con­tra incendiilor ca o problemă de mina a şaptea. La noi n-a ars, şi nici n-o să ardă — îşi spun aceşti conducători, incredinţînd norocu­lui paza avuţiei obştei. Aşa gîndea pînă nu de mult şi inginerul Ale­xandru Boţea, fostul şef al fermei zootehnice din Sîntamaria-Orlea, judeţul Hunedoara. Amendat şi răsamendat de pompieri,, el n-a a­­plicat nici una din indicaţiile date de aceştia. Şi inevitabilul s-a în­­tîmplat. Focul a izbucnit de la scînteile produse de un aparat de sudură cu care s-a lucrat într-un grajd, cu aprobarea inginerului, fără a se lua cele mai elementare măsuri de prevenire a incendiilor. Au ars complet acoperişul a două grajduri, 161 de bovine adulte şi 25 000 kg de furaje. Paguba însu­mează 581 781 lei, iar pedeapsa primită de inginer totalizează pa­tru an­i de închisoare. Inginerul a înţeles desigur — dar cu ce preţ! — că numai o măsură bună împie­dică focul. Dacă nu ar fi fost sfidate reco­mandările repetate ale pompieri­lor, putea fi preîntîmpinat un in­cendiu şi la cooperativa agricolă Sinoe din judeţul Constanţa. Pre­şedintele de aici se juca şi la pro­priu şi la figurat cu focul. Ori de cite ori îi vizitau pompierii — şi-l vizitau des că altfel de mult s-ar fi produs necazul — el îi lua peste picior, ba cu „nu-mi arde de aşa ceva*', ba cu „satul arde şi baba se piaptănă11. Acum, ca să folosim cuvîntul său, numai de glume nu-i mai arde fostului preşedinte. Spu­nem „fostul preşedinte11 pentru, că după^ izbucnirea incendiului, el a fost înlocuit. In ce constă vinovă­ţia sa ? încâlcind normele de pază contra incendiilor, el a dat indica­ţii să se improvizeze o instalaţie de încălzire a apei la bucătăria TRAIAN DUMITRESCU (Continuare in pag. a 2-a) Cele 1000 de fete ale vinului (!) în toate podgoriile ţârii e rod mulţumitor şi în acest an. Nu ca în anii cei buni, căci în acest ani şi podgoriile, ca şi celelalte întinderi ale ţării, au pătimit nespus de mult de pe urma stihiei sălbatice a natu­rii. Ploile în lanţ au fost de partea celui mai aprig duşman al viţei de vie , mana. Dar podgorenii au lup­tat eroic, avînd de partea lor mij­loace tehnice, care le-au înlesnit biruinţa. Căci, peste podgoriile O­­dobeştilor, bunăoară, în scurtele pauze dintre ploi aducătoare de mană distrugătoare cădea din văz­duh ploaie cu zeamă de piatră vî­­nătă. Vermorelele uriaşe au fost ur­cate în avioane care împlineau în cîteva ceasuri trudnica muncă a stro­pitorilor Să mai adăugăm că cita­delele chimiei, care şi-au găsit sălaş pe tot cuprinsul ţârii, produc soluţii deosebit de eficiente pentru comba­terea bolilor viţei de vie? Să mai a­­dăugăm că la Braşov, o uzină cît un ANCHETA NOASTRĂ oraş trimite deja spre podgorii tractoare capabile să execute lu­crări din cele mai complexe ? Să mai vorbim de sutele de specialişti din podgorii şi din centrele de cer­cetare şi experimentare care călău­zesc munca podgorenilor sau de staţiile care avertizează zi de zi bo­lile şi calamităţile naturale ce se abat spre podgorii ? Da, cu astfel de mijloace, pod­gorenii au izbutit să obţină şi în acest an o recoltă satisfăcătoare. Mana, renumita „Plasmopora viti­cola" care, cu ani în urmă, făcea ravagii, a devenit aproape neputin­­ D. TARNAUCEANU AL DETEŞAN (Continuare in pag a 2-a) Culesul strugurilor de masă la cooperativa agricolă Adamclisi, judeţul Constanţa producţie 1 i

Next