Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-26 / nr. 432

/ Stiti SICIMISI ANUL II Nr. 432 || SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 1970 | 6 pagini — 30 bani ! • Delegația Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, condusă de tovarăşul Vir­gil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care face o vizită în Japonia la invitaţia C.C. al P.C. din Japonia, a sosit mărfi la Kyoto, im­portant centru cultural şi industrial, cu vechi tradiţii revoluţionare. După ce a vizitat unele monumente istorice şi de artă ale oraşului, de­legaţia a avut o întîlnire cu activul de partid din prefectura Kyoto. In cursul zilei de joi, dele­gaţia a sosit la Hiroşima, unde au fost vizitate Parcul Păcii, Muzeul primului bombardament a­­tomic, spitalul în care sunt tratate victimele ex­ploziei atomice. # Tovarăşul Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşe­dintele Colegiului central de partid, care, la in­vitaţia C.C. al P.C. Bulgar, se află la odihnă în R. P. Bulgaria, a avut o întîlnire cu Venelin Koţev, secretar al C.C. al P.C.R. • Pavilionul românesc, din cadrul Expoziţiei Internaţionale „Chimia-70" de la Moscova, la La culei de vii... Foto : L­IVANICI .wwwwww care au fost expuse peste 4 000 de produse ale industriei noastre chimice, a fost vizitat de M. A. Suslov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., P.N. Demirev, membru su­pleant al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., M. S. Solomenţev, secretar al C.C. al P.C.U.S., B. N. Ponomariov, secretar al C.C. al P.C.U.S., şi alte persoane oficiale sovietice.­­ Preşedintele Grupului parlamentar pentru relaţii de prietenie România — Japonia, Aurel Vijon­, a primit pe dl. Hideji Kawasaki, secretar al Grupului parlamentar de prietenie Japonia- România şi preşedintele Asociaţiei japoneze pentru schimburi internaţionale de tineret, care face o vizită în ţara noastră, împreună cu soţia. ZIUA RECOLTEI zi de muncă şi de cinstire a celor ce lucrează pe ogoare Cea de a cincea ediţie a „Zilei recoltei", zi a hăr­niciei şi priceperii lucrătorilor de pe ogoare consti­tuie în acest an un prilej de intensificare a efortu­rilor ţăranilor cooperatori, a tuturor lucrătorilor din agricultură pentru a se asigura recoltarea la timp şi fără pierderi a produselor, însămînţarea în condiţii optime a culturilor de toamnă, îmbunătăţirea apro­vizionării populaţiei cu produse agroalimentare. Condiţiile specifice ale acestei toamne — parte in­tegrantă a unui an greu, în care apele dezlănţuite au inundat vaste suprafeţe agricole, distrugind cul­turile de pe mari întinderi şi gospodăriile multor să­teni, impun ca ţărănimea cooperatistă, mecanizato­rii, toţi ceilalţi lucrători din agricultură să-şi înze­cească eforturile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie, să asigure recoltarea la timp a florii-soarelui, porumbului, sfeclei de zahăr, legu­melor, cartofilor, fructelor şi strugurilor. Recoltarea şi insilozarea furajelor, arăturile şi însămînţările de toamnă se cuvin, de asemenea, să se bucure de toa­tă atenţia oamenilor muncii de pe ogoare. Animaţi de un fierbinte patriotism, harnica noas­tră ţărănime, lucrătorii din întreprinderile agrico­le de stat şi mecanizatorii vor răspunde cu cinste acestor cerinţe ale zilei, îşi vor înzeci eforturile pen­tru a da populaţiei, ţării cu­ mai multe produse agricole, pentru a se achita exemplar, la timp, de obligaţiile asumate în acest sens. Ca în atîtea alte rînduri, ca şi în zilele grele ale inundaţiilor, lucrăto­rii ogoarelor se vor arăta, cu siguranţă, la înălţimea sarcinilor ce le revin, ilustrînd încă o dată marea capacitate de mobilizare şi de efort a agriculturii noastre. In preajma „Zilei recoltei" vor fi organizate largi acţiuni de muncă patriotică la lucrările de în­diguiri, desecări şi combaterea eroziunii solului la care va participa întreaga populaţie a satelor. In comunele în care lucrările agricole din campa­nia de toamnă sunt într-un stadiu avansat, sărbă­toarea recoltei va prilejui o suită de manifestări, ex­presie a preţuirii şi cinstirii pe care partidul şi gu­vernul, întregul popor o acordă activităţii pline de abnegaţie a oamenilor muncii din agricultură, stră­(Continuare în pag. a 2-a) Vizita preşedintelui Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU in Austria In cursul dimineţii de joi, aşa cum relatam în ziarul nostru de ieri, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, celelalte oficialităţi ro­mâne au fost oaspeţii uzinelor „Voest“. In sala Consiliului de adminis­traţie, directorul general al între­prinderii oferă oaspeţilor cîteva date de ansamblu privind evoluţia şi activitatea uzinei, mai exact spus, a grupului de întreprinderi ce alcătuiesc compania de stat „Voest“ — din 1945, cînd a început reconstrucţia pe baze moderne a acestui complex metalurgic. In economia austriacă, uzinele „Voest" deţin o mare pondere,­ ele realizînd mai mult de jumătate din producţia de oţel laminat, 70 la s­ita, din cea de fontă şi aproxi­mativ 87 la sută din cea de tablă, îndeosebi pentru construcţia de autovehicule. Firma „Voest" pro­duce maşini-unelte cu comandă­­program,­­utilaje pentru industriile chimică, metalurgică, de construc­ţii­­si, in ultimul timp, şi utilaj pentru centrale atomice. România importă de la aceste întreprinderi laminate de oţel, construcţii meta­lice şi le livrează diferite profile de tablă groasă şi produse ale in­dustriei petroliere. In colaborare cu „Voest" se realizează la noi in­stalaţiile pentru moderna scenă a Teatrului Naţional din Bucureşti. La propunerea gazdelor se face o vizită în întreprindere. Primul punct al itinerarului il constituie bazinul portuar. Com­pania „Voest", avînd unităţile sale amplasate pe malul Dunării, dis­pune de un bazin portuar propriu in care se descarcă şi încarcă anual milioane de tone de materii prime şi produse finite. In onoarea înaltu­lui oaspete, vasele ancorate în radă au arborat marele pavoaz şi salută (Continuare în pag. a 6-a) O tradiţie asemănătoare în formă, identică în semnificaţii cu datina românească prietenie ospitalitate, caldă • Stringerea rodului toamnei • Efectuarea arăturilor pe terenurile destinate griului ACESTEA SÎNT urgenţele asupra cărora situaţia DIN TEREN IMPUNE ORGANELOR AGRICOLE, COOPERA­TIVELOR AGRICOLE ŞI ÎNTREPRINDERILOR DE MECANI­ZARE DIN JUDEŢELE BRAŞOV, COVASNA ŞI IAŞI SĂ ACŢIO­NEZE CU MAI MULTĂ RĂSPUNDERE ŞI OPERATIVITATE Un cartof, doi cartofi... şi ne­ epucă iarna cu culesul ! Condiţiile deosebite de care dispun au dat posibilitate coo­peratorilor din judeţul Braşov să planteze şi în acest an în­tinse suprafeţe de teren cu car­tofi. Acum, obiectivul numărul 1 îl constituie stringerea la timp a recoltei. La Cristian, Ghimbav, Cod­­lea, Făgăraş, Hălchiu, Feldioara şi în multe alte unităţi, maşi­nile pentru recoltarea cartofilor sînt folosite la întreaga lor ca­pacitate, iar cooperatorii ies de dimineaţă şi pînă seara tîrziu în cîmp strîngînd cu grijă fie­care tubercul. Aşa se­ face că, datorită bunei organizări a muncii, cooperatorii din Cris­tian, spre exemplu, au strîns re­colta de cartofi de pe aproape întreaga suprafaţă de 165 hec­tare cultivate. La Ghimbav s-au recoltat peste 120 hectare din 158 cultivate, iar la cooperati­vele din Codlea, Feldioara, Vul­can şi multe alte unităţi s-a­u UNII PARTICIPĂ LA MUNCĂ CU TOATE FORŢELE, ALŢII TOT AMINĂ TREABA DE AZI PE MÎINE... © PE PLATFORME : MARI CANTITĂŢI DE ÎNGRĂ­ŞĂMINTE ORGANICE. CÎND VOR FI ÎNCORPORATE SUB BRAZDĂ? © „ACUL" PENTRU COJOCUL NEPĂSĂRII UNOR SPECIALIŞTI A RUGINIT LA DIRECŢIA AGRICOLĂ strîns recolta de pe 60 la sută din suprafeţe. Dacă realizările unităţilor a­­mintite au darul să mulţumeas­că, in multe alte cooperative re­coltatul cartofilor se amină de pe o zi pe alta, lucru ce va duce cu siguranţă la înregistrarea unor mari pierderi, pentru că — fapt verificat şi în anii tre­cuţi — ploile şi îngheţul nu aş­teaptă pe cei rămaşi în urmă. La cooperativele agricole din Hîrseni, Sîmbăta de Sus, Co­­mana,­ Hoghiz şi altele aproape 20 de unităţi din cele 72 exis­tente în judeţ, recoltatul carto­filor nu a început încă pînă la raid realizat de C. VINTI, AL. HANDREA şi I. SACHELARIE (Continuare în pag. a 3-a) . Pregătiri intense pentru semănat la cooperativa agricolă din Lunguleţu, judeţul Dîmboviţa Foto : C. NEGOIŢA 1 i ss Ш ■■ 5£ яад . ■ iiiiiiiiiii In pag. a 4-a : I FOAIE ! PENTRU­­ INIMĂ si I MINTE •.,|11!!Ш|1Ш11Ш11111111Ш1!11ФПШ!1П1Ш1Ш11Ш11Л11Ш11Ш![ШШ1ЛШШ1т11ПП1Л POVESTE CU ŞTRIMBA-LEMNE UNDE ERA MEDICUL VETERINAR ! Un fapt ieşit din comun s-a petrecut, acum citeva săptămîni, la cooperativa agricolă din Rica, judeţul Argeş. In timp ce erau duşi la baie, purceluşii coopera­tivei au început să guiţe de mama focului şi nu voiau nici in ruptul capului să pă­şească spre băiţă. Era o hărmălaie de nedescris. In această situaţie, cîţiva pur­­celuşi au ieşit din cîrd, şi au luat-o la sănătoasa, care încotro a nimerit. A fost chemat Strimbă­lemne să dea răspuns la următoarele întrebări: De ce­­fug purceii de la baie ? Unde au ajuns godacii care au dat bir cu fugiţii ? Strîmbă-lemne a plecat în misiune, dar n-a trecut nici pe la uniunea coopera­tistă, nici pe la direcţia ju­deţeană, n-a stat de vorbă cu preşedintele cooperati­vei din Rica, nici cu medi­cul veterinar. S-a dus direct la crescătoria de porci. A­­colo s-a intîlnit cu o scroa­­fiî care grohăia amarnic — De ce plîngi ?, a in­­trebat-o Strîmbă-lemne. Scroafa a grohăit trist. — Am avut 11 godaci. Acum nu mai am nici unul. 7 mi-au murit la prima îm­băiere. îngrijitorii, neîndru­maţi de medicul veterinar, au pus in apă prea mult Entomoxan şi purceluşii mei — şi alţi 83 — au murit pe loc. Ceilalţi patru au izbutit să fugă de la a doua îmbă­iere. Au plecat la alte coo­perative... — Şi cum o duc ? — Cel de la Cozăceni Vale mi-a trimis veste că o duce foarte prost. Şi aco­lo, din 320 purcei 241 au murit înainte de înţărcare. Sunt ţinuţi, ca la carceră, intr-o încăpere umedă şi fără soare. Cel de la Pădu­reţi o duce şi mai prost. In­tr-o boxă de 30 mp sunt cazaţi 85 purdei. Se înăbuşă şi mor unul cite unul. Al treilea, care a ajuns la Hirşeşti, se plînge că i se dă hrană mucegăită. Al patrulea o duce bine. Era­ nimerit la coope­rativă din Rociu. Acolo pur­celuşii duc o viaţă cu ade­vărat... porcească. Au tot ce le trebuie. Nu mor şi se în­graşă văzînd cu ochii. Atunci toate acestea, Strîmbă-lemne pune două întrebări celor de la uniu­nea cooperatistă şi de la di­recţia agricolă a judeţului Argeş: De ce nu se iau măsuri ca toţi purceii din toate unităţile agricole coo­peratiste să aibă condiţii ca cei de la Rociu ?­ ­ TARNAUCEANU (Continuare in pag. a 2-a) Dupa echinocţiul de toamna CUM Vil­e VREMEA 11 OCTOMBRIE? Cînd vorbim în mod curent des-­­ pre anotimpuri, primăvară, vară,­ toamnă, iarnă, aceste noţiuni ne apar familiare şi bine cunoscute. Totuşi, dacă ne apropiem de defi­niţia lor ştiinţifică, constatăm cu surprindere că anotimpul este în­ţeles în mod diferit în diverse ra­muri ale ştiinţei. In astronomie, anul se împarte după mişcarea pă­mântului în jurul Soarelui, în ju­rul axei sale. Fiecare anotimp este determinat ţinînd seama de miş­carea vizibilă a Soarelui pe bolta cerească. Pentru emisfera nordică , începutul toamnei are loc la 23 septembrie — echinocţiul de toam­nă — care marchează momentul in care în urma verii ziua este egală cu noaptea. în continuare durata zilei scade continuu, atin­­gînd durata cea mai mică la 22 de­cembrie, dîndu-se semnalul pen­tru sfîr­şitul toamnei. Anotimpurile climatologice diferă de cele astro­nomice. In accepţiunea climatologi­­că, prin toamnă se înţelege inter­valul 1 septembrie — 30 noiembrie. Există şi împărţiri ale­ anului în anotimpuri legate de producerea unor fenomene din domeniul feno-,­logiei sau legate de viaţa animale­lor (migraţia păsărilor, înflorirea liliacului, căderea frunzelor etc.). Delimitarea anotimpurilor me­teorologice se face în funcţie de modificările principalelor carac­teristici ale circulaţiei generale a aerului în decursul anului. Trans­formările circulaţiei generale a aerului, caracteristice diferitelor anotimpuri, sunt deosebit de com­plexe, din această cauză solstiţiile şi echinocţiile nu trebuie privite ca momente de schimbarea ano­timpurilor şi din punct de vedere meteorologic. Astfel, toamna, odată cu scăderea înălţimii Soarelui la amiază şi cu micşorarea duratei zilei,m­ar­tre- LIDIA RAHAU cercetător la Institutul Meteorologie ­

Next