Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)
1970-09-26 / nr. 432
/ Stiti SICIMISI ANUL II Nr. 432 || SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 1970 | 6 pagini — 30 bani ! • Delegația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care face o vizită în Japonia la invitaţia C.C. al P.C. din Japonia, a sosit mărfi la Kyoto, important centru cultural şi industrial, cu vechi tradiţii revoluţionare. După ce a vizitat unele monumente istorice şi de artă ale oraşului, delegaţia a avut o întîlnire cu activul de partid din prefectura Kyoto. In cursul zilei de joi, delegaţia a sosit la Hiroşima, unde au fost vizitate Parcul Păcii, Muzeul primului bombardament atomic, spitalul în care sunt tratate victimele exploziei atomice. # Tovarăşul Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Colegiului central de partid, care, la invitaţia C.C. al P.C. Bulgar, se află la odihnă în R. P. Bulgaria, a avut o întîlnire cu Venelin Koţev, secretar al C.C. al P.C.R. • Pavilionul românesc, din cadrul Expoziţiei Internaţionale „Chimia-70" de la Moscova, la La culei de vii... Foto : LIVANICI .wwwwww care au fost expuse peste 4 000 de produse ale industriei noastre chimice, a fost vizitat de M. A. Suslov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., P.N. Demirev, membru supleant al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., M. S. Solomenţev, secretar al C.C. al P.C.U.S., B. N. Ponomariov, secretar al C.C. al P.C.U.S., şi alte persoane oficiale sovietice. Preşedintele Grupului parlamentar pentru relaţii de prietenie România — Japonia, Aurel Vijon, a primit pe dl. Hideji Kawasaki, secretar al Grupului parlamentar de prietenie Japonia- România şi preşedintele Asociaţiei japoneze pentru schimburi internaţionale de tineret, care face o vizită în ţara noastră, împreună cu soţia. ZIUA RECOLTEI zi de muncă şi de cinstire a celor ce lucrează pe ogoare Cea de a cincea ediţie a „Zilei recoltei", zi a hărniciei şi priceperii lucrătorilor de pe ogoare constituie în acest an un prilej de intensificare a eforturilor ţăranilor cooperatori, a tuturor lucrătorilor din agricultură pentru a se asigura recoltarea la timp şi fără pierderi a produselor, însămînţarea în condiţii optime a culturilor de toamnă, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare. Condiţiile specifice ale acestei toamne — parte integrantă a unui an greu, în care apele dezlănţuite au inundat vaste suprafeţe agricole, distrugind culturile de pe mari întinderi şi gospodăriile multor săteni, impun ca ţărănimea cooperatistă, mecanizatorii, toţi ceilalţi lucrători din agricultură să-şi înzecească eforturile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie, să asigure recoltarea la timp a florii-soarelui, porumbului, sfeclei de zahăr, legumelor, cartofilor, fructelor şi strugurilor. Recoltarea şi insilozarea furajelor, arăturile şi însămînţările de toamnă se cuvin, de asemenea, să se bucure de toată atenţia oamenilor muncii de pe ogoare. Animaţi de un fierbinte patriotism, harnica noastră ţărănime, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat şi mecanizatorii vor răspunde cu cinste acestor cerinţe ale zilei, îşi vor înzeci eforturile pentru a da populaţiei, ţării cu mai multe produse agricole, pentru a se achita exemplar, la timp, de obligaţiile asumate în acest sens. Ca în atîtea alte rînduri, ca şi în zilele grele ale inundaţiilor, lucrătorii ogoarelor se vor arăta, cu siguranţă, la înălţimea sarcinilor ce le revin, ilustrînd încă o dată marea capacitate de mobilizare şi de efort a agriculturii noastre. In preajma „Zilei recoltei" vor fi organizate largi acţiuni de muncă patriotică la lucrările de îndiguiri, desecări şi combaterea eroziunii solului la care va participa întreaga populaţie a satelor. In comunele în care lucrările agricole din campania de toamnă sunt într-un stadiu avansat, sărbătoarea recoltei va prilejui o suită de manifestări, expresie a preţuirii şi cinstirii pe care partidul şi guvernul, întregul popor o acordă activităţii pline de abnegaţie a oamenilor muncii din agricultură, stră(Continuare în pag. a 2-a) Vizita preşedintelui Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU in Austria In cursul dimineţii de joi, aşa cum relatam în ziarul nostru de ieri, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, celelalte oficialităţi române au fost oaspeţii uzinelor „Voest“. In sala Consiliului de administraţie, directorul general al întreprinderii oferă oaspeţilor cîteva date de ansamblu privind evoluţia şi activitatea uzinei, mai exact spus, a grupului de întreprinderi ce alcătuiesc compania de stat „Voest“ — din 1945, cînd a început reconstrucţia pe baze moderne a acestui complex metalurgic. In economia austriacă, uzinele „Voest" deţin o mare pondere, ele realizînd mai mult de jumătate din producţia de oţel laminat, 70 la sita, din cea de fontă şi aproximativ 87 la sută din cea de tablă, îndeosebi pentru construcţia de autovehicule. Firma „Voest" produce maşini-unelte cu comandăprogram,utilaje pentru industriile chimică, metalurgică, de construcţiisi, in ultimul timp, şi utilaj pentru centrale atomice. România importă de la aceste întreprinderi laminate de oţel, construcţii metalice şi le livrează diferite profile de tablă groasă şi produse ale industriei petroliere. In colaborare cu „Voest" se realizează la noi instalaţiile pentru moderna scenă a Teatrului Naţional din Bucureşti. La propunerea gazdelor se face o vizită în întreprindere. Primul punct al itinerarului il constituie bazinul portuar. Compania „Voest", avînd unităţile sale amplasate pe malul Dunării, dispune de un bazin portuar propriu in care se descarcă şi încarcă anual milioane de tone de materii prime şi produse finite. In onoarea înaltului oaspete, vasele ancorate în radă au arborat marele pavoaz şi salută (Continuare în pag. a 6-a) O tradiţie asemănătoare în formă, identică în semnificaţii cu datina românească prietenie ospitalitate, caldă • Stringerea rodului toamnei • Efectuarea arăturilor pe terenurile destinate griului ACESTEA SÎNT urgenţele asupra cărora situaţia DIN TEREN IMPUNE ORGANELOR AGRICOLE, COOPERATIVELOR AGRICOLE ŞI ÎNTREPRINDERILOR DE MECANIZARE DIN JUDEŢELE BRAŞOV, COVASNA ŞI IAŞI SĂ ACŢIONEZE CU MAI MULTĂ RĂSPUNDERE ŞI OPERATIVITATE Un cartof, doi cartofi... şi ne epucă iarna cu culesul ! Condiţiile deosebite de care dispun au dat posibilitate cooperatorilor din judeţul Braşov să planteze şi în acest an întinse suprafeţe de teren cu cartofi. Acum, obiectivul numărul 1 îl constituie stringerea la timp a recoltei. La Cristian, Ghimbav, Codlea, Făgăraş, Hălchiu, Feldioara şi în multe alte unităţi, maşinile pentru recoltarea cartofilor sînt folosite la întreaga lor capacitate, iar cooperatorii ies de dimineaţă şi pînă seara tîrziu în cîmp strîngînd cu grijă fiecare tubercul. Aşa se face că, datorită bunei organizări a muncii, cooperatorii din Cristian, spre exemplu, au strîns recolta de cartofi de pe aproape întreaga suprafaţă de 165 hectare cultivate. La Ghimbav s-au recoltat peste 120 hectare din 158 cultivate, iar la cooperativele din Codlea, Feldioara, Vulcan şi multe alte unităţi s-au UNII PARTICIPĂ LA MUNCĂ CU TOATE FORŢELE, ALŢII TOT AMINĂ TREABA DE AZI PE MÎINE... © PE PLATFORME : MARI CANTITĂŢI DE ÎNGRĂŞĂMINTE ORGANICE. CÎND VOR FI ÎNCORPORATE SUB BRAZDĂ? © „ACUL" PENTRU COJOCUL NEPĂSĂRII UNOR SPECIALIŞTI A RUGINIT LA DIRECŢIA AGRICOLĂ strîns recolta de pe 60 la sută din suprafeţe. Dacă realizările unităţilor amintite au darul să mulţumească, in multe alte cooperative recoltatul cartofilor se amină de pe o zi pe alta, lucru ce va duce cu siguranţă la înregistrarea unor mari pierderi, pentru că — fapt verificat şi în anii trecuţi — ploile şi îngheţul nu aşteaptă pe cei rămaşi în urmă. La cooperativele agricole din Hîrseni, Sîmbăta de Sus, Comana, Hoghiz şi altele aproape 20 de unităţi din cele 72 existente în judeţ, recoltatul cartofilor nu a început încă pînă la raid realizat de C. VINTI, AL. HANDREA şi I. SACHELARIE (Continuare în pag. a 3-a) . Pregătiri intense pentru semănat la cooperativa agricolă din Lunguleţu, judeţul Dîmboviţa Foto : C. NEGOIŢA 1 i ss Ш ■■ 5£ яад . ■ iiiiiiiiiii In pag. a 4-a : I FOAIE ! PENTRU INIMĂ si I MINTE •.,|11!!Ш|1Ш11Ш11111111Ш1!11ФПШ!1П1Ш1Ш11Ш11Л11Ш11Ш![ШШ1ЛШШ1т11ПП1Л POVESTE CU ŞTRIMBA-LEMNE UNDE ERA MEDICUL VETERINAR ! Un fapt ieşit din comun s-a petrecut, acum citeva săptămîni, la cooperativa agricolă din Rica, judeţul Argeş. In timp ce erau duşi la baie, purceluşii cooperativei au început să guiţe de mama focului şi nu voiau nici in ruptul capului să păşească spre băiţă. Era o hărmălaie de nedescris. In această situaţie, cîţiva purceluşi au ieşit din cîrd, şi au luat-o la sănătoasa, care încotro a nimerit. A fost chemat Strimbălemne să dea răspuns la următoarele întrebări: De cefug purceii de la baie ? Unde au ajuns godacii care au dat bir cu fugiţii ? Strîmbă-lemne a plecat în misiune, dar n-a trecut nici pe la uniunea cooperatistă, nici pe la direcţia judeţeană, n-a stat de vorbă cu preşedintele cooperativei din Rica, nici cu medicul veterinar. S-a dus direct la crescătoria de porci. Acolo s-a intîlnit cu o scroafiî care grohăia amarnic — De ce plîngi ?, a intrebat-o Strîmbă-lemne. Scroafa a grohăit trist. — Am avut 11 godaci. Acum nu mai am nici unul. 7 mi-au murit la prima îmbăiere. îngrijitorii, neîndrumaţi de medicul veterinar, au pus in apă prea mult Entomoxan şi purceluşii mei — şi alţi 83 — au murit pe loc. Ceilalţi patru au izbutit să fugă de la a doua îmbăiere. Au plecat la alte cooperative... — Şi cum o duc ? — Cel de la Cozăceni Vale mi-a trimis veste că o duce foarte prost. Şi acolo, din 320 purcei 241 au murit înainte de înţărcare. Sunt ţinuţi, ca la carceră, intr-o încăpere umedă şi fără soare. Cel de la Pădureţi o duce şi mai prost. Intr-o boxă de 30 mp sunt cazaţi 85 purdei. Se înăbuşă şi mor unul cite unul. Al treilea, care a ajuns la Hirşeşti, se plînge că i se dă hrană mucegăită. Al patrulea o duce bine. Era nimerit la cooperativă din Rociu. Acolo purceluşii duc o viaţă cu adevărat... porcească. Au tot ce le trebuie. Nu mor şi se îngraşă văzînd cu ochii. Atunci toate acestea, Strîmbă-lemne pune două întrebări celor de la uniunea cooperatistă şi de la direcţia agricolă a judeţului Argeş: De ce nu se iau măsuri ca toţi purceii din toate unităţile agricole cooperatiste să aibă condiţii ca cei de la Rociu ? TARNAUCEANU (Continuare in pag. a 2-a) Dupa echinocţiul de toamna CUM Vile VREMEA 11 OCTOMBRIE? Cînd vorbim în mod curent des- pre anotimpuri, primăvară, vară, toamnă, iarnă, aceste noţiuni ne apar familiare şi bine cunoscute. Totuşi, dacă ne apropiem de definiţia lor ştiinţifică, constatăm cu surprindere că anotimpul este înţeles în mod diferit în diverse ramuri ale ştiinţei. In astronomie, anul se împarte după mişcarea pământului în jurul Soarelui, în jurul axei sale. Fiecare anotimp este determinat ţinînd seama de mişcarea vizibilă a Soarelui pe bolta cerească. Pentru emisfera nordică , începutul toamnei are loc la 23 septembrie — echinocţiul de toamnă — care marchează momentul in care în urma verii ziua este egală cu noaptea. în continuare durata zilei scade continuu, atingînd durata cea mai mică la 22 decembrie, dîndu-se semnalul pentru sfîrşitul toamnei. Anotimpurile climatologice diferă de cele astronomice. In accepţiunea climatologică, prin toamnă se înţelege intervalul 1 septembrie — 30 noiembrie. Există şi împărţiri ale anului în anotimpuri legate de producerea unor fenomene din domeniul feno-,logiei sau legate de viaţa animalelor (migraţia păsărilor, înflorirea liliacului, căderea frunzelor etc.). Delimitarea anotimpurilor meteorologice se face în funcţie de modificările principalelor caracteristici ale circulaţiei generale a aerului în decursul anului. Transformările circulaţiei generale a aerului, caracteristice diferitelor anotimpuri, sunt deosebit de complexe, din această cauză solstiţiile şi echinocţiile nu trebuie privite ca momente de schimbarea anotimpurilor şi din punct de vedere meteorologic. Astfel, toamna, odată cu scăderea înălţimii Soarelui la amiază şi cu micşorarea duratei zilei,martre- LIDIA RAHAU cercetător la Institutul Meteorologie