Satul Socialist, octombrie 1970 (Anul 2, nr. 436-462)
1970-10-27 / nr. 458
PAGINA 2 Marţi 27 octombrie SOARELE răsare la ora 6 şi 45 de minute. Apune la ora 17 şi 14 minute. De la începutul anului au trecut 300 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 65 de zile. STAREA VREMII MEDALION■ C. E. C. La 24 noiembrie, se împlinesc 106 ani de existenţă a Casei de Economii şi Consemnaţiuni, înfiinţată printr-un decret semnat de domnitorul Al. I. Cuza. Reorganizată în anii noştri, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a devenit o instituţie de ale cărei servicii beneficiază milioane de cetăţeni. Aproape că nu este familie în care să nu găseşti unul sau mai mulţi depunători de economii pe libretele C.E.C. Diversitatea formelor de depuneri librete cu dobîndă, cu cîştiguri în bani ; librete cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme ; librete cu cîştiguri în materiale de construcţie, cu cîştiguri în obiecte de larg consum etc. face ca numărul depunătorilor să crească continuu de la an la an. Timpul probabil pentru 27 octombrie , vremea se va încălzi şi va fi în general frumoasă, mai ales în jumătatea de sudvest a ţării, unde cerul va prezenta înseminări accentuate. In nordul ţării se vor semnala ploi locale. Vint slab pînă la potrivit Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 3 şi 7 grade, iar cele maxime între 8 şi 18 grade. Timpul probabil pentru 28, 29 şi 30 octombrie , vreme relativ călduroasă mai ales în sudul ţării. In Crişana, Maramureş, Transilvania şi Moldova cerul va prezenta înnourări mai accen » STAREA VREMII • ME9AUCH • POVESTEA VORBO • MICA INCraOPHNE# OMOSIME FOLOSITOARE toate şi vor cădea ploi locale. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura in scădere spre sfîrşitul intervalului începînd din nord-vestul ţării. Minimele vor fi cuprinse intre zero şi 10 grade, iar maximele între 8 şi 18 grade. Ceaţă locală. тЧШШШ • Cine nu păstrează nu are. • Economia s-o iubeşti şi pururea s-o păzeşti, ca în lipsă niciodată şi nicicum să te găseşti. • Cînd tot cheltuieşti şi nimic păstrezi, curînd istoveşti, ca din sac cînd tot scoţi şi nimic pui la loc, îndată la fund ajungi. • Cheltuiala cu măsură pururea îţi dă în gură, iar cea peste măsură şi bucâtura ţi-o scoate din gură. Vezi să n-o pori. • Economia te satură, risipa te flămînzeşte. Alege ce-ţi place. • Cumpătarea îţi aduce cea mai mare bucurie, că cu cît mai cumpătat cu atît mai îmbelşugat. • Cînd risipeşte bărbatul, arde casa pe jumătate ; cînd risipeşte femeia, arde toată casa. • Economia, dacă nu are nici o pată, este o virtute, o virtute socială îndeosebi, dar şi o virtute individuală. intr-adevăr, cel care economiseşte se lipseşte de una sau de alta, se înfrîneazâ, se opreşte în faţa povîrnişului plăcerilor fără măsură, cl face astfel un act de prevedere şi de tărie sufletească. • Dacă vreţi să fiţi bogaţi, nu învăţaţi numai cum se cîşti ECONOMIEI... Cine îşi păstrează economiile la el acasă nu foloseşte nimic, pentru că banii respectivi sînt o sumă „moartă11, adică neproductivă. Depuşi la o casă de economii, aceşti bani îi aduc o dobîndă şi astfel suma creşte nu banul, ci şi cum se păstrează. Dacă vă spune cineva că puteţi să vă ridicaţi altfel decît prin muncă, economie şi cultură, fugiţi de el. • Cine adună la tinereţe, are la bâtrîneţe. „ECONOMII" — Aceiaşi bani ţinuţi „la ciorap" sînt mereu în primejdie. Avîndu-i la îndemînă, cel ce i-a strîns, se simte ispitit mereu să-i cheltuiască fără rost, riscă să-i piardă. 4 MIC ÎNDREPTAR DE COMPORTARE RELAŢIA C.E.C CETĂŢEAN Intre 25 şi 31 octombrie, în întreaga ţară se desfăşoară tradiţionala „SĂPTAMINA A ECONOMIEI". Pentru informarea cititorilor noştri despre acţiunile şi manifestările ce se vor organiza cu acest prilej, precum şi asupra unor aspecte legate de activitatea acestei instituţii de serviciile căreia beneficiază azi milioane de cetăţeni, vă rugăm răspundeţi la cîteva întrebări. — Care sint acţiunile şi manifestările pe care le va organiza Casa de Economii şi Consemnaţiuni în această perioadă ? — In cadrul acestei „SAPTAMINI A ECONOMIEI" instituţia noastră va organiza o serie de acţiuni menite să stimuleze interesul populaţiei pentru economisirea la C.E.C. a veniturilor personale. în acest sens amintesc deschiderea unor expoziţii care vor ilustra avantajele economisirii la C.E.C. ; iniţierea unui concurs de vitrine avînd drept scop folosirea economiilor băneşti pentru procurarea unor bunuri de valoare mai mare şi de utilizare îndelungată ; un concurs de afişe ; programarea unor conferinţe ; manifestări artistice la căminele culturale, cluburi, case de cultură ; cicluri de filme în şcoli, în cadrul „Zilei elevului econom" etc. — Ce măsuri au fost luate pentru îmbunătăţirea deservirii depunătorilor ? Ne referim atît la perioada 25—31 octombrie, cît şi în viitor. — îmbunătăţirea continuă a deservirii populaţiei, atît prin unităţile C.E.C. de la oraşe cît şi prin cele de la sate, a constituit şi constituie un obiectiv central al Casei de Economii şi Consemnaţiuni. In acest scop s-a extins reţeaua de unităţi C.E.C. de deservire a populaţiei. La 30 septembrie 1970, existau 5 777 unităţi prin care se execută operaţiuni C.E.C. din care 1 512 unităţi proprii (1116 în mediul rural) şi 4 265 unităţi mandatare (unităţi poştale, ghişee în întreprinderi şi instituţii etc.) din care 3 659 funcţionează în mediul rural. In judeţul Satu Mare o unitate C.E.C. proprie revine la 10 500 locuitori ; în judeţul Arad la 11673 locuitori ; în judeţul Mureş la 11 720 locuitori ; în judeţul Braşov la 12 318 locuitori ; în judeţul Timiş la 12 620 locuitori ; iar în judeţul Brăila la 12 750 locuitori. Extinderea reţelei a mers mină in mină cu consolidarea unităţilor existente, în vederea creşterii capacităţii de atragere şi îmbunătăţire a deservirii depunătorilor. Pe baza rezultatelor bune obţinute în cadrul unor experimentări, s-a generalizat la toate unităţile C.E.C. sistemul de lucru prin care acelaşi salariat efectuează operaţiunile în libret şi jurnal, operaţiuni care anterior se efectuau de salariaţi diferiţi. S-au mecanizat operaţiunile cu maşina „NAŢIONAL" la un număr de 50 ghişee cu volum mare de operaţiuni, ceea ce a determinat scurtarea substanţială a timpului de efectuare a operaţiunilor (aceste maşini efectuează simultan operaţiunile în libret, foaia de depunere sau restituire şi în jurnalul de operaţiuni). La unităţile C.E.C. cu volum mare de operaţiuni au fost instalate aparate telex care asigură obţinerea rapidă a confirmărilor de sold, ceea ce contribuie la scurtarea duratei de efectuare a operaţiunilor de restituire. Ridicarea nivelului profesional al salariaţilor, educarea acestora în spiritul unei comportări civilizate, atente faţă de depunători constituie, de asemenea, o preocupare permanentă a Casei de Economii şi Consemnaţiuni. în acest sens, o deosebită atenţie a fost acordată învăţămîntului profesional la locul de muncă, în vederea însuşirii temeinice de către salariaţi a tehnicii de ghişeu, precum şi organizării şi desfăşurării activităţii de servire în condiţii optime, caracterizată prin conştiinciozitate, competenţă şi operativitate. — Care sînt avantajele acordate depunătorilor de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni ? — O atracţie deosebită pentru numeroşi depunători cu consecinţe asupra dezvoltării acţiunii de economisire o constituie faptul că depunerile, dobînzile şi cîştigurile sînt scutite de orice fel de impozite şi taxe, iar statul garantează sumele depuse la C.E.C. precum şi secretul operaţiunilor. Anual, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă depunătorilor, sub formă de dobînzi şi cîştiguri, sume în valoare de sute de milioane de lei. La depunerile pe libretele de economii cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a acordat pînă în luna octombrie a. c., prin tragerile la sorţi trimestriale, aproape 6 000 autoturisme de diferite mărci ca : Mercedes 190, Fiat 1 800, Fiat 1 500, Fiat 1300, Fiat 125, Volga M. 21, Renault 16, Renault 10, Dacia 1300, Dacia 1100, Moskvici 408 ş. a. Numai în cursul acestui an numărul de autoturisme pe care C.E.C.-ul le-a acordat depunătorilor se ridică la 1135. Cîştiguri importante au fost acordate de Casa de Economii şi Coinsemnaţiuni anul acesta şi la tragerile la sorţi a libretelor de economii cu cîştiguri, libretelor de economii cu dobîndă şi cîştiguri, libretelor de economii pentru construirea de locuinţe, libretelor de economii cu cîştiguri în materiale de construcţii, precum şi excursii în străinătate depunătorilor pe libretele de economii pentru turism, în fiecare lună la tragerile la sorţi ale obligaţiunilor C.E.C. Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă 2 887 cîştiguri în valoare de 2 830 000. — In încheiere vă rugăm să amintiţi cîteva dintre instrumentele de economisire puse de C.E.C. la dispoziţia depunătorilor şi avantajele pe care le prezintă acestea. — Ţinînd seama de diversitatea dorinţelor în virtutea cărora depunătorii economisesc bani la C.E.C., de faptul că mulţi depunători manifestă o preferinţă accentuată pentru unul sau altul dintre avantaje, Casa de Economii a instituit mai multe instrumente de economisire. Astfel, cetăţenii care doresc ca economiile lor să sporească prin dobînzi au la dispoziţie tradiţionalul, clasicul şi popularul Libret de economii cu dobîndă. Titularii lui beneficiază de o dobîndă anuală de 3,5 la sută, iar dacă depunerile se fac pe un termen de minimum 1 an, dobîndă se ridică la 5 la sută pe an. In sprijinul oamenilor muncii de la oraşe şi sate care economisesc pentru a construi locuinţe proprietate personală Casa de Economii şi Consemnaţiuni a introdus în ultimii ani două instrumente specifice : Libretul de economii pentru construirea de locuinţe şi Libretul de economii cu cîştiguri în materiale de construcţie. Pentru sumele depuse pe libretul de economii pentru construirea de locuinţe, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acoordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an sub formă de cîştiguri în bani. Cîştigurile se atribuie prin trageri la sorţi trimestriale. Titularii libretelor de economii ieşite cîştigătoare, care doresc să-şi construiască locuinţe proprietate personală cu sprijinul statului, beneficiază şi de dreptul de a depune opţiuni pentru oricare cartier sau tip de bloc, indiferent de data înscrierii. Depunătorilor pe libretele de economii cu cîştiguri în materiale de construcţii li se acordă prin trageri la sorţi trimestriale importante cîştiguri în bani cu care îşi pot procura, cu prioritate, principalele materiale necesare construirii de locuinţe : cherestea, ciment, tablă, carton asfaltat etc. Cetăţenii care doresc ca pe lingă dobînzi să aibă posibilitatea de a obţine cîştiguri în obiecte ca mobilă, televizoare, aragazuri cu butelii şi alte obiecte, au la dispoziţie Libretul de economii cu dobîndă şi cîştiguri. Dobîndă anuală care se acordă la depunerile pe acest libret este de 3,5 la sută pe an, din care 0,5 la sută se acordă cîştigurilor amintite, prin trageri la sorţi trimestriale. Mult solicitat de depunători, este şi Libretul de economii cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme care oferă titularilor importante avantaje, o dobîndă de 4 la sută pe an din care 2 la sută sub formă de cîştiguri în autoturisme. Cîştigurile se acordă prin trageri la sorţi trimestriale. Cetăţenii care preferă cîştigurile în bani au la dispoziţie Libretul de economii cu cîştiguri şi obligaţiunile CEC. Depunătorilor care economisesc pe libretul de economii cu cîştiguri li se acordă prin trageri la sorţi trimestriale cîşitiguri în bani din dobîndă de 3,5 la sută calculată la depunerile pe aceste librete. Trimestrial, la fiecare 1000 de librete se acordă cite 15 cîştiguri între 250 la sută şi 25 la sută, calculate la soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite cîştigătoare. Pentru sumele depuse pe obligaţiuni, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă o dobîndă de 4 la sută pe an sub formă de cîştiguri. Cîştigurile se atribuie prin trageri la sorţi lunare, care au loc în ultima zi a fiecărei luni şi au valori de 100 000 lei, 75 000 lei, 50 000 lei, 25 000 lei, 10 000 lei, 5 000 lei, 2 000 lei, 1 000 lei şi de 800 lei. O atenţie deosebită acordă Casa de Economii şi Consemnaţiuni educării în spiritul economiei a tinerei generaţii. Micilor depunători, unităţile C.E.C. le pun în permanenţă la dispoziţie instrumente de economisire specifice vîrstei şi preocupărilor lor . Cecurile de economii şcolare şi foaia cu timbre de economii. Cecurile de economii şcolare oferă elevilor posibilitatea să-şi îmbogăţească cunoştinţele din diferite domenii şi să-şi formeze deprinderea de a economisi. Am amintit doar cîteva dintre instrumentele de economisire puse la dispoziţia depunătorilor. Convorbire cu NICOLAE CAMBREA, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Casei de Economii şi Consemnaţiuni Intr-o noapte — povesteşte poetul — a ascultat sfaturile foarte înţelepte ale patru tovarăşi de drum din vagonul de cale ferată, cu care călătorea. Cel dinţii i-a spus : — Şi ascultă în ce pun eu toată înţelepciunea muncii : cîştigă cu două mîini şi cheltuieşte cu una. Vezi, e aşa de simplu : să-ţi fie cheltuiala mai mică decît cîştigul. Să faci aşa, ca totdeauna o parte, fie cît de puţină, din ceea ce agoniseşti, s-o pui deoparte, ca să ai pentru viitor... Cine cheltuieşte tocmai pe tocmai cît cîştigă nu e nici nebun, dar nici cuminte, ci omul veşnicei nevoi, căci poate munci să dea pe Ьrinei, şi tot n-o să aibă niciodată nimic. Vecinul începe şi el la rîndul lui : — Să-ţi mai spun şi eu una. E adevărat tot ce a spus. Dar n-a spus tot. Nici economia şi prevederea n-ajung ca să-ţi asigure munca. Eu ştiu altă învăţătură ; cine cumpără ce nu-i trebuie are să vîndă şi ceea ce-i trebuie. Vreau să zic să nu cheltuieşti banii pe lucruri de prisos, de cari n-ai nevoie şi de cari te poţi lipsi orişicînd. Vei fi văzut oameni, mai ales femei, cari se plimbă prin bîlciuri şi vor să cumpere, ca nişte copii, tot ce văd strălucitor şi ce le fură ochii, aşa că se încarcă de atîtea mărunţişuri fără nici o trebuinţă. Acestei plăceri nu-i zic, dacă vrei, risipăi, dar îi zic neînţelepciune... — Daţi-mi şi mie voie, zise al treilea, să vă spun şi eu o învăţătură pe lingă cele două aşa de bune. O ştiu de la tatăl meu... Nu vinde pielea ursului din pădure ! Ştiţi povestea cu vînătorul, cari a luat banii Muncă, economie prevedere pe o piele de urs, pe cari n-o avea, ci nădăjduia a doua zi la vînătoare să prindă un urs şi să o aibă. Şi n-a prins nici un urs, şi a rămas dator. Acum, vorba mea e asta: nu-ţi face socoteală, niciodată, pe ce ai putea să ai, adică nu fiice cheltuieli îfi Vederea unui cîştig pe cari îl aştepţi. Se poate îrştîmpla să nu ai cîştigul aşa de mare, cît îl socoteai, şi atunci romii şi cu datoria în spinare... — Acum se vede că e rîndul meu, zise rîzînd al patrulea. Să vă spun deci şi eu o învăţătură : cine nu preţuieşte paraua, nici de galben n-are milă. îmi aduc aminte, din şcoală, că zice într-un loc Benjamin Franklin : „Voi credeţi, poate, că o singură ceaşcă de ceai ori de cafea, ori un pahar de vin sau o bere, ori cîteodată o mâncare mai scumpă, o haină mai luxoasă şi, din cînd în cînd şi cîte o anumită petrecere, că toate acestea nu însemnează nimic ? Dar băgaţi de seamă : puţinul, cînd se repetă des, face mult !“ Învăţătura mea priveşte mai ales cheltuielile mărunte, nebăgate în seamă, care se repetă des. Cine dă, de pildă, 10 bani pe zi mai mult decît are nevoie să dea, face o cheltuială de prisos de 36 lei pe an. Cheltuielile de felul acesta devin cu timpul deprinderi rele, şi cît e de greu să te desberi de un obicei rău, o ştim cu toţii. Cine se gîndeşte mereu să cumpere tot ce-i place, acela foarte lesne o să uite că trebuie să plătească.. Nu zic să fii zgîrcit, şi murdar, şi să te lipseşti de toate ; zic numai că trebuie sa ţii paraua în şapte noduri şi s-o învârteşti de şapte ori între degete, pînă s-o dai. (GEORGE COŞBUC, Carta de citire, 1909) Printre monumentele arhitectonice ale Capitalei se numără şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni al cărei prag este trecut zilnic de mii de depunători la C.E.C. ADUNATE DE PRIN SATE FRUNTAŞI PRINTRE DEPUNĂTORI Printre cei mai harnici depunători la C.E.C. se numără şi gospodarii din comunele judeţului Brăila. Iată şi cîteva cifre semnificative. In comuna însurăţei există 2 400 depunători, iar în comuna Viziru numărul depunătorilor depăşeşte cu mult cifra de 4 000. Mulţi dintre aceştia şi-au construit cu banii economisiţi case noi. Printre ei se numără Ene Preda, Popa Traian şi Vasile Doxan, toţi din comuna Însurăţei. Zilele acestea, după cum sîntem informaţi, alţi săteni din însurăţei vor pune piatra de temelie la noile case. Şi aceştia şi-au cumpărat materialele necesare tot din economiile C.E.C. ÎN FIECARE COMUNĂ O UNITATE C.E.C. Pentru deservirea populaţiei, în judeţul Dîmboviţa, au fost înfiinţate 32 unităţi C.E.C. proprii — dintre care 26 în mediul rural — şi 110 unităţi poştale şi mandatare. In fiecare comună din judeţ există astăzi o unitate C.E.C. LIBRETE CÎŞTIGĂTOARE Prin tragerile la sorţi trimestriale, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă depunătorilor numeroase premii. Printre cîştigătorii din ultima vreme se numără şi Pătraşcu Dănilă din satul Urluieşti, comuna Ceparil Pămînteşti, judeţul Argeş (cîştigătorul unui premiu de 5 000 lei), Stoian Dumitru din comuna Sebeş, judeţul Arad (cîştigătorul unui autoturism Dacia 1100), Papahagi Gheorghe din Moineşti care a cîştigat 15 000 lei pe un libret de economii cu cîştiguri în materiale de construcţie şi alţii. In curînd alţi depunători îşi vor înscrie numele pe lista cîştigătorilor. Ziua Mondială a Economiei In fiecare an, la 31 octombrie, se serbează „Ziua Mondială a Economiei". Această hotârire a fost luată cu ocazia primului Congres international al caselor de economii din lumea întreagă, tinut la Milano în anul 1924. De atunci lumea întreagă celebrează Ziua Mondială a Economiei, organizîndu-se — cu acest prilej — vaste acţiuni de educare a populaţiei în spiritul de economie. La noi în ţară această zi se serbează în cadrul tradiţionalei „Sâptâmîni a economiei". Ocazie cu care, precum se ştie, se organizează multiple acţiuni şi manifestări menite să stimuleze interesul populaţiei de la oraşe şi sate pentru folosirea diverselor instrumente de economisire C.E.C. SATUL SOCIALIST Nr. 458 — Marţi 27 octombrie Din banii economisiți la C.E.C. mulţi gospodari de la sate şi-au construit case noi . Din copilărie, mi-aduc aminte, o dată cu puşculiţa, pe care copiii care învaţă acum să citească n-au apucat-o, cîntecul uitat şi el : Am un leu . Dar vreau să-l beu. Dar nici ăla nu-i al meu. In puşculiţă, copilului, de mic, îi punea taică-su, ban cu ban, cite unul, doi şi cînd era plină şi grea se căznea să scoată din puşculiţă cite un gologan cu cuţitul de masă, bont. Ridicînd puşculiţa cu fundul în sus îi strecura pe gură cuţitul şi, scormonind înăuntru, aluneca pe cuţit cite o monedă. Se isca necaz numai dacă aşteptînd să iasă un leu, venea pe cuţit un 5 parale. Atunci omul da cu puşculiţa de pămînt. La ce mai folosea economia ? S-a dus puşculiţa, s-a dus punga din sin şi motoaşca de sub saltea, s-a dus ciorapul de lină, chimirul. Le-a luat locul Casa de Economii Puşculiţa C.E.C... Ii citeşti numele pretutindeni, pe table, cu litere mari, îndemn la depunerea şi păstrarea unei părţi din munca fitecui. Garantaţi de stat, banii sînt ai dumitale, avutul dumitale. Oricît de măruntele paralele ţi-s scrise pe numele dumitale într-un libret care-i al dumitale şi pe care-l iei cu dumneata în buzunar. Apoi, banii strînşi la C.E.C. nu stau morţi, ca în fosta puşculiţă. Ei fac pui, se înmulţesc numai prin faptul că stau adunaţi laolaltă. C.E.C.-ul îi sporeşte cu dobînzi şi cîştiguri. După ce a economisit vreo cîţiva ani la C.E.C. un om îşi face o căscioară. Se duce cu libretul la C.E.C., îşi scoate banii. Bucurie ! El încasează peste sumele depuse cîteva mii de lei mai mult, pe care nu putea să-i mai aibă dacă banii i-ar fi zăcut într-o puşculiţă... (TUDOR ARGHEZI, Puşculiţa) I • La 30 septembrie 1970, soldul general al depunerilor la C.E.C. ale populaţiei a fost cu 6,3 la sută mai mare decît cel existent la 31 decembrie 1969. în prezent soldul general al depunerilor — indicator de bază al acţiunii de economisire — este de 2,4 ori mai mare decît la începutul anului 1966. • Soldul mediu pe locuitor (pe ţară), un alt indicator care reflectă dezvoltarea acţiunii de economisire, a fost la 30 septembrie a.c. cu 6,2 la sută mai mare, comparativ cu sfîrşitul anului trecut. In aceeaşi perioa- CIFRE GRĂITOARE că, în mediul sătesc, soldul mediu pe locuitor a marcat o creştere de 7,9 la sută. • La 30 septembrie 1970, numărul libretelor de economii deţinute de populaţie s-a ridicat la aproape 6,5 milioane. în medie pe ţară, revine un libret de economii la 3,1 locuitori. In anul 1960 numărul libretelor de economii a fost de 2 705 000 revenind in medie un libret la 7 locuitori. Durata de păstrare la C.E.C. a depunerilor a crescut de la 340 zile în 1965 la 468 zile în anul 1969. • O puternică dezvoltare a cunoscut acţiunea de economisire şi în rîndul populaţiei de la sate, numărul mare de librete de economii deţinute în prezent de locuitorii din mediul rural (2 016 000) constituie desigur o dovadă elocventă. • In primele trei trimestre ale anului 1970, s-au înfiinţat 30 agenţii, din care 27 în mediul rural. Această acţiune de dezvoltare a reţelei unităţilor de deservire a populaţiei va continua şi în viitor, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului să se mai înfiinţeze cca. 50 agenţii C.E.C. în mediul rural. Pagină realizată de CRISTIAN MANTU și MARIAN GHIOLDUS