Satul Socialist, octombrie 1970 (Anul 2, nr. 436-462)

1970-10-27 / nr. 458

PAGINA 2 Marţi 27 octombrie SOARELE răsare la ora 6 şi 45 de minute. Apune la ora 17 şi 14 minute. De la începutul anului au trecut 300 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 65 de zile. STAREA VREMII MEDALION■ C. E. C. La 24 noiembrie, se împlinesc 106 ani de existenţă a Casei de Economii şi Consemnaţiuni, înfiinţată printr-un decret sem­nat de domnitorul Al. I. Cuza. Reorganizată în anii noştri, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a devenit o instituţie de ale cărei servicii beneficiază milioane de cetăţeni. Aproape că nu este familie în care să nu găseşti unul sau mai mulţi depunători de economii pe libretele C.E.C. Diversitatea formelor de depuneri­­ librete cu dobîndă, cu cîştiguri în bani ; librete cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme ; librete cu cîştiguri în materiale de construcţie, cu cîştiguri în obiecte de larg consum etc. face ca numărul depunătorilor să crească continuu de la an la an. Timpul probabil pentru 27 oc­tombrie , vremea se va încălzi şi va fi în general frumoasă, mai ales în jumătatea de sud­­vest a ţării, unde cerul va pre­zenta înseminări accentuate. In nordul ţării se vor semnala ploi locale. Vint slab pînă la potri­vit Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 3 şi 7 gra­de, iar cele maxime între 8 şi 18 grade. Timpul probabil pentru 28, 29 şi 30 octombrie , vreme relativ călduroasă mai ales în sudul ţării. In Crişana, Maramureş, Transilvania şi Moldova cerul va prezenta înnourări mai accen­ » STAREA VREMII • ME9AUCH • POVESTEA VORBO • MICA INCraOPHNE# OMOSIM­E FOLOSITOARE toate şi vor cădea ploi locale. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura in scădere spre sfîrşitul intervalului începînd din nord-vestul ţării. Minimele vor fi cuprinse intre zero şi 10 gra­de, iar maximele între 8 şi 18 grade. Ceaţă locală. тЧШШШ • Cine nu păstrează nu are. • Economia s-o iubeşti şi pu­rurea s-o păzeşti, ca în lipsă niciodată şi nicicum să te gă­seşti. • Cînd tot cheltuieşti şi nimic păstrezi, curînd istoveşti, ca din sac cînd tot scoţi şi nimic pui la loc, îndată la fund ajungi. • Cheltuiala cu măsură pu­rurea îţi dă în gură, iar cea peste măsură şi bucâtura ţi-o scoate din gură. Vezi să n-o pori. • Economia te satură, risipa te flămînzeşte. Alege ce-ţi place. • Cumpătarea îţi aduce cea mai mare bucurie, că cu cît mai cumpătat cu atît mai îmbelşu­gat. • Cînd risipeşte bărbatul, arde casa pe jumătate ; cînd risipeşte femeia, arde toată casa. • Economia, dacă nu are nici o pată, este o virtute, o virtute socială îndeosebi, dar şi o vir­tute individuală. intr-adevăr, cel care economiseşte se lipseşte de una sau de alta, se înfrîneazâ, se opreşte în faţa povîrnişului plă­cerilor fără măsură, cl face astfel un act de prevedere şi de tărie sufletească. • Dacă vreţi să fiţi bogaţi, nu învăţaţi numai cum se cîşti­ ECONOMI­EI... Cine îşi păstrează economiile la el acasă nu foloseşte nimic, pentru că banii respectivi sînt o sumă „moartă11, adică nepro­ductivă. Depuşi la o casă de economii, aceşti bani îi aduc o dobîndă şi astfel suma creşte­ nu banul, ci şi cum se păs­trează. Dacă vă spune cineva că pu­teţi să vă ridicaţi altfel decît prin muncă, economie şi cultu­ră, fugiţi de el. • Cine adună la tinereţe, are la bâtrîneţe. „ECONOMII" — Aceiaşi bani ţinuţi „la ciorap" sînt mereu în primejdie. Avîndu-i la îndemînă, cel ce i-a strîns, se simte ispitit me­reu să-i cheltuiască fără rost, riscă să-i piardă. 4 MIC ÎNDREPTAR DE COMPORTARE RELAŢIA C.E.C CETĂŢEAN Intre 25 şi 31 octombrie, în întreaga ţară se desfăşoară tradiţio­nala „SĂPTAMINA A ECONOMIEI". Pentru informarea cititorilor noş­tri despre acţiunile şi manifestările ce se vor organiza cu acest pri­lej, precum şi asupra unor aspecte legate de activitatea acestei insti­tuţii de serviciile căreia beneficiază azi milioane de cetăţeni, vă ru­găm răspundeţi la cîteva întrebări. — Care sint acţiunile şi ma­nifestările pe care le va organi­za Casa de Economii şi Consem­naţiuni în această perioadă ? — In cadrul acestei „SAPTA­­MINI A ECONOMIEI" instituţia noastră va organiza o serie de ac­ţiuni menite să stimuleze interesul populaţiei pentru economisirea la C.E.C. a veniturilor personale. în acest sens amintesc deschiderea unor expoziţii care vor ilustra a­­vantajele economisirii la C.E.C. ; iniţierea unui concurs de vitrine avînd drept scop folosirea econo­miilor băneşti pentru procurarea unor bunuri de valoare mai mare şi de utilizare îndelungată ; un concurs de afişe ; programarea unor conferinţe ; manifestări artis­tice la căminele culturale, cluburi, case de cultură ; cicluri de filme în şcoli, în cadrul „Zilei elevului eco­nom" etc. — Ce măsuri au fost luate pentru îmbunătăţirea deservirii depunătorilor ? Ne referim atît la perioada 25—31 octombrie, cît şi în viitor. — îmbunătăţirea continuă a de­servirii populaţiei, atît prin unită­ţile C.E.C. de la oraşe cît şi prin cele de la sate, a constituit şi con­stituie un obiectiv central al Casei de Economii şi Consemnaţiuni. In acest scop s-a extins reţeaua de unităţi C.E.C. de deservire a populaţiei. La 30 septembrie 1970, existau 5 777 unităţi prin care se execută operaţiuni C.E.C. din care 1 512 unităţi proprii (1116 în me­diul rural) şi 4 265 unităţi manda­tare (unităţi poştale, ghişee în în­treprinderi şi instituţii etc.) din care 3 659 funcţionează în mediul rural. In judeţul Satu Mare o unitate C.E.C. proprie revine la 10 500 lo­cuitori ; în judeţul Arad la 11673 locuitori ; în judeţul Mureş la 11 720 locuitori ; în judeţul Braşov la 12 318 locuitori ; în judeţul Ti­miş la 12 620 locuitori ; iar în ju­deţul Brăila la 12 750 locuitori. Extinderea reţelei a mers mină in mină cu consolidarea unităţilor existente, în vederea creşterii ca­pacităţii de atragere şi îmbunătă­ţire a deservirii depunătorilor. Pe baza rezultatelor bune obţinute în cadrul unor experimentări, s-a ge­neralizat la toate unităţile C.E.C. sistemul de lucru prin care acelaşi salariat efectuează operaţiunile în libret şi jurnal, operaţiuni care an­terior se efectuau de salariaţi di­feriţi. S-au mecanizat operaţiunile cu maşina „NAŢIONAL" la un număr de 50 ghişee cu volum mare de o­­peraţiuni, ceea ce a determinat scurtarea substanţială a timpului de efectuare a operaţiunilor (aceste maşini efectuează simultan opera­ţiunile în libret, foaia de depunere sau restituire şi în jurnalul de o­­peraţiuni). La unităţile C.E.C. cu volum mare de operaţiuni au fost insta­late aparate telex care asigură ob­ţinerea rapidă a confirmărilor de sold, ceea ce contribuie la scurta­rea duratei de efectuare a opera­ţiunilor de restituire. Ridicarea nivelului profesional al salariaţilor, educarea acestora în spiritul unei comportări civilizate, atente faţă de depunători consti­tuie, de asemenea, o preocupare permanentă a Casei de Economii şi Consemnaţiuni. în acest sens, o deosebită atenţie a fost acordată învăţă­mîntului profesional la locul de muncă, în vederea însuşirii te­meinice de către salariaţi a tehni­cii de ghişeu, precum şi organizării şi desfăşurării activităţii de ser­vire în condiţii optime, caracteri­zată prin conştiinciozitate, compe­tenţă şi operativitate. — Care sînt avantajele acor­date depunătorilor de către Casa de Economii şi Consemna­ţiuni ? — O atracţie deosebită pentru numeroşi depunători cu consecinţe asupra dezvoltării acţiunii de eco­nomisire o constituie faptul că de­punerile, dobînzile şi cîştigurile sînt scutite de orice fel de impozite şi taxe, iar statul garantează su­mele depuse la C.E.C. precum şi secretul operaţiunilor. Anual, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a­­cordă depunătorilor, sub formă de dobînzi şi cîştiguri, sume în va­loare de sute de milioane de lei. La depunerile pe libretele de economii cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a acordat pînă în luna octombrie a. c., prin tragerile la sorţi trimestriale, aproape 6 000 autoturisme de diferite mărci ca : Mercedes 190, Fiat 1 800, Fiat 1 500, Fiat 1300, Fiat 125, Volga M. 21, Renault 16, Renault 10, Dacia 1­300, Dacia 1100, Moskvici 408 ş. a. Nu­mai în cursul acestui an numărul de autoturisme pe care C.E.C.-ul le-a acordat depunătorilor se ridi­că la 1135. Cîştiguri importante au fost a­­cordate de Casa de Economii şi Coinsemnaţiuni anul acesta şi la tragerile la sorţi a libretelor de economii cu cîştiguri, libretelor de economii cu dobîndă şi cîştiguri, libretelor de economii pentru con­struirea de locuinţe, libretelor de economii cu cîştiguri în materiale de construcţii, precum şi excursii în străinătate depunătorilor pe li­bretele de economii pentru turism, în fiecare lună la tragerile la sorţi ale obligaţiunilor C.E.C. Casa de Economii şi Consemnaţiuni acor­dă 2 887 cîştiguri în valoare de 2 830 000. — In încheiere vă rugăm să amintiţi cîteva dintre instru­mentele de economisire puse de C.E.C. la dispoziţia depunători­lor şi avantajele pe care le pre­zintă acestea. — Ţinînd seama de diversitatea dorinţelor în virtutea cărora de­punătorii economisesc bani la C.E.C., de faptul că mulţi depună­tori manifestă o preferinţă accen­tuată pentru unul sau altul dintre avantaje, Casa de Economii a in­stituit mai multe instrumente de economisire. Astfel, cetăţenii care doresc ca economiile lor să sporească prin dobînzi au la dispoziţie tradiţiona­lul, clasicul şi popularul Libret de economii cu dobîndă. Titularii lui beneficiază de o dobîndă anuală de 3,5 la sută, iar dacă depunerile se fac pe un termen de minimum 1 an, dobîndă se ridică la 5 la sută pe a­n. In sprijinul oamenilor muncii de la oraşe şi sate care economisesc pentru a construi locuinţe proprie­tate personală Casa de Economii şi Consemnaţiuni a introdus în ul­timii ani două instrumente specifi­ce : Libretul de economii pentru construirea de locuinţe şi Libretul de economii cu cîştiguri în mate­riale de construcţie. Pentru sumele depuse pe libretul de economii pentru construirea de locuinţe, Casa de Economii şi Con­semnaţiuni acoordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an sub formă de cîşti­guri în bani. Cîştigurile se atribuie prin trageri la sorţi trimestriale. Titularii libretelor de economii ieşite cîştigătoare, care doresc să-şi construiască locuinţe proprietate personală cu sprijinul statului, be­neficiază şi de dreptul de a depune opţiuni pentru oricare cartier sau tip de bloc, indiferent de data în­scrierii. Depunătorilor pe libretele de e­­conomii cu cîştiguri în materiale de construcţii li se acordă prin trageri la sorţi trimestriale impor­tante cîştiguri în bani cu care îşi pot procura, cu prioritate, princi­palele materiale necesare con­struirii de locuinţe : cherestea, ci­ment, tablă, carton asfaltat etc. Cetăţenii care doresc ca pe lingă dobînzi să aibă posibilitatea de a obţine cîştiguri în obiecte ca mo­bilă, televizoare, aragazuri cu bu­telii şi alte obiecte, au la dispoziţie Libretul de economii cu dobîndă şi cîştiguri. Dobîndă anuală care se acordă la depunerile pe acest li­bret este de 3,5 la sută pe an, din care 0,5 la sută se acordă cîştigu­­rilor amintite, prin trageri la sorţi trimes­­triale. Mult solicitat de depunători, este şi Libretul de economii cu dobîndă şi cîştiguri în autoturis­me care oferă titularilor impor­tante avantaje, o dobîndă de 4 la sută pe an din care 2 la sută sub formă de cîştiguri în autoturisme. Cîştigurile se acordă prin trageri la sorţi trimestriale. Cetăţenii care preferă cîştiguri­le în bani au la dispoziţie Libre­tul de economii cu cîştiguri şi o­­bligaţiunile CEC. Depunătorilor care economisesc pe libretul de economii cu cîşti­guri li se acordă prin trageri la sorţi trimestriale cîşitiguri în bani din dobîndă de 3,5 la sută calcu­lată la depunerile pe aceste libre­te. Trimestrial, la fiecare 1000 de librete se acordă cite 15 cîştiguri între 250 la sută şi 25 la sută, cal­culate la soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite cîştigătoare. Pentru sumele depuse pe obli­gaţiuni, Casa de Economii şi Con­semnaţiuni acordă o dobîndă de 4 la sută pe an sub formă de cîşti­guri. Cîştigurile se atribuie prin trageri la sorţi lunare, care au loc în ultima zi a fiecărei luni şi au valori de 100 000 lei, 75 000 lei, 50 000 lei, 25 000 lei, 10 000 lei, 5 000 lei, 2 000 lei, 1 000 lei şi de 800 lei. O atenţie deosebită acordă Casa de Economii şi Consemnaţiuni e­­ducării în spiritul economiei a ti­nerei generaţii. Micilor depunători, unităţile C.E.C. le pun în permanenţă la dispoziţie instrumente de econo­misire specifice vîrstei şi preocu­părilor lor . Cecurile de economii şcolare şi foaia cu timbre de eco­nomii. Cecurile de economii şcolare oferă elevilor posibilitatea să-şi îmbogăţească cunoştinţele din di­ferite domenii şi să-şi formeze de­prinderea de a economisi. Am a­­mintit doar cîteva dintre instru­mentele de economisire puse la dispoziţia depunătorilor. Convorbire cu NICOLAE CAMBREA, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Casei de Economii şi Consemnaţiuni Intr-o noapte — povesteşte poetul — a ascultat sfaturile foarte înţelepte ale patru tovarăşi de drum din vagonul de cale ferată, cu care călătorea. Cel dinţii i-a spus : — Şi ascultă în ce pun eu toată înţelep­ciunea muncii : cîş­­tigă cu două mîini şi cheltuieşte cu una. Vezi, e aşa de sim­plu : să-ţi fie cheltu­iala mai mică decît cîştigul. Să faci aşa, ca totdeauna o parte, fie cît de puţină, din ceea ce agoniseşti, s-o pui deoparte, ca să ai pentru viitor... Cine cheltuieşte tocmai pe tocmai cît cîştigă nu e nici nebun, dar nici cuminte, ci omul veş­nicei nevoi, căci poate munci să dea pe Ьrinei, şi tot n-o să aibă niciodată nimic. Vecinul începe şi el la rîndul lui : — Să-ţi mai spun şi eu una. E adevărat tot ce a spus. Dar n-a spus tot. Nici eco­nomia şi prevederea n-ajung ca să-ţi asi­gure munca. Eu ştiu altă învăţătură ; cine cumpără ce nu-i trebuie are să vîn­­dă şi ceea ce-i tre­buie. Vreau să zic să nu cheltuieşti ba­nii pe lucruri de prisos, de cari n-ai nevoie şi de cari te poţi lipsi orişicînd. Vei fi văzut oameni, mai ales femei, cari se plimbă prin bîl­­ciuri şi vor să cum­pere, ca nişte copii, tot ce văd strălucitor şi ce le fură ochii, aşa că se încarcă de atî­­tea m­ărunţişuri fără nici o trebuinţă. A­cestei plăceri nu-i zic, dacă vrei, risipăi, dar îi zic neînţelep­­ciune... — Daţi-mi şi mie voie, zise al treilea, să vă spun şi eu o în­văţătură pe lingă cele două aşa de bune. O ştiu de la tatăl meu... Nu vinde pielea ursu­lui din pădure ! Ştiţi povestea cu vînăto­­rul, cari a luat banii Muncă, economie prevedere pe o piele de urs, pe cari n-o avea, ci nă­dăjduia a doua zi la vînătoare să prindă un urs şi să o aibă. Şi n-a prins nici un urs, şi a rămas dator. Acum, vorba mea e asta­: nu-ţi face soco­teală, niciodată, pe ce ai putea să ai, adică nu fiice cheltuieli îfi Vederea unui cîştig pe cari îl aştepţi. Se poate îrştîmpla să nu ai cîştigul aşa de mare, cît îl soco­teai, şi atunci romii şi­­ cu datoria în spina­re... — Acum se vede că e rîndul meu, zise rî­­zînd al patrulea. Să vă spun deci şi eu o învăţătură : cine nu preţuieşte paraua, ni­ci de galben n-are milă. îmi aduc amin­te, din şcoală, că zice într-un loc Benjamin Franklin : „Voi cre­deţi, poate, că o sin­gură ceaşcă de ceai ori de cafea, ori un pahar de vin sau o bere, ori cîteodată o mâncare mai scumpă, o haină mai luxoasă şi, din cînd în cînd şi cîte o anumită petre­cere, că toate acestea nu însemnează ni­mic ? Dar băgaţi de seamă : puţinul, cînd se repetă des, face mult !“ Învăţătura mea priveşte mai ales cheltuielile mă­runte, nebăgate în seamă, care se repe­tă des. Cine dă, de pildă, 10 bani pe zi mai mult decît are nevoie să dea, face o cheltuială de prisos de 36 lei pe an. Chel­tuielile de felul acesta devin cu timpul de­prinderi rele, şi cît e de greu să te desberi de un obicei rău, o ştim cu toţii. Cine se gîndeşte mereu să cumpere tot ce-i place, acela foarte lesne o să uite că trebuie să plătească.. Nu zic să fii zgîrcit, şi murdar, şi să te lipseşti de toate ; zic num­ai că trebuie sa ţii paraua în şapte noduri şi s-o învâr­teşti de şapte ori în­tre degete, pînă s-o dai. (GEORGE COŞBUC, Carta de citire, 1909) Printre monumen­tele arhitectonice ale Capitalei se nu­mără şi Casa de E­­conomii şi Consem­naţiuni al cărei prag este trecut zil­nic de mii de de­punători la C.E.C. ADUNATE DE PRIN SATE FRUNTAŞI PRINTRE DEPUNĂTORI Printre cei mai harnici depună­tori la C.E.C. se numără şi gospo­darii din comunele judeţului Bră­ila. Iată şi cîteva cifre semnifica­tive. In comuna însurăţei există 2 400 depunători, iar în comuna Viziru numărul depunătorilor de­păşeşte cu mult cifra de 4 000. Mulţi dintre aceştia şi-au construit cu banii economisiţi case noi. Printre ei se numără Ene Preda, Popa Traian şi Vasile Doxan, toţi din comuna Însurăţei. Zilele acestea, după cum sîntem informaţi, alţi săteni din însurăţei vor pune pia­tra de temelie la noile case. Şi a­­ceştia şi-au cumpărat materialele necesare tot din economiile C.E.C. ÎN FIECARE COMUNĂ O UNITATE C.E.C. Pentru deservirea populaţiei, în judeţul Dîmboviţa, au fost înfiin­ţate 32 unităţi C.E.C. proprii — dintre care 26 în mediul rural — şi 110 unităţi poştale şi mandata­re. In fiecare comună din judeţ există astăzi o unitate C.E.C. LIBRETE CÎŞTIGĂTOARE Prin tragerile la sorţi trimestri­ale, Casa de Economii şi Consem­naţiuni acordă depunătorilor nu­meroase premii. Printre cîştigăto­­rii din ultima vreme se numără şi Pătraşcu Dănilă din satul Urluieşti, comuna Ceparil Pămînteşti, ju­deţul Argeş (cîştigătorul unui pre­miu de 5 000 lei), Stoian Dumitru din comuna Sebeş, judeţul Arad (cîştigătorul unui autoturism Da­cia 1100), Papahagi Gheorghe din Moineşti care a cîştigat 15 000 lei pe un libret de economii cu cîşti­guri în materiale de construcţie şi alţii. In curînd alţi depunători îşi vor înscrie numele­ pe lista cîşti­­gătorilor. Ziua Mondială a Economiei In fiecare an, la 31 octom­­brie, se serbează „Ziua Mon­dială a Economiei". Această ho­­târire a fost luată cu ocazia pri­mului Congres international al caselor de economii din lumea întreagă, tinut la Milano în a­­nul 1924. De atunci lumea întreagă ce­lebrează Ziua Mondială a Eco­nomiei, organizîndu-se — cu a­­cest prilej — vaste acţiuni de e­­ducare a populaţiei în spiritul de economie. La noi în ţară a­­ceastă zi se serbează în cadrul tradiţionalei „Sâptâmîni a eco­nomiei". Ocazie cu care, pre­cum se ştie, se organizează mul­tiple acţiuni şi manifestări me­nite să stimuleze interesul popu­laţiei de la oraşe şi sate pentru folosirea diverselor instrumente de economisire C.E.C. SATUL SOCIALIST Nr. 458 — Marţi 27 octombrie Din banii economisiți la C.E.C. mulţi gospodari de la sate şi-au construit case noi . Din copilărie, mi-aduc aminte, o dată cu puşculiţa, pe care copiii care învaţă acum să citească n-au apucat-o, cîntecul uitat şi el : Am un leu . Dar vreau să-l beu. Dar nici ăla nu-i al meu. In puşculiţă, copilului, de mic, îi punea taică-su, ban cu ban, cite unul, doi şi cînd era plină şi grea se căznea să scoată din puşculiţă cite un gologan cu cuţitul de ma­să, bont. Ridicînd puşculiţa cu fundul în sus îi strecura pe gură cuţitul şi, scormonind înăuntru, a­­luneca pe cuţit cite o monedă. Se isca necaz numai dacă aşteptînd să iasă un leu, venea pe cuţit un 5 parale. Atunci omul da cu puşcu­liţa de pămînt. La ce mai folosea economia ? S-a dus puşculiţa, s-a dus punga din sin şi motoaşca de sub saltea, s-a dus ciorapul de lină, chimirul. Le-a luat locul Casa de Economii Puşculiţa C.E.C... Ii citeşti numele pretutin­deni, pe table, cu litere mari, în­demn la depunerea şi păstrarea unei părţi din munca fitecui. Garantaţi de stat, banii sînt ai dumitale, avutul dumitale. Oricît de măruntele paralele ţi-s scrise pe numele dumitale într-un libret care-i al dumitale şi pe care-l iei cu dumneata în buzunar. Apoi, banii strînşi la C.E.C. nu stau morţi, ca în fosta puşculiţă. Ei fac pui, se înmulţesc numai prin faptul că stau adunaţi laolaltă. C.E.C.-ul îi sporeşte cu dobînzi şi cîştiguri. După ce a economisit vreo cîţiva ani la C.E.C. un om îşi face o căscioară. Se duce cu libre­tul la C.E.C., îşi scoate banii. Bucurie ! El încasează peste sume­le depuse cîteva mii de lei mai mult, pe care nu putea să-i mai aibă dacă banii i-ar fi zăcut într-o puşculiţă... (TUDOR ARGHEZI, Puşculiţa) I • La 30 septembrie 1970, sol­dul general al depunerilor la C.E.C. ale populaţiei a fost cu 6,3 la sută mai mare decît cel existent la 31 decembrie 1969. în prezent soldul general al depunerilor — indicator de bază al acţiunii de economisire — este de 2,4 ori m­ai mare decît la începutul anului 1966. • Soldul mediu pe locuitor (pe ţară), un alt indicator care reflectă dezvoltarea acţiunii de economisire, a fost la 30 sep­tembrie a.c. cu 6,2 la sută mai mare, comparativ cu sfîrşitul anului trecut. In aceeaşi perioa- CIFRE GRĂITOARE că, în mediul sătesc, soldul me­diu pe locuitor a marcat o creş­tere de 7,9 la sută. • La 30 septembrie 1970, nu­mărul libretelor de economii deţinute de populaţie s-a ridi­cat la aproape 6,5 milioane. în medie pe ţară, revine un libret de economii la 3,1 locuitori. In anul 1960 numărul libretelor de economii a fost de 2 705 000 revenind in medie un libret la 7 locuitori. Durata de păstrare la C.E.C. a depunerilor a cres­cut de la 340 zile în 1965 la 468 zile în anul 1969. • O puternică dezvoltare a cunoscut acţiunea de economi­sire şi în rîndul populaţiei de la sate, numărul mare de libre­te de economii deţinute în pre­zent de locuitorii din mediul rural (2 016 000) constituie de­sigur o dovadă elocventă. • In primele trei trimestre ale anului 1970, s-au înfiinţat 30 agenţii, din care 27 în mediul rural. Această acţiune de dez­voltare a reţelei unităţilor de deservire a populaţiei va conti­nua şi în viitor, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului să se mai în­fiinţeze cca. 50 agenţii C.E.C. în mediul rural. Pagină realizată de CRISTIAN MANTU și MARIAN GHIOLDUS

Next