Satul Socialist, octombrie 1970 (Anul 2, nr. 436-462)

1970-10-18 / nr. 451

SATUL SOCIALIST • Sesiunea Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii, întrunită la Delhi In prezenţa a 100 de delegaţi din 50 de ţâri, examinează probleme actuale ale mişcării pentru pacea şi securitatea popoarelor, consolidării unităţii rîndurilor for­ţelor progresiste care se pronunţă pentru inde­pendenţă naţională, împotriva imperialismului. Participanţii la sesiune acordă o atenţie deose­bită situaţiei din Asia de sud-est, Orientul A­­propiat şi problemelor dezarmării. • Delegaţia guvernamentală din Uniunea So­vietică, condusă de V. N. Doenin, ministrul con­strucţiilor de maşini pentru industria uşoară, alimentară şi aparate de uz casnic, care a­par­­ EVENIMENTE­ ticipat la deschiderea Tîrgului internaţional Bucureşti, a părăsit Capitala. • Preşedintele Republicii Federale a Germa­niei, Gustav Heinemann, a primit vineri pe pa­triarhul Bisericii ortodoxe române, Justinian, care se află într-o vizită oficială în R. F. a Ger­maniei.­­ A părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre patrie, tovarăşa Savka Dabcevici Kucear, pre­şedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Croa­ţia, membru al Prezidiului U.C.I., care, la invi­taţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită de priete­nie în ţara noastră. • între 15 şi 16 octombrie a avut loc la Bucu­reşti reuniunea Comitetului pentru comerţul Est-Vest din cadrul „Clubului de la Stockholm"— organizaţie din care fac parte asociaţii de im­­portatori-exportatori, producători şi comercianţi din diferite ţâri ale lumii. • Hushang Ansary, ministrul economiei Ira­nului, a sosit la Bucureşti, pentru a participa la lucrările celei de a 6-a sesiuni a Comisiei mixte ministeriale pentru cooperare economică şi teh­­nico-ştiințifica între România și Iran. ANUL II Nr. 451 | DUMINICĂ 18 OCTOMBRIE 1970 | 4 pagini — 30 bani SITUAȚIA INSAMINTARII GRIULUI IN COOPERATI­VELE AGRICOLE LA DATA DE 16 OCTOMBRIE CARNET Arcani, o aşezare de plu­gari şi livădari, de crescători de oi şi culegători de ciuperci gustoase, de lemnari şi — mai puţin ca întindere dar nu fără o oarecare faimă a rezultate­lor lichide — de podgoreni. Dar, mai cu seamă, aici este vatra uneia dintre fostele „factorii“ ale Ţării dimierilor, lucrători de apă în pivele de pe Juleş (mori cu „fâcare", cu totul şi cu totul de lemn) şi cutreierători, din generaţie în generaţie, cu valul de postav sar în căruţă şi cu cotul de lemn înfipt în chimir, prin toată Oltenia, pînă la Dunăre, de-a lungul, sau peste munţi, de-a dreptul, spre Transilva­nia. Pentru cine ştie ţara, aici Arcani poate fi trăită bucuria desco­peririi unui loc de dulce in­­tîlnire, de subtilă întrepătrun­dere a graiului, obiceiurilor, şi artei Valahiei Mici cu ace­lea die ţinutului de peste munţi. Aici, pronunţia înlo­cuieşte frecvent pe ce cu­şe sau d­e, perfectul simplu, ner­vos, s-a convertit în molate­cul, visătorul imperfect iar ritmul vorbirii este mult mai discret, mai galeş decît cel din Dolj şi chiar din Mehe­dinţi (cu toate că, adesea, cu­­vîntul se prezintă cu silabe şi chiar grupuri de silabe cen-PETRE DRAGU (Continuare in pag. a 2-a) Inimi de piatră Chiar dacă acum sîntem mari, poate cu tîmplele cărunte, avem familie, copii, dar nu uităm că sîntem copii şi mergem să ne vedem părinţii care ani şi ani au muncit din greu să ne vadă în rîndul oamenilor. Am întîlnit odată un tînăr student în anul I al Academiei de ştiin­ţe economice din Bucureşti. Era sîmbătă, aproape de miezul nopţii. La această oră lua tre­nul pînă la Petroşani şi în noaptea următoare se reîntor­­cea la Bucureşti. Pierdea două nopţi, străbătea sute de kilo­metri numai să-şi vadă mama. „Vreau s-o aud pe mama spu­­nîndu-mi : puiul meu ! Vreau să aud vocea mamei". In cuvintele tînărului era atîta dragoste pentru cea care i-a dat viaţă îneît ţi se umezeau o­­chii. Marea majoritate a copiilor, fie că au 20 sau 50 de ani, nu uită că mama a vegheat la ca­­pătîiul lor, că tata a muncit ca ei să ajungă oameni cu un rost în viaţă, cinstiţi, apreciaţi de consăteni. Se întîlnesc însă şi ca­zuri în care copiii, ajunşi acum oameni în toată firea, uită de părinţi, ba mai mult, îi perse­ VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU IN CALIFORNIA In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe Coasta de vest a Statelor Unite, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele care-l însoţesc, a plecat vineri de la San Francisco spre o­­raşul Fresna din California. Dis­tinşii oaspeţi români sunt însoţiţi de reprezentanţi ai întreprinderii pentru echipament destinat indus­triei alimentare şi irigaţiilor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno. Avionul special zboară deasupra unei regiuni brăzdată de o reţea de canale de irigaţii şi lacuri de acu­mulare. Şeful statului român se interesează îndeaproape de carac­teristicile acestui sistem, primeşte explicaţii amănunţite din partea proiectantului principal al siste­mului de irigaţii şi de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Is­­land Valley, avionul special ateri­zează pe aeroportul din Fresno. Pe aeroport au venit în întîmpinarea preşedintelui Ceauşescu primarul ed-interim al oraşului, Paul Wase­­miller, şi alţi reprezentanţi ai auto­rităţilor locale, în semn de omagiu primarul înmînează conducătoru­★ Următorul popas se face la bara­jul fiianţ de pe rîul San Joaquin. Preşedintele Nicolae Ceauşescu pu­ne o serie de întrebări cu privire la capacitatea rezervorului, la de­bitul de apă distribuită anual pen­tru fiecare ha, la eficienţa econo­mică a sistemului în ansamblu. în încheierea vizitei la baraj, preşe­dintele Nicolae Ceauşescu semnea­ză în Cartea de onoare. 4 După o călătorie de o oră cu a­­vionul, oaspeţii poposesc în locali­tatea San Jose, unde se află cen­trala întreprinderii vizitate, în în­­tîmpinare au venit primarul ora­şului, James Ron, şi preşedintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation", James Hall. îndată după sosire, este prezentat un in­teresant film despre activitatea în-­ treprinderilor care au legături de­ afaceri şi cu ţara noastră, despre laţii. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. în cursul discuţiilor ce au avut loc cu acest prilej, au fost evocate posi­bilităţile de extindere în continua­re a relaţiilor de colaborare dintre firmele americane şi firmele din ţara noastră, inclusiv cooperarea în producţie şi, în general, de inten­sificare a raporturilor economice dintre România şi S.U.A. ★ După-amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi persoanele care-l în­soţesc au vizitat Uzinele „Memo­­rex“ din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pen­tru calculatoare electronice. Dea­supra intrării principale se află scrisă în limba română urarea „Bi­ne aţi venit la Memorex". La so­sire, oaspeţii au fost salutaţi de preşedintele campaniei, Lawrence Spltters. în secţiile de fabricaţie, preşedintele Ceauşescu s-a intere­sat de tehnologia aplicată şi de performanţele tehnice obţinute, a discutat cu specialiştii, relevînd e­­xistenţa posibilităţilor de dezvol­tare a schimburilor, de cooperare (Continuare In pag. a 4-a) lui statului român o diplomă prin diverse tipuri de maşini şi bisto­care i se conferă titlul de cetăţean de onoare al oraşului Fresno, pre­cum şi cheia oraşului. Oaspeţii se îndreaptă cu maşinile spre planta­ţiile de portocali irigate. Convoiul de maşini se opreşte în dreptul plantaţiilor. Se dau explicaţii asu­pra sistemului de aducţiune, pom­pare şi distribuire a apei. (Continuare în pag. a 2-a) Cei patru zile înainte de ex­pirarea timpului optim — la 16 octombrie — în cooperati­vele agricole mai erau de în­­sămînţat cu grîu 720 710 hec­tare, suprafaţă ce reprezintă 36 procente din plan. Cum in­dică şi harta alăturată doar cooperatorii din trei judeţe — Brăila, Galaţi şi Satu Mare sunt pe punctul de a încheia semănatul griului în zilele ur­mătoare. Avertizarea meteorologilor în legătură cu o posibilă în­răutăţire a vreunei, consemna­te în toate articolele noastre din ultima perioadă, s-au con­firmat. Au căzut şi cad ploi de lapoviţă, s-au produs înghe­ţuri. Cit de greu se lucrează în aceste condiţii o ştiu cel mai bine cooperatorii şi meca­nizatorii. însămînţarea griului trebuie însă realizată urgent pe toate suprafeţele planifica­te, în condiţiile de faţă ca fiind o sarcină naţională de cea mai mare importanţă. Deşi într-un număr de ju­deţe vitezele de lucru au spo­rit în ultimele zile, totuşi ele nu asigură încheierea lucrării în timp optim, pînă la 20 oc­tombrie. în ultima săptămină au fost însămînţate cu grîu 567 047 hectare, echivalînd cu 27 de procente, ceea ce în­seamnă că dacă se va avansa în acest ritm lucrarea va fi terminată cel mai devreme în jur de 25 octombrie. Fiecare ţăran cooperator cunoaşte, însă, destul de bine preţul în­­tîrzierii, chiar şi cu o zi, a în­­săminţării griului. Dar dacă pe ţară s-a avansat în ultima săptămînă cu o vi­teză de 27 procente, în unele judeţe lucrarea a continuat să se desfăşoare mai puţin alert, ceea ce indică că aici însămîn­­ţările nu se vor termina nici la 25 octombrie. Este, în pri­mul rînd, cazul cooperativelor agricole din judeţul Braşov a căror realizări din aceste ulti­me zile se cifrează doar la 12 procente din plan, a cooperati­velor agricole din Vîlcea — 13 (Continuare ti» pag. a 3-a) LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI , Cooperatorii din judeţul Brăila au terminat semănatul griului O ştire sosită la închiderea ediţiei ne anunţă că în cursul zilei de 17 octombrie cooperativele agricole din judeţul Brăila au terminat, semănatul griului. Este un succes care îi plasează, din nou, pe cooperatorii şi mecani­zatorii acestui judeţ în fruntea întrecerii pentru recolte bogate. Terminarea însâmînţârilor pe întreaga suprafaţă planificată cu 5 zile mai devreme faţă de limita stabilită de specialişti pentru acest judeţ de­monstrează capacitatea de organizare a mecanizatorilor şi ţărănimii coo­peratiste brailene, care au acumulat o bogată experienţă în efectuarea lu­crărilor agricole în timp optim şi de bună calitate. In prezent, eforturile cooperatorilor şi mecanizatorilor sunt concentrate pentru terminarea recolta­tului culturilor tîrzii şi executarea arăturilor de toamnă. AU MAI RĂMAS DOAR 3 ZILE DIN EPOCA OPTIMA PENTRU SEMĂNATUL GRIULUI FOL­OSIŢI-LE DIN PLIN! Deficienţe asemănătoa­re în trei judeţe diferite Unii lucrează şi în lapo­­viţă, alţii petrec şi în zilele cu soare De ce ocolesc activiştii organelor agricole ju­deţene unităţile râmase în urmă Vîlcea, Satu-Mare, Maramureş — trei judeţe situate în colţuri di­ferite de ţară. Cu trei zile înainte de expirarea acelei perioade pe care specialiştii au numit-o timp optim pentru semănat un raid în­treprins de cîţiva redactori şi co­respondenţi ai ziarului evidenţia­ză cîteva probleme comune deşi stadiile de desfăşurare a lucrărilor agricole de sezon sunt diferite. Blocnotesurile colegilor care au luat parte la raid cuprind zeci de fapte de muncă titanică, eroică. Bătălia strîngerii recoltelor, a pre­gătirii viitoarelor holde nu mai este doar o expresie figurativă, în multe cazuri ea este cu adevărat o între­cere a omului — cooperator,, me­canizator, inginer — cu timpul, cu vitregiile unei toamne cu îngheţuri, ploi, lapoviţe şi ninsori mult prea timpurii. Cutreierînd satele, cîmpurile din zona Careiului şi de pe Valea So­ ION ŞERBU (Continuare in pag. a 3-a) „Sperăm să ocupăm un loc de frunte in întrecerea pentru frumos“... LA AXENTE SEVER 50 LA SUTA DIN GOSPODA­RII RACORDATE LA REŢEAUA DE APĂ CUREN­TĂ 7 KM DE DRUM AMENAJAŢI ÎN TIMP RECORD PĂLTINIŞ, „PERLA" SIBIULUI ...Sate cit mai frumoase, bine îngrijite, sistematizate, cu dru­muri pietruite sau asfaltate, cu trotuare şi podeţe, cu noi cămine culturale, magazine, şcoli, grădiniţe de copii. Aceasta este deviza întrecerii patriotice pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a satelor şi comunelor patriei noastre. Activitatea vastă ce se des­făşoară pe acest tărâm este indisolubil legată de eforturile gene­rale depuse pe multiple planuri pentru realizarea şi depăşirea sar­cinilor trasate de partid în acest ultim an al cincinalului. După o vizită prin mai multe din satele pitoreşti ale zonei sibie­­ne, ne-am adresat tovarăşului inginer SIMION SCHORSTEN, vi­cepreşedinte al Consiliului popular judeţean Sibiu, cu rugămintea de a ne prezenta o sinteză a realizărilor în domeniul gospodăririi localităţilor rurale, precum şi a preocupărilor de viitor. —-— ----------------------------------- — Cel mai semnificativ aspect pe care aş vrea să-l semnalez — ne-a spus domnia sa — este par­ticiparea largă a locuitorilor jude­ţului nostru la efectuarea unor importante lucrări de interes ob­ştesc cu caracter local, pe baza unor planuri de acţiune întocmite din timp. Cifric, valoarea lucră­rilor efectuate se ridică la suma de 52 de milioane de lei. De remarcat faptul că angajamentul a fost depăşit cu lucrări în valoare de 97 976 lei. — V-am ruga să ne prezentaţi cîteva asemenea acţiuni. — Peste tot s-a acordat o im­portanţă de prim ordin lucrărilor cu caracter obştesc : construcţii, întreţineri şi reparaţii de drumuri , amenajări de parcuri şi zone verzi, prin plantarea unui număr însemnat de pomi, arbori şi arbuşti decorativi , construcţii de poduri şi podeţe. S-au făcut taluzări de maluri şi importante lucrări de îndiguire a rîurilor Tîrnave, Tibi­­ciu, Olt. în afară de acestea, s-au construit baze sportive, şcoli, că­mine culturale şi s-au făcut lu­crări de amploare pentru alimen­tarea cu apă potabilă şi energie electrica a satelor. Multe din a­­ceste lucrări au fost efectuate în special în zilele de duminică. Ast­fel, locuitorii din satul Coveş au lucrat şi noaptea la lumina faru­rilor pentru amenajarea unui drum comunal şi a unei alei de beton. — Care sînt comunele cu cele mai frumoase realizări? — în primul rînd Micăsasa. Lo­cuitorii acesteia au depus o activitate serioasă de întru­ LILIANA MÎRŞANU Toamna se umplu hambarele. JLa Cozăneşti (Ialomiţa), baza de recepţie a înmagazinat pină in prezent mii de vagoane de porumb ştiuleţ. Foto : C. NEGOIŢA Paralel cu recoltatul porumbului, suprafeţele eliberate sunt însămînţate cu cereale puioase. Muncind organizat, folosind fiecare zi bună de lucru, coo­peratorii din Mihăileşti, judeţul Buzău, seamănă cu grîu ultimele suprafețe. cută. E groaznic să afli aseme­nea acte, penibil e să le şi aş­terni pe hirtie. în urmă cu cîteva luni am primit o scrisoare de la­ o bâ­­trînă din comuna Bolintinu din Vale, judeţul Ilfov. Mama îşi reclama copiii care refuzau s-o ajute acum, la bătrîneţe. Fie­care o trimitea de la unul la al­tul şi nici unul nu-şi asuma răspunderea de a-şi îngriji mama. Nu voi mai da numele celor doi fii, întrucît, destul de greu, şi-au recunoscut vina, au acceptat să-şi îngrijească mama. Casa bătrînei era mică şi neîn­grijită. Curtea năpădită de bu­ruieni. Alături, vrînd parcă să umbrească mica locuinţă, se înalţă o casă mare, cu multe camere, a unuia din feciori. Pes­te drum, o altă casă, la fel de arătoasă. E a celuilalt fiu. Amîn­­doi feciorii sînt zidari, dar nici unul nu a pus mina să facă o cît de mică reparaţie la casa unde au copilărit. De la mica locuinţă, prin bălăriile înalte, se observa o potecă. Nu ducea la cei doi copii, ci la factorul poş­tal care o ajută pe bătrînă. Nu era nimeni acasă, aşa că ar­ ie­şit în drum unde am întîlnit un om care stătea în faţa porţii. GH.NEAGU RADU (Continuare în pag. a 2-a) IL

Next