Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)
1970-11-22 / nr. 481
• "Ministrul comerţului exterior, Cornel Burtica, s-a înapoiat în Capitală din vizita făcută în R. P. Chineză, unde a purtat convorbiri în legătură cu dezvoltarea schimburilor comerciale dintre ţara noastră şi această ţară. SAISI SOCIALIST . "ST■ " »............■»...."щгтд—газаднии — м— cotidian editat da . Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL II Nr. 481DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Totodată, ministrul român a făcut o vizită în Uniunea Sovietică, cu prilejul căreia a semnat acordul comercial pe termen lung între România şi U.R.S.S. pe perioada 1971—1975. • În Capitală a sosit delegaţia Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, condusă de Dondogiin Tevegmid, preşedintele Marelui Hural Popular, membru al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, rectorul Universităţii de Stat din Ulaiu Bator, care va face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. • în urma tratativelor care au avut loc, la Moscova a fost semnat acordul între guvernele Republicii Socialiste România şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind livrarea de către Uniunea Sovietică de utilaje şi acordarea de asistenţă tehnică României în construirea unor obiective ale industriei construcţiilor de maşini pe perioada 1971—1975, în timpul vizitei în U.R.S.S., delegaţia română, condusă de tovarăşul Ioan Avram, a avut, de asemenea, convorbiri cu A. I. Sokin, ministrul industriei electronice, şi A. M. Tarasov, ministrul industriei de automobile, precum şi cu conducerile ministerelor pentru construcţii navale şi de tractoare şi maşini agricole ale UR.S.S . La galeriile naţionale „Bab Rouah" din Sabat a avut loc vernisajul expoziţiei „Arta grafică contemporană românească", organizată în cadrul programului de schimburi culturale româno-marocane. • La Paris a fost semnat Protocolul privind schimburile de produse pe anul 1971 între R. S. România şi Franţa. AGENDA AGRICOLĂ A SĂPTÂMÎNÎI Calendaristic zilele lui 1970 sînt numărate. In fapt, a început și se desfășoară din plin noul an agricol. Ce avem de făcut în săptămîna care urmează ? CULTURILE DE CÎMP • Încheierea grabnică pînă la sfîrșitul acestei luni a arăturilor reclamă următoarele măsuri : — Folosirea la maximum a capacităţii de lucru a tractoarelor. Acestea vor fi grupate In 1—2 formaţii şi nu vor părăsi parcela pină cînd lucrarea nu va fi încheiată. — Utilizarea în totalitate a zilei-lumină, organizarea de schimburi prelungite.— Atenţie deosebită calităţii arăturilor — adîncime, uniformitate, înlăturarea totală a greşurilor între brazde sau la capetele de tarlale. — Conducerile cooperative(Continuare in pag. a 3-a) i/W4AWWWVWV4lVWf SÎNTEM ÎN PRAGUL IERNII, DAR PE CÎMP SE MAI GĂSESC MULTE NUTREŢURI Stringeţi-le repede in „cămara" zootehniei! In condiţiile toamnei prelungite din acest an, cu multe zile însorite, cooperativele agricole din judeţul Prahova au posibilitatea să-şi completeze balanţa furajeră, strîngînd şi depozitînd cu grijă toate resursele de furaje ce mai există pe cîmp, în grădinile de legume. Specialiştii de la direcţia agricolă şi majoritatea celor din unităţi manifestă preocupare pentru asigurarea unor stocuri de furaje corespunzătoare nevoilor de hrană ale animalelor. Şi totuşi, potrivit ultimei situaţii centralizate la direcţia agricolă, în prezent, în cooperativele agricole din Prahova balanţa furajeră prezintă un deficit de circa 10 000 de tone de fînuri şi peste 14 000 de tone de furaje suculente. O situaţie cu atît mai îngrijorătoare cu cit sarcinile de producţie pentru anul viitor sunt în creştere şi, după cum se ştie, îndeplinirea acestora este condiţionată de nivelul furajării animalelor. Cum în acest judeţ cooperativele agricole sunt situate în două zone distincte — colinară şi de cîmpie — în prima predomină imurile, în a doua suculentele. Dar şi într-o zonă şi în alta, rolul hotărîtor în echilibrarea balanţei furajere îl au iniţiativa şi spiritul gospodăresc. Edificatoare în acest sens, sînt situaţiile întîlnite în cooperativele agricole din Poseşti, Bătrîni, Drajna de Sus şi Starchiojd, situate în zona de deal, unde consiliile de conducere au luat la timp măsuri pentru recoltarea, transportul şi depozitarea unor mari cantităţi de finuri. In parcurile de furaje, aceste unităţi dispun de stocuri de fînuri între 1 200 şi 1 700 de tone. Pe lingă acestea, au fost însilozate însemnate cantităţi de ierburi, necesarul de suculente fiind completat şi cu borhotul rezultat de la prelucrarea şi industrializarea fructelor. Am putea continua şirul exemplelor pozitive. Dar ceea ce trebuie relevat este faptul că unele cooperative — şi nu puţine — s-au trezit abia acum, la prag de iarnă, că mi au suficiente furaje. In unele cazuri, aceasta se datoreşte neglijenţei, proastei gospodăriri a resurselor existente. Un singur exemplu : cooperativa agricolă din Podenii Vechi, situată în zona de deal, dispune de condiţii optime pentru a-şi asigura cantităţi mari de furaje,, care să acopere nu numai ne- H. GROSU coresp. „Satului socialist" Q Ф Ф DELEGAŢIA De PARTID $1 DEfAINTAIA, CONDUSA DE TOVARĂŞUL DI. CEAUŞESCU, se a încheiat vizita in r. p. bulgaria Mii de locuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineaţa, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodobită cu mari drapele româneşti şi bulgare. Portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu era încadrat de portretele tovarăşilor Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţii români, la aeroport au venit tovarăşii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Comitetului de Stat pentru ştiinţă şi progres tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Tanev, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vladimir Bonev, Roza Karitarova, Gheorghi Bocov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, preşedintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kulişev, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Minek Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular orăşenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti bulgari şi străini. (Continuare în pag. a 4-a) PAMINTUL — OBIECT AL UNUI VAST PROGRAM NATIONAL Relaţiile permanente pe care le am cu cooperativele din preajma staţiunii, schimburile de experienţă la care particip mi-au permis să-mi dau seama că în rîndul unor specialişti, al membrilor unor consilii de conducere tinde să se încetăţenească unele idei păgubitoare. Una din ele ţine de ignorarea efectelor eroziunii. Nu se înţelege că acesta este un fenomen care aduce agriculturii prejudicii imense. Dacă s-ar calcula consecinţele efectelor negative ale eroziunii s-ar ajunge la constatarea că ele sunt mai mari chiar decit cele provocate de inundaţiile din acest an. Spre deosebire de inundaţii, eroziunea nu loveşte spectaculos, dar loveşte sistematic. Dacă primele pot fi comparate cu un accident a cărui victimă se însănătoşeşte intr-un timp relativ scurt, eroziunea trebuie asemănată cu o boală care pretinde tratament îndelungat şi respectarea unui regim adecvat in tot timpul vieţii. A doua idee păgubitoare este şi mai dăunătoare decit prima. Suc GH. STOIAN directorul Staţiunii centrale experimentale Perierii judeţul Vaslui Sint expusă, această idee constă în convingerea că problema combaterii eroziunii solului va fi complet rezolvată în cadrul vastului program care are ca obiect pămîntul, program pentru a cărui înfăptuire se alocă mijloace materiale şi băneşti considerabile. Or, treburile nu stau aşa. Eroziunea este un fenomen natural care, oricu l-ai combate prin lucrări de mare anvergură, nu realizezi prea mult dacă nu te preocupi în permanenţă de prevenirea lui. Unităţile nu trebuie să aştepte realizarea unor amenajări complexe antierozionale pentru a combate eroziunea. Cele care dispun de astfel de amenajări nu trebuie să creadă că au rezolvat problema. Cu sau fără amenajări, combaterea eroziunii rămîne o problemă deschisă. Agricultorului i se pretinde nu atît să combată — evident, dacă este cazul trebuie făcut și acest lucru — cit să prevină eroziunea. — Discutînd, nu mai reţin cu ce prilej cu un grup de ingineri şi ţărani cooperatori, eminentul savant Gh. Ionescu- Siseşti a încheiat convorbirea cu interlocutorii prin îndemnul de a combate eroziunea o dată şi de a preveni-o zilnic. Acest adevăr merită să fie reţinut. Deşi calendaristic 1970 nu s-a încheiat, munca de înfăptuire a sarcinilor viitorului an agricol se află în plină desfăşurare. Inginerii agronomi din cooperative lucrează în prezent la schiţele preliminare de amplasare a culturi(Continuare în pag. a 3-a) Combate eroziunea o dată, însă previn-o zilnic ! Aproape de Deda, de o parte şi de alta a Mureşului, acolo unde după zbateri prelungi rîul reuşeşte să scape din încleştarea munţilor, drumuri şerpuite de ţară te duc spre Ripa, de Jos, Ruşii-Munţi, Bistra Mureşului, Vătava, sau puţin r mai jos spre Luieriu, Săcal şi Idicel, aşezări mici de munte, cu oameni harnici şi buni gospodari. Aceleaşi locuri minunate călătorul le întîlneşte pe Gurghiu în sus, pe apa Tîrnavei şi Comlodului. Dar ceea ce uimeşte pe cel sosit pentru prima dată în aceste localităţi, este frumuseţea portului, a obiceiurilor, graiului şi a meşteşugului popular transmis din generaţie în generaţie. De sub mîinile har- РПХ1 U IflWflf FRUMOSULUI nicelor ţărănci de aici au ieşit obiecte care încîntă cu prinosul lor de frumuseţe., Ele au privit grădina cu flori, cîmpul şi poienile şi ochii lor li s-au oprit asupra bujorilor, pe rămurele şi frunze pe care apoi le-au croit din pînză, aţă şi mărgele în culorile vii ale covoarelor, în ştergarele frumos ornamentate, în iile înflorate şi pieptarele cu cănaci. Prin dăruire şi trăire a înţelesurilor ele creează mereu • Han Rusanda din Hodac-Toaca, Bîndilă Viorica din Filea, Boilă Floarea din Vătava, prin culori şi forme vin să ne vorbească de vechile noastre îndeletniciri care şi-au câştigat un bun re- LAZĂR LADARIU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a) TAPINARII Se adaugă noi şi noi edificii fondului de locuinţe, noi şi moderne linii arhitecturii ieşene £S2 Mecanizarea încărcării şi descărcării produselor agricole, a transportului rutier şi pe calea ferată capătă pe zi ce trece amploare. La baza de recepţie de la Băileşti, judeţul Dolj, încărcatul sfeclei de zahăr în vagoane se face complet mecanizat. Foto : C. NEGOIŢA X/ Suplimentarea cu 150 milioane lei a bugetelor judeţelor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor Consiliul de Miniştrii a aprobat suplimentarea cu 150 milioane lei a bugetelor judeţelor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Din această suplimentare, fonduri mai mari au fost acordate judeţelor Satu- Mare, Bistriţa-Năsăud, Iaşi, Galaţi, Mureş şi Sălaj. Ele sânt destinate acoperirii cheltuielilor pe care organele locale le-au făcut şi le vor mai face pînă la finele anului în vederea refacerii drumurilor, podurilor, a fondului de locuit proprietate de stat, a construcţiilor social-culturale — şcoli, grădiniţe, cămine culturale şi altele -- cit şi a reţelei edilitare. Concomitent, organele locale sunt sprijinite in realizarea acestor lucrări şi cu diverse materiale şi utilaje. Aceste noi măsuri se adaugă celor luate anterior pentru construirea din fonduri de stat, peste prevederile de plan, a 5 000 de apartamente, precum şi sprijinului în bani şi materiale acordat populaţiei sinistrate. (Agerpres) SAVANTUL HENRI COANDĂ A FOST ALES MEMBRU TITULAR AL ACADEMIEI Vineri, 20 noiembrie, s-au desfăşurat în Bucureşti lucrările Adunării generale a Academiei Republicii Socialiste România în cadrul cărora, la sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema „Efectul Coandă şi aplicaţiile lui“ au luat cuvîntul savanţi de prestigiu relevînd o dată cu personalitatea marelui savant român Henri Coandă şi importanţa aplicaţiilor în practică ale „Efectului Coandă". In după-amiaza aceleiaşi zile, întrunită în şedinţă plenară, Adunarea generală a Academiei Republicii Socialiste România a ales ca membru titular al Academiei pe savantul Henri Coandă. In cuvîntul său, la solemnitatea de recepţie a savantului Coandă, acad. Miron Nicolescu, l-a felicitat călduros pe eminentul om de ştiinţă* în încheierea solemnităţii, participanţii au adoptat prin vii şi puternice aplauze o telegramă adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prin care membrii Academiei Republicii Socialiste România îşi exprimă hotărîrea de a-şi consacra „întreaga lor capacitate îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor planului cincinal". Cînd climatul încrederii este viciat Cităm dintr-o adresă a sucursalei judeţene Dolj a băncii agricole către Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole : „ION ANTONIE, preşedintele cooperativei din Locusteni, s-a sustras de la plata muncilor agricole, ce i s-au executat în 1969, pe totul ajutător, cu mijloacele LM.A. Costul lucrărilor a fost achitat de cooperativă..." Adresa, semnată de M. Hotăranu, directorul sucursalei băncii, este datată 10 septembrie 1970. Au trecut de atunci mai mult de două luni. A fost recuperată paguba ? Nu ! De ce ? Contabilul șef al cooperativei agricole Ilie Miulescu, zice că... este prea mic, şi nu cunoaşte el asemenea aspecte. De altfel, pe parcursul anchetei noastre, dirigul se va baricada în spatele acestei atitudini a omului care n-a văzut nimic, nu ştie nimic. — Aţi imputat contravaloarea lucrărilor ? — Nu. — De ce ? Tace. Este lucru stabilit că preşedintele a luat acasă şi a folosit un aparat de radio, proprietatea cooperativei. Cînd l-a restituit, aparatul nu mai funcţiona. A fost întocmit imediat un proces-verbal de scădere. Abuzul a căpătat, astfel, forme „legale" de acoperire. Președintele Ion Antonie ne confirmă... „mda, am folosit aparatul ăla, dar numai o săptămînă" Apoi, brusc, agresiv : — Cine v-a informat de toate astea ? De altfel, chiar dacă nu-mi spuneţi, eu tot îl ştiu... Lasă, că-1 aranjez eu : ajung cu el de piept pînă la procuratură. îl învăţ eu minte să se mai ţină de reclamaţii. Se lansează într-o explicaţie lungă şi încîlcită, despre un şofer care a lucrat la cooperativă, căruia i-a desfăcut contractul de muncă pentru că n-a vrut să execute o dispoziţie. Acum, şoferul face sesizări peste tot, reclamînd faptul că nu i s-au plătit toate zilele muncite. El, preşedintele, n-a verificat dacă i s-au plătit sau nu (a se citi , dacă s-au respectat prevederile legale), dar va avea el grijă preşedintele, să-i plătească, îi va plăti cu vîrf şi îndesat. De ce atîta patimă ? De ce pornirea aceasta de răfuială ? Oamenii au dreptul, stabilit în lege, de a se adresa organelor superioare de partid şi de stat, redacţiilor ziarelor, semnalînd unele deficienţe, cerînd să se ia măsuri de îndreptare. Opinia publică este o şcoală a educaţiei, investită cu dreptul de intervenţie activă şi directă în toate domeniile vieţii noastre sociale, instrument deosebit de eficace în lupta pentru respectarea şi aplicarea legalităţii socialiste. La Locustemi, preşedintele cooperativei a creat o atmosferă de timorare şi intimidare. Nimeni nu are voie să-i critice, nimănui nu-i este permis să aibă alte păreri decit dînsul, nimeni nu trebuie să facă publice abuzurile sale. Ca preşedinte, crede că îi este permis orice. — Aţi cerut contabilităţii să vă reţină plata lucrărilor efectuate de I.M.A. în folosul dv. propriu ? PAUL URDEA (Continuare în pag. a 2-a) ATITUDINEA FAŢA DE MUNCĂ ÎN DIALOG PERMANENT CU CONŞTIINŢA