Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)

1970-11-22 / nr. 481

• "Ministrul comerţului exterior, Cornel Burtica, s-a înapoiat în Capitală din vizita fă­cută în R. P. Chineză, unde a purtat convorbiri în legătură cu dezvoltarea schimburilor comer­ciale dintre ţara noastră şi această ţară. SAISI SOCIALIST . "ST■ " »............­■»...."щгтд—газаднии — м— cotidian editat da . Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie­­ ANUL II Nr. 481­­­DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Totodată, ministrul român a făcut o vizită în Uniunea Sovietică, cu prilejul căreia a semnat acordul comercial pe termen lung între Româ­nia şi U.R.S.S. pe perioada 1971—1975. • În Capitală a sosit delegaţia Marelui Hu­ral Popular al Republicii Populare Mongole, condusă de Dondogiin Tevegmid, preşedintele Marelui Hural Popular, membru al Comitetu­lui Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, rectorul Universităţii de Stat din Ulaiu Bator, care va face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. • în urma tratativelor care au avut loc, la Moscova a fost semnat acordul între guver­nele Republicii Socialiste România şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind livra­rea de către Uniunea Sovietică de utilaje şi acordarea de asistenţă tehnică României în construirea unor obiective ale industriei con­strucţiilor de maşini pe perioada 1971—1975, în timpul vizitei în U.R.S.S., delegaţia română, condusă de tovarăşul Ioan Avram, a avut, de asemenea, convorbiri cu A. I. Sokin, ministrul industriei electronice, şi A. M. Tarasov, ministrul industriei de automobile, precum şi cu conduce­rile ministerelor pentru construcţii navale şi de tractoare şi maşini agricole ale U­R.S.S . La galeriile naţionale „Bab Rouah" din Sabat a avut loc vernisajul expoziţiei „Arta grafică contemporană românească", organi­zată în cadrul programului de schimburi cul­turale româno-marocane. • La Paris a fost semnat Protocolul privind schimburile de produse pe anul 1971 între R. S. România şi Franţa. AGENDA AGRICOLĂ A SĂPTÂMÎNÎI Calendaristic zilele lui 1970 sînt numărate. In fapt, a în­ceput și se desfășoară din plin noul an agricol. Ce avem de făcut în săptă­­mîna care urmează ? CULTURILE DE CÎMP • Încheierea grabnică pînă la sfîrșit­ul acestei luni a ară­turilor reclamă următoarele măsuri : — Folosirea la maximum a capacităţii de lucru a tractoa­relor. Acestea vor fi grupate In 1—2 formaţii şi nu vor pă­răsi parcela pină cînd lucra­rea nu va fi încheiată. — Utilizarea în totalitate a zilei-lumină, organizarea de schimburi prelungite.­­— Atenţie deosebită cali­tăţii arăturilor — adîncim­e, uniformitate, înlăturarea to­tală a greşurilor între brazde sau la capetele de tarlale. — Conducerile cooperative­(Continuare in pag. a 3-a) i/W4AWWWVWV4lVWf SÎNTEM ÎN PRAGUL IERNII, DAR PE CÎMP SE MAI GĂSESC MULTE NUTREŢURI Stringeţi-le repede in „cămara" zootehniei! In condiţiile toamnei prelungite din acest an, cu multe zile însorite, cooperativele agricole din judeţul Prahova au posibilitatea să-şi com­pleteze balanţa furajeră, strîngînd şi depozitînd cu grijă toate resursele de furaje ce mai există pe cîmp, în grădinile de legume. Specialiştii de la direcţia agricolă şi majoritatea celor din unităţi manifestă preocupare pentru asigurarea unor stocuri de furaje corespunzătoare nevoilor de hrană ale animalelor. Şi totuşi, potrivit ultimei situaţii centralizate la direcţia agricolă, în prezent, în cooperativele agricole din Prahova ba­lanţa furajeră prezintă un deficit de circa 10 000 de tone de fînuri şi peste 14 000 de tone de furaje suculente. O situaţie cu atît mai îngrijo­rătoare cu cit sarcinile de producţie pentru anul viitor sunt în creştere şi, după cum se ştie, îndeplinirea acestora este condiţionată de nivelul furajării animalelor. Cum în acest judeţ coopera­tivele agricole sunt situate în două zone distincte — colinară şi de cîmpie — în prima pre­domină imurile, în a doua su­culentele. Dar şi într-o zonă şi în alta, rolul hotărîtor în echi­librarea balanţei furajere îl au iniţiativa şi spiritul gospodă­resc. Edificatoare în acest sens, sînt situaţiile întîlnite în coo­perativele agricole din Poseşti, Bătrîni, Drajna de Sus şi Star­­chiojd, situate în zona de deal, unde consiliile de conducere au luat la timp măsuri pentru re­coltarea, transportul şi depozi­tarea unor mari cantităţi de finuri. In parcurile de furaje, aceste unităţi dispun de stocuri de fînuri între 1 200 şi 1 700 de tone. Pe lingă acestea, au fost însilozate însemnate cantităţi de ierburi, necesarul de sucu­lente fiind completat şi cu bor­hotul rezultat de la prelucrarea şi industrializarea fructelor. Am putea continua şirul exemplelor pozitive. Dar ceea ce trebuie relevat este faptul că unele cooperative — şi nu puţine — s-au trezit abia acum, la prag de iarnă, că mi au suficiente furaje. In unele cazuri, aceasta se datoreşte ne­glijenţei, proastei gospodăriri a resurselor existente. Un singur exemplu : cooperativa agricolă din Podenii Vechi, situată în zona de deal, dispune de con­diţii optime pentru a-şi asigu­ra cantităţi mari de furaje,, care să acopere nu numai ne- H. GROSU coresp. „Satului socialist" Q Ф Ф DELEGAŢIA De PARTID $1 DEfAINTAIA, CONDUSA DE TOVARĂŞUL DI­. CEAUŞESCU, se a încheiat vizita in r. p. bulgaria Mii de locuitori ai Sofiei au ve­nit, sî­mbătă dimineaţa, la aeropor­tul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegaţia de par­tid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, care a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodo­bită cu mari drapele româneşti şi bulgare. Portretul tovarăşului Ni­colae Ceauşescu era încadrat de portretele tovarăşilor Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţii români, la aeroport au ve­nit tovarăşii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, Todor Pav­lov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Bulgar, preşedintele Comi­tetului de Stat pentru ştiinţă şi progres tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secre­tar al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Bulgar, Anghel Ta­­nev, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Vene­­lin Kotev, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, Vladimir Bonev, Roza Karitarova, Gheorghi Bocov, membri ai Secre­tariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, preşedintele Biroului A­dunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kuli­­şev, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulga­ria, Minek­ Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Sofia al Par­tidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular oră­­şenesc Sofia, membri ai Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai guvernului, condu­cători de instituţii centrale şi orga­nizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti bulgari şi străini. (Continuare în pag. a 4-a) PAMINTUL — OBIECT AL UNUI VAST PROGRAM NATIONAL Relaţiile permanente pe care le am cu cooperativele din preajma staţiunii, schimburile de experien­ţă la care particip mi-au permis să-mi dau seama că în rîndul unor specialişti, al membrilor unor con­silii de conducere tinde să se în­cetăţenească unele idei păgubitoa­re. Una din ele ţine de ignorarea efectelor eroziunii. Nu se înţelege că acesta este un fenomen care aduce agriculturii prejudicii imen­se. Dacă s-ar calcula consecinţele efectelor negative ale eroziunii s-ar ajunge la constatarea că ele sunt mai mari chiar decit cele provo­cate de inundaţiile din acest an. Spre deosebire de inundaţii, ero­ziunea nu loveşte spectaculos, dar loveşte sistematic. Dacă primele pot fi comparate cu un accident a cărui victimă se însănătoşeşte in­tr-un timp relativ scurt, eroziu­nea trebuie asemănată cu o boală care pretinde tratament îndelungat şi respectarea unui regim adecvat in tot timpul vieţii. A doua idee păgubitoare este şi mai dăunătoare decit prima. Suc­ GH. STOIAN directorul Staţiunii centrale experimentale Perierii judeţul Vaslui Sint expusă, această idee constă în convingerea că problema com­baterii eroziunii solului va fi com­plet rezolvată în cadrul vastului program care are ca obiect pă­­mîntul, program pentru a cărui înfăptuire se alocă mijloace mate­riale şi băneşti considerabile. Or, treburile nu stau aşa. Eroziunea este un fenomen natural care, ori­cu­ l-ai combate prin lucrări de mare anvergură, nu realizezi prea mult dacă nu te preocupi în per­manenţă de prevenirea lui. Uni­tăţile nu trebuie să aştepte reali­zarea unor amenajări complexe antierozionale pentru a combate eroziunea. Cele care dispun de astfel de amenajări nu trebuie să creadă că au rezolvat problema. Cu sau fără amenajări, combate­rea eroziunii rămîne o problemă deschisă. Agricultorului i se pre­tinde nu atît să combată — evi­dent, dacă este cazul trebuie fă­cut și acest lucru — cit să prevină eroziunea. — Discutînd, nu mai reţin cu ce prilej cu un grup de ingineri şi ţărani cooperatori, eminentul sa­vant Gh. Ionescu- Siseşti a încheiat convorbirea cu interlocutorii prin îndemnul de a combate eroziunea o dată şi de a preveni-o zilnic. Acest adevăr merită să fie reţi­nut. Deşi calendaristic 1970 nu s-a încheiat, munca de înfăptuire a sarcinilor viitorului an agricol se află în plină desfăşurare. Ingine­rii agronomi din cooperative lu­crează în prezent la schiţele pre­liminare de amplasare a culturi­(Continuare în pag. a 3-a) Combate eroziunea o dată, însă previn-o zilnic ! Aproape de Deda, de o par­te şi de alta a Mureşului, acolo unde după zbateri prelungi rîul reuşeşte să scape din încleşta­rea munţilor, drumuri şerpuite de ţară te duc spre Ripa, de Jos, Ruşii-Munţi, Bistra Mure­şului, Vătava, sau puţin r­ mai jos spre Luieriu, Săcal şi Idicel, aşezări mici de munte, cu oa­meni harnici şi buni gospodari. Aceleaşi locuri minunate călă­torul le întîlneşte pe Gurghiu în sus, pe apa Tîrnavei şi Com­­lodului. Dar ceea ce uimeşte pe cel sosit pentru prima dată în aceste localităţi, este frumuse­ţea portului, a obiceiurilor, graiului şi a meşteşugului popu­lar transmis din generaţie în generaţie. De sub mîinile har- РПХ1 U IflWflf FRUMOSULUI nicelor ţărănci de aici au ieşit obiecte care încîntă cu prinosul lor de frumuseţe., Ele au privit grădina cu flori, cîmpul şi po­ienile şi ochii lor li s-au oprit asupra bujorilor, pe rămurele şi frunze pe care apoi le-au croit din pînză, aţă şi mărgele în culorile vii ale covoarelor, în ştergarele frumos ornamentate, în iile înflorate şi pieptarele cu cănaci. Prin dăruire şi trăire a înţelesurilor ele creează mereu • Han Rusanda din Hodac-Toaca, Bîndilă Viorica din Filea, Boilă Floarea din Vătava, prin culori şi forme vin să ne vorbească de vechile noastre îndeletniciri care şi-au câştigat un bun re- LAZĂR LADARIU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a) TAPINARII Se adaugă noi şi noi edificii fondu­lui de locuinţe, noi şi moderne linii arhitecturii ieşene £S2 Mecanizarea încărcării şi des­cărcării produselor agricole, a transportului rutier şi pe calea ferată capătă pe zi ce trece amploare. La baza de recepţie de la Băileşti, judeţul Dolj, încărcatul sfeclei de zahăr în vagoane se face complet me­canizat. Foto : C. NEGOIŢA X/ Suplimentarea cu 150 milioane lei a bugetelor judeţelor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor Consiliul de Miniştrii a aprobat suplimentarea cu 150 milioane lei a bugetelor judeţelor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Din această suplimentare, fonduri mai mari au fost acordate judeţelor Satu- Mare, Bistriţa-Năsăud, Iaşi, Galaţi, Mureş şi Sălaj. Ele sânt destinate acoperirii cheltuielilor pe care orga­nele locale le-au făcut şi le vor mai face pînă la finele anului în vederea refacerii drumurilor, podurilor, a fon­dului de locuit proprietate de stat, a construcţiilor social-culturale — şcoli, grădiniţe, cămine culturale şi altele -- cit şi a reţelei edilitare. Concomitent, organele locale sunt sprijinite in realizarea acestor lu­crări şi cu diverse materiale şi uti­­la­je. Aceste noi măsuri se adaugă celor luate anterior pentru construirea din fonduri de stat, peste prevederile de plan, a 5 000 de apartamente, precum şi sprijinului în bani şi materiale acordat populaţiei sinistrate. (Agerpres) SAVANTUL HENRI COANDĂ A FOST ALES MEMBRU TITULAR AL ACADEMIEI Vineri, 20 noiembrie, s-au des­făşurat în Bucureşti lucrările Adu­nării generale a Academiei Repu­blicii Socialiste România în cadrul cărora, la sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema „Efectul Coandă şi aplicaţiile lui“ au luat cuvîntul savanţi de prestigiu relevînd o dată cu personalitatea marelui savant român Henri Coandă şi importanţa aplicaţiilor în practică ale „Efectu­lui Coandă". In după-amiaza aceleiaşi zile, în­trunită în şedinţă plenară, Aduna­rea generală a Academiei Republi­cii Socialiste România a ales ca membru titular al Academiei pe savantul Henri Coandă. In cu­vîntul său, la solemnitatea de re­­cepţie a savantului Coandă, acad. Miron Nicolescu, l-a felicitat căl­duros pe eminentul om de ştiinţă* în încheierea solemnităţii, par­ticipanţii au adoptat prin vii şi puternice aplauze o telegra­mă adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, prin care membrii Academiei Republi­cii Socialiste România îşi exprimă hotărîrea de a-şi consacra „întrea­ga lor capacitate îndeplinirii şi de­păşirii sarcinilor planului cincinal". Cînd climatul încrederii este viciat Cităm dintr-o adre­să a sucursalei jude­ţene Dolj a băncii a­­gricole către Uniunea judeţeană a coope­rativelor agricole : „ION ANTONIE, pre­şedintele cooperativei din Locusteni, s-a sustras de la plata muncilor agricole, ce i s-au executat în 1969, pe totul ajută­tor, cu mijloacele LM.A. Costul lucrări­lor a fost achitat de cooperativă..." Adresa, semnată de M. Hotăranu, direc­torul sucursalei băn­cii, este datată 10 septembrie 1970. Au trecut de atunci mai mult de două luni. A fost recuperată pa­guba ? Nu ! De ce ? Contabilul șef al coo­perativei agricole Ilie Miulescu, zice că... este prea mic, şi nu cunoaşte el ase­menea aspecte. De altfel, pe parcursul anchetei noastre, diri­gul se va baricada în spatele acestei atitu­dini a omului care n-a văzut nimic, nu ştie nimic. — Aţi imputat contravaloarea lucră­rilor ? — Nu. — De ce ? Tace. Este lucru stabilit că preşedinte­le a luat acasă şi a folosit un aparat de radio, proprietatea cooperativei. Cînd l-a restituit, aparatul nu mai funcţiona. A fost întocmit imediat un proces-verbal de scă­dere. Abuzul a căpă­tat, astfel, forme „le­gale" de acoperire. Președintele Ion An­tonie ne confirmă... „mda, am folosit apa­ratul ăla, dar numai o săptămînă" Apoi, brusc, agresiv : — Cine v-a infor­mat de toate astea ? De altfel, chiar dacă nu-mi spuneţi, eu tot îl ştiu... Lasă, că-1 aranjez eu : ajung cu el de piept pînă la procuratură. îl învăţ eu minte să se mai ţină de reclamaţii. Se lansează într-o explicaţie lungă şi încîlcită, despre un şofer care a lucrat la cooperativă, căruia i-a desfăcut­­ contrac­tul de muncă pentru că n-a vrut să execu­te o dispoziţie. Acum, şoferul face sesizări peste tot, reclamînd faptul că nu i s-au plătit toate zilele muncite. El, preşedin­tele, n-a verificat dacă i s-au plătit sau nu (a se citi , dacă s-au respectat preve­derile legale), d­ar va avea el grijă preşedintele, să-i plă­tească, îi va plăti cu vîrf şi îndesat. De ce atîta pati­mă ? De ce pornirea aceasta de răfuială ? Oamenii au dreptul, stabilit în lege, de a se adresa organelor superioare de partid şi de stat, redacţiilor ziarelor, semnalînd unele deficienţe, ce­­rînd să se ia măsuri de îndreptare. Opinia publică este o şcoală a educaţiei, investită cu dreptul de inter­venţie activă şi direc­tă în toate domeniile vieţii noastre sociale, instrument deosebit de eficace în lupta pentru respectarea şi aplicarea legalităţii socialiste. La Locustemi, pre­şedintele cooperativei a creat o atmosferă de timorare şi intimi­dare. Nimeni nu are voie să-i critice, ni­mănui nu-i este per­mis să aibă alte pă­reri decit dînsul, ni­meni nu trebuie să facă publice abuzuri­le sale. Ca preşedin­te, crede că îi este permis orice. — Aţi cerut conta­bilităţii să vă reţină plata lucrărilor efec­tuate de I.M.A. în fo­losul dv. propriu ? PAUL URDEA (Continuare în pag. a 2-a) ATITUDINEA FAŢA DE MUNCĂ ÎN DIALOG PERMANENT CU CONŞTIINŢA

Next