Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)
1971-01-26 / nr. 534
PAGUMA 2 X AXILRA INDUSTRIE • Victorie se cheama realizarea în numai 14 ZILE ale anului 1970 a întregii producţii de strunguri a anului 1950 • Producţia globală industrială a crescut în anii cincinalului cu 45 la sută • în 1970 s-au realizat cu 1 500 strunguri mai mult decît în 1965 • 37 noi obiective industriale au fost înscrise pe harta județului în anii cincinalului PE MAIlSTRAMK СШСШ1ШЛ SATUL SOCIALIST AGRICULTURĂ Agricultura judeţului era înzestrată în 1965 cu 3 202 tractoare, 3 227 pluguri, 956 cultivatoare şi alte maşini-unelte ; în ANUL 1970 SE ÎNREGISTREAZĂ 4 038 TRACTOARE, 3 372 PLUGURI şi 1 242 CULTIVATOARE. Elocvente sînt datele din graficele a şi b. 0 milioane lei reprezintă valoarea mărfurilor vîndute în 1970, cu 35,7 % mai mulţi decît în 1965 paturi de spital în 1970 faţă de 2 980 cîte existau în 1965 ănoase, plaiurile Aradului, cu Ţara Zarandului, cu podgorii, livezi şi cu holde, au devenit în anii cincinalului, prin neobosita muncă a oamenilor, mai darnice şi mai frumoase. Niciodată cifrele n-au fost mai deplin încărcate cu semnificaţii, n-au exprimat mai viu, mai categoric, mai . • Complexele intercooperatiste de la Felnac, Nadlac, Semlac, Sântana sunt populate cu 437 460 animale (bovine, porci, miei etc.). • Serele din judeţul Arad totalizează, în 1970, 81 hectare care au asigurat o producţie de 7517 tone legume • In 1970 s-au irigat 10 806 hectare din care cea mai mare parte (7246 hectare) se realizează prin aspersiune , în 1965 se întîlneau, ici-colo, petice de vie şi livezi. Azi suprafaţa fermelor pomi-viticole totalizează 4024 hectare hotărît eforturile fiecărui ceas, din nenumăratele ceasuri de gîndire şi acţiune ale cincinalului. Curcubeu întins în arcuiri splendide încoronează cinci ani, cinci trepte ale eroismului. In fiecare an — treaptă a cincinalului — oamenii, adevăraţi eroi ai prezentului, au învins, înscriind victorii. a) Cantitatea de îngrăşăminte chimice la 100 de hectare b) Creşterea volumului de investiţii sate electrificate pînă în 1970, cu 49 mai multe faţă de 1965 223 COMUNA SIMAND Numai în cincinalul care s-a încheiat s-au construit aici peste 300 de case noi, s-au dat în folosinţă 16 noi săli de clasă, un cămin cultural, un magazin universal, înfiinţată încă din 1958 coopeDispunînd de o secţie de mecanizare cu 45 tractoare din care 3 pentru legumicultură, cu 25 semănători, 27 combine, cooperativa agricolă din Simand se dezvoltă an de an. în 1965 cultura de legume în cîmp se întindea doar pe 20 hecrativa agricolă care dispunea atunci de numai 300 hectare şi de un efectiv mic de animale înregistrează în 1970 o suprafaţă totală de 4 229 hectare, pe care se cultivă , tare iar în 1970 înregistra 110 hectare. Tot în anii cincinalului, au apărut în perimetrul comunei solariile (20 hectare) şi serele de tip industrial (4 hectare) iar în sectorul zootehnic s-au înregistrat creşteri simţitoare . Suprafaţa Producţia la ha GRÎU 1225 ha 2 800 kg/ha PORUMB SFECLA DE 1600 ha 3 700 kg/ha zahăr 300 ha 30 000 kg/ha ORZ 400 ha 2 800 kg/ha 1965 1970 PORCINE 1000 3 200 OVINE 2 500 5 000 BOVINE 650 000 Combinatul textil Arad a produs în 1970 țesături, confecții, tricotaje în valoare de aproape un miliard lei Industria textilă a judeţului a produs în anul 1970 8 500 mp ţesături de bumbac pe oră Marţi 26 ianuarie SOARELE răsare la ora 7 şi 41 de minute. Apune la ora 17 şi 15 minute. De la începutul anului au trecut 26 de zile. Pîna la sfîrşitul anului au ramas 339 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 26 ianuarie 1971 , vremea se menţine călduroasă. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi izolate în vestul tării. Vint slab pînă la potrivit din sud-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 3 pînă la plus 7 grade, iar maximele între 4 şi 14 grade. Ceaţă locală mai persistentă in sudul tării. Timpul probabil pentru 27, 28 şi 29 ianuarie 1971 , vreme în general călduroasă cu cer variabil ; mnourări mai accentuate se vor produce în vestul şi nordul ţării unde va ploua locul, în zona de munte şi izolat; în nordul ţării se vor semnala lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor ..................... mm • Nr. 534 Marţi 26 ianuarie 11 MINUTE Vrem să fim moderni , e dreptul nostru ! Vrem să depăşim pragurile obişnuinţei , e dorinţa fiecăruia dintre noi, după cum iubim ideile noi şi admirăm faptele cutezătorilor! Deunăzi am trăit sentimentul acestor împliniri intr-unul din oraşele cele mai de nord ale ţării, în Zalăul inimoşilor sălăjeni. Fusesem invitat la proiectarea unui film făcut de o echipă de pasionaţi ai acestei îndeletniciri tehnice logodite cu arta. Subiectul părea banal şi mult îndepărtat de temele preferate de cine-amatori. Obişnuiţi, de puţinele cluburi existente, cu titluri şi teme cu rezonanţă artistică, eram invitat să văd filmul... O zi de lucru în ferma de vaci din Ip ! Aproape că am scris neîncrezător, strecurîndu-mi-se pe undeva prin suflet unda unei naivităţi pusă, pe nedrept, pe seama gazdelor. Unsprezece minute a durat filmul despre vaci şi grăjdari ! Dar unsprezece minute de vibrant reportaj în care totul căpăta dimensiunea unei extraordinare investigaţii intr-o lume cu eroi, privelişti şi situaţii ieşite din comun. Rumefaiul vacii, ugerii grei, aducerea ranei, ieşirea la păşune din grajdul adine deveneau pe rind secvenţe ale vieţii, ale atitudinii omului faţă de rosturile muncii lui, ale evoluţiei tehnicii şi expresiei moderne a organizării producţiei. Unsprezece minute cu grajdarii, lăptarii şi văcarii fermei din Ip primeneau sufletul şi îmbogăţeau presupusa cunoaştere într-ale filmului de amatori. Regăseam, printre privelişti, adierea parfumată a finului cosit, tăpşanid poveştilor din copilărie şi acel inefabil sentiment pe care-l simt cînd citesc Mioriţa... Realizat cu sprijinul secţiei de propagandă a comitetului judeţean P.C.R., filmul fermei din Ip desvăluia mai mult decît îndeplinirea unei sarcini cu iz agrar sau zootehnic : filmul exprima pe de-o parte o problemă de primă importanţă pentru judeţul Sălaj — creşterea animalelor, pe de altă parte sublinia un sentiment de poezie şi substrat artistic din partea realizatorilor. — Sînt „artiştii vieţii", a explicat sintetic unul dintre pasionaţii şi sprijinitorii cineclubului dedicat acestor idei, tovarăşul Gh. Rusu. Ei sînt un „rol" în fiecare zi şi vă pot spune că îl interpretează cu multă conştiinciozitate, motiv pentru care şi realizările lor se înscriu printre cele fruntaşe... Filmul a respectat întocmai cadrul, munca şi activitatea la unul din grajdurile fermei din Ip care numără peste 500 de vaci... Cineclubul nostru a mai realizat cîteva pelicule . Din experienţa C.A.P.Surduc în îngrijirea tineretului taurin, In căutarea timpului pierdut, Expoziţia zootehnică din Sălaj. In pregătire avem „O nuntă din Meseşenii de Sus“, tot aşa cu „artiştii vieţii", întrucît vrem să respectăm întocmai adevărul vieţii... Apoi vom încerca să facem un film în sprijinul acţiunilor de educaţie patriotică privind locurile noastre istorice intitulat „Pe urmele vestigiilor istorice din judeţul Sălaj". Şi pentru că vorbim de istorie nu pot să nu subliniez realizarea unei frumoase pelicule privind vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul nostru... Filme scurte, de cîte zece, unsprezece minute, despre Om şi Muncă, despre năzuinţe şi împliniri, despre coordonatele cele mai înalte ale timpului nostru : Om şi Conştiinţă. Adică subiectul esenţial căruia filmul amintit i-a dăruit valoare de document şi lumină de simbol ! BARUTU T. ARGHEZI Prima asociaţie culturală din ţar pe bază de statut propriu Duminică, în comuna argeşeană Rucăr, a fost constituită prima asociaţie culturală din ţară, pe bază de statut propriu, aprobat de adunarea generală a cetăţenilor. Ea se va autofinanţa din fondurile băneşti realizate prin cotizaţii ale cetăţenilor şi din veniturile obţinute din manifestări culttral-artistice. Noua asociaţie poartă numele poetului şi matematicianului Ion Barbu, care a trăit şi creat pe meleangurile muscelene o bună perioadă din viaţă. La adunarea festivă, care a avut loc cu acest prilej, au participat reprezentanţi ai organelor judeţene şi locale de partid şi de stat, locuitori ai comunei. . Intr-o atmosferă ■ entuziastă, cei prezenţi au adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune, printre altele : „Ne exprimăm angajamentul solemn de a fi sprijinitori de nădejde ai unei susţinute activităţi cultural-educative în cadrul comunei, stimulînd iniţiativele cetăţenilor de cultivare a tradiţiilor, folosind toate mijloacele pentru transmiterea cunoştinţelor ştiinţifice şi culturale şi informarea locuitorilor asupra complexului program de muncă al partidului. Ne vom aduce, totodată, contribuţia la asigurarea unor condiţii tot mai bune pentru desfăşurarea activităţii culturale de masă". ACOLO UNDE VAPOARELE NAVIGHEAZĂ PRINTRE MUNŢI (Urmare din рад. I) şase curse. Intre intervalul lor, turiştii sunt deserviţi cu şalupeletaxi. Nu trebuie uitat că spitalul din comuna Ceahlău beneficiază de o şalupă-salvare, că şi noi acordăm sprijinul oportun atunci cint ni se solicită telefonic. Mulţi dintre săteni s-au asimilat personalului nostru navigant. Şeful de echipaj Ungureanu Nicolae, de pe nava „Reşiţa" este ţăran din Izvorul Alb. A fost plutaş pe valea Bistriţei. Acum s-a calificat la locul de muncă. Tot plutaşi au fost şi Ciucanu Haralambie din satul Secu, care acum este comandantul navei „Suceviţa", sau Iosif Dumitru, din satul Hangu, care acum este şef de echipaj pe nava Tuşnad. Trebuie să notaţi că navigatorii de pe lacul Bicaz beneficiază de aceleaşi titluri şi drepturi ca şi cei de pe Dunăre sau mare. Ei se pot transfera oricînd la Constanţa sau Galaţi. Şi încă ceva : în fiecare an respectăm tradiţia Zilei Marinei, cu Neptun, concursuri de bărci, şalupe, schiuri pe apă, şcondru cu purcel etc. În plus, spectacolul nostru festiv prezintă şi o plută alegorică cu plutaşi, în strai naţional, cu focul lor de tabără pe plută. Am plecat către Poiana Teiului tulburat încă de frumuseţea alpină a tuturor lucrurilor pe care le poate face omul. Dar cum în memorie mai păstram ochii limpezi ai bătrînului ţăran Roşu Gavril Ion, pasager atît de firesc al vaporului, am înţeles că orice frumuseţe se naşte dintr-o prefacere a timpului, aşa cum drumul plutei a putut duce la vapoare. Pentru că minunile le săvîrşeşte numai omul. Miercuri 27 ianuarie RADIO PROGRAMUL I : 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Viaţa cărţilor. 10.05 Muzică populară din Dobrogea. 10.30 Vreau să ştiu. 11.05 Gintă Ion Ulmeanu. 11.15 Tribuna Radio. 11.35 Frumoasă şi liberă ne eşti, Românie ! — cîntece. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Rebus melodii. 14.40 Vechi melodii populare. 15.05 — 100 de legende româneşti. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Melodii de Vasile V. Vasilache şi Aurel Manolache. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 13.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de muzică uşoară. 23.00 Concert de muzică uşoară (continuare). 0.03—6.00 Estrada nocturnă. TELEVIZIUNE 10.00—11.30 Emisiuni lecţii pentru lucrătorii din agricultură, organizate de Televiziune în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. 18.00 Deschiderea emisiunii. „Ex- Terra ’71“. 18.30 Cadran internaţional. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România ’71. Azi — judeţul Botoşani. 20.30 Tele cinemateca . Baricada mută. 22.20 Poşta T.V. de Ion Bucheru. 22.55 Telejurnalul de noapte. fi cuprinse între minus 4 şi 6 şi 14 grade. Seara şi dimineaţa, grade, iar maximele între 4 t ceaţă. MEDALION1 EDOUARD MANET Se împlinesc 139 de ani de la naşterea pictorului şi gravorului francez Edouard Manet, precursor al impresionismului. Astăzi, cînd privim operele sale, le considerăm desăvîrşite şi uşor de înţeles şi ni se pare curios că artistul a fost nevoit să lupte tot timpul vieţii sale pentru a-şi impune valoarea. Manet a abordat cele mai diferite genuri ale picturii — compoziţia istorică, scena de gen, peisajul cu figuri, nudul, portretul şi natura moartă. El a tins mereu spre evocarea atmosferei afective specifice fiecărei teme, într-o compoziţie inedită şi echiliibrată a imaginii, imaginile create de Manet degajează o impresie de vitalitate. Principalele sale opere : „Olympia", „Lola de Valencia", „Dejunul pe iarbă", „Băiatul cu fluierul", „Balconul", „Un bar la Folies-Bergères", „Executarea lui Maximilian al Mexicului". Manet s-a făcut celebru și prin portretele lui Clemenceau, Emile Zola, Stéphane Mallarmé ș.a.. În 1709 chimiștii germani J. F. Böttger și E. V. Tschirnhaus descoperă secretul porțelanului dur. El devine atît de căutat încît doar la un an de la succesul de laborator, prințul elector al Saxoniei organizează la Meissen, lingă Dresda, prima manufactură europeană în care avea să se producă vestitul „porțelan de Saxa". Marca acestei fabrici — două săbii încrucişate — este binecunoscută şi azi. La început manufacturile din Meissen şi din alte centre germane au imitat formele şi ornamentica porţelanului chinezesc, pentru ca ulterior să fie influenţate de stilul rococo, cu ornamentaţia lui somptuoasă ; figurinele germane reprezintă cele mai diverse tipuri şi scene pline de exuberanţă, în 1756 ia naştere manufactura de la Sèvres (Franţa). Statuetele de porţelan franţuzeşti erau mai elegante şi mai severe. Florile, vasele ornamentale, serviciile de masă confecţionate la Sèvres în stil „Ludovic al XVI-lea" sau în stil „Empire" se disting prin fineţea şi strălucirea culorilor şi prin puritatea smalţului. Toate porţelanurile de Sèvres au în ornamentaţia lor şi aur. Calităţile porţelanului se datoresc durităţii materiei care îngăduie o subfirime deosebită a pereţilor vasului, precum şi CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE . Pentru prevenirea guturaiului este importantă corectarea deficienţelor respiratorii (deviaţii de sept, polipi, sinuzite etc.). Se va evita contactul cu frigul umed, cu bolnavii de guturai. Se va practica călirea organismului prin folosirea unei îmbrâcâminţi corespunzătoare anotimpului, prin spălarea zilnică a corpului cu apă rece, aerisirea continuă a locuinţei. Sulfamidele şi penicilina nu au nici un efect în cazul guturaiului. Este bine însă să ne restrîngem pe cît posibil activitatea să avem cît mai mult repaus în translucidităţii şi purităţii glazurii şi picturii. GUTURAIUL (II) timpul liber. În caz de febră este obligatorie izolarea la domiciliu. Ca măsuri practice , se va combate răceala prin băi fierbinţi la picioare, se vor bea ceaiuri calde de nalbă sau tei şi se vor lua zilnic 3—4 tablete de aspirină. Este recomandabilă şi gargară cu ceai de muşeţel. Ca dezinfectante nazale : soluţie de efedrină 0,5—1 la sută amestecată cu ser fiziologic sau Rinofug, Fedrocaină etc. Vitamina C în doze mari, pe cale bucală, este întotdeuna utilă. MICA ENCICLOPEDIE : ARTA PORȚELANULUI (II) /Xviv...0РЕИЕ* CUNOȘTINȚE FOLOSITOARE