Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)

1971-01-26 / nr. 534

PAGU­MA 2 X AXIL­R­A INDUSTRIE • Victorie se cheama realiza­rea în numai 14 ZILE ale anului 1970 a întregii producţii de strun­guri a anului 1950 • Producţia globală industria­lă a crescut în anii cincinalului cu 45 la sută • în 1970 s-au realizat cu 1 500 strunguri mai mult decît în 1965 • 37 noi obiective industriale au fost înscrise pe harta județului în anii cincinalului PE MAIl­STRA­MK СШСШ1ШЛ SATUL SOCIALIST AGRICULTURĂ Agricultura judeţului era înzes­trată în 1965 cu 3 202 tractoare, 3 227 pluguri, 956 cultivatoare şi alte maşini-unelte ; în ANUL 1970 SE ÎNREGISTREAZĂ 4 038 TRAC­TOARE, 3 372 PLUGURI şi 1 242 CULTIVATOARE. Elocvente sînt datele din grafi­cele a şi b. 0 milioane lei repre­zintă valoarea măr­furilor vîndute în 1970, cu 35,7 % mai mulţi decît în 1965 paturi de spital în 1970 faţă de 2 980 cîte existau în 1965 ănoase, plaiurile Aradului, cu Ţara Zarandu­­lui, cu podgorii, livezi şi cu holde, au devenit în anii cincinalului, prin neobosita muncă a oamenilor, mai darnice şi mai frumoase. Niciodată cifrele n-au fost mai deplin încărcate cu semnificaţii, n-au exprimat mai viu, mai categoric, mai . • Complexele intercooperatiste de la Felnac, Nadlac, Semlac, Sântana sunt populate cu 437 460 animale (bovine, porci, miei etc.). • Serele din judeţul Arad totalizează, în 1970, 81 hectare care au asigurat o producţie de 7517 tone legume • In 1970 s-au irigat 10 806 hectare din care cea mai mare parte (7­246 hectare) se realizează prin aspersiune , în 1965 se întîlneau, ici-colo, petice de vie şi livezi. Azi suprafaţa fermelor pomi-viticole totalizează 4024 hectare hotărît eforturile fiecărui ceas, din nenumăratele cea­suri de gîndire şi acţiune ale cincinalului. Curcubeu întins în arcuiri splendide încoronează cinci ani, cinci trepte ale eroismului. In fiecare an — treaptă a cincinalului — oamenii, adevăraţi eroi ai pre­zentului, au învins, înscriind victorii. a) Cantitatea de îngrăşăminte chimice la 100 de hec­tare b) Creşterea volumului de investiţii sate electrificate pînă în 1970, cu 49 mai multe faţă de 1965 223 COMUNA SIMAND Numai în cincinalul care s-a încheiat s-au construit aici peste 300 de case noi, s-au dat în fo­losinţă 16 noi săli de clasă, un cămin cultural, un magazin u­­ni­versal, înfiinţată încă din 1958 coope­Dispunînd de o secţie de me­canizare cu 45 tractoare din care 3 pentru legumicultură, cu 25 se­mănători, 27 combine, cooperati­va agricolă din Simand se dez­voltă an de an. în 1965 cultura de legume în cîmp se întindea doar pe 20 hec­rativa agricolă care dispunea atunci de numai 300 hectare şi de un efectiv mic de animale înregistrează în 1970 o suprafaţă totală de 4 229 hectare, pe care se cultivă , tare iar în 1970 înregistra 110 hectare. Tot în anii cincinalului, au a­­părut în perimetrul comunei so­­lariile (20 hectare) şi serele de tip industrial (4 hectare) iar în sectorul zootehnic s-au înregis­trat creşteri simţitoare . Suprafaţa Producţia la ha GRÎU 1225 ha 2 800 kg/ha PORUMB SFECLA DE 1600 ha 3 700 kg/ha zahăr 300 ha 30 000 kg/ha ORZ 400 ha 2 800 kg/ha 1965 1970 PORCINE 1000 3 200 OVINE 2 500 5 000 BOVINE 650 000 Combinatul textil Arad a produs în 1970 țesături, confecții, tricotaje în valoare de aproape un miliard lei Industria textilă a judeţului a produs în anul 1970 8 500 mp ţesături de bumbac pe oră Marţi 26 ianuarie SOARELE răsare la ora 7 şi 41 de minute. Apune la ora 17 şi 15 minute. De la începutul anului au trecut 26 de zile. Pîna la sfîrşitul anului au ramas 339 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 26 ianuarie 1971 , vremea se men­ţine călduroasă. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi izo­late în vestul tării. Vint slab pînă la potrivit din sud-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 3 pînă la plus 7 grade, iar maximele în­tre 4 şi 14 grade. Ceaţă locală mai persistentă in sudul tării. Timpul probabil pentru 27, 28 şi 29 ianuarie 1971 , vreme în general călduroasă cu cer va­riabil ; m­nourări mai accentu­ate se vor produce în vestul şi nordul ţării unde va ploua locul, în zona de munte şi izolat; în nordul ţării se vor semnala la­­poviţă şi ninsoare. Vînt potri­vit. Temperaturile minime vor ..................... mm ­ • Nr. 534 Marţi 26 ianuarie 11 MINUTE Vrem să fim moderni , e drep­tul nostru ! Vrem să depăşim pragurile o­­bişnuinţei , e dorinţa fiecăruia din­tre noi, după cum iubim ideile noi şi admirăm faptele cutezători­lor! Deunăzi am trăit sentimentul a­­cestor împliniri intr-unul din ora­şele cele mai de nord ale ţării, în Zalăul inimoşilor sălăjeni. Fusesem invitat la proiectarea unui film fă­cut de o echipă de pasionaţi ai acestei îndeletniciri tehnice logo­dite cu arta. Subiectul părea banal şi mult îndepărtat de temele pre­ferate de cine-amatori. Obişnuiţi, de puţinele cluburi existente, cu titluri şi teme cu rezonanţă artis­tică, eram invitat să văd filmul... O zi de lucru în ferma de vaci din Ip ! Aproape că am scris neîncre­zător, strecurîndu-mi-se pe undeva prin suflet unda unei naivităţi pusă, pe nedrept, pe seama gazdelor. Unsprezece minute a durat fil­mul despre vaci şi grăjdari ! Dar unsprezece minute de vibrant re­portaj în care totul căpăta dimen­siunea unei extraordinare investi­gaţii intr-o lume cu eroi, privelişti şi situaţii ieşite din comun. Rume­f­aiul vacii, ugerii grei, aducerea ranei, ieşirea la păşune din graj­dul adine deveneau pe rind sec­venţe ale vieţii, ale atitudinii o­­mului faţă de rosturile muncii lui, ale evoluţiei tehnicii şi expresiei moderne a organizării producţiei. Unsprezece minute cu graj­darii, lăptarii şi văcarii fermei din Ip primeneau sufletul şi îmbogăţeau presupusa cunoaştere într-ale filmu­lui de amatori. Regăseam, printre privelişti, adierea parfumată a finu­lui cosit, tăpşanid poveştilor din copilărie şi acel inefabil sentiment pe care-l simt cînd citesc Mioriţa... Realizat cu sprijinul secţiei de propagandă a comitetului judeţean P.C.R., filmul fermei din Ip des­văluia mai mult decît îndeplinirea unei sarcini cu iz agrar sau zooteh­nic : filmul exprima pe de-o parte o problemă de primă importanţă pentru judeţul Sălaj — creşterea a­­nimalelor, pe de altă parte subli­nia un sentiment de poezie şi sub­strat artistic din partea realizatori­lor. — Sînt „artiştii vieţii", a expli­cat sintetic unul dintre pasionaţii şi sprijinitorii cineclubului dedicat acestor idei, tovarăşul Gh. Rusu. Ei sînt un „rol" în fiecare zi şi vă pot spune că îl interpretează cu multă conştiinciozitate, motiv pen­tru care şi realizările lor se înscriu printre cele fruntaşe... Filmul a respectat întocmai cadrul, munca şi activitatea la unul din grajdurile fermei din Ip care numără peste 500 de vaci... Cineclubul nostru a m­ai realizat cîteva pelicule . Din experienţa C.A.P.­Surduc în îngri­jirea tineretului taurin, In căutarea timpului pierdut, Expoziţia zooteh­nică din Sălaj. In pregătire avem „O nuntă din Meseşenii de Sus“, tot aşa cu „artiştii vieţii", întrucît vrem să respectăm întocmai ade­vărul vieţii... Apoi vom încerca să facem un film în sprijinul acţiuni­lor de educaţie patriotică privind locurile noastre istorice intitulat „Pe urmele vestigiilor istorice din judeţul Sălaj". Şi pentru că vorbim de istorie nu pot să nu subliniez realizarea unei frumoase pelicule privind vi­zita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul nostru... Filme scurte, de cîte zece, uns­prezece minute, despre Om şi Muncă, despre năzuinţe şi împli­niri, despre coordonatele cele mai înalte ale timpului nostru : Om şi Conştiinţă. Adică subiectul esenţial căruia filmul amintit i-a dăruit va­loare de document şi lumină de simbol ! BARUTU T. ARGHEZI Prima asociaţie culturală din ţar pe bază de statut propriu Duminică, în comuna argeşeană Rucăr, a fost constituită prima asociaţie culturală din ţară, pe ba­ză d­e statut propriu, aprobat de adunarea generală a cetăţenilor. Ea se va autofinanţa din fondurile băneşti realizate prin cotizaţii ale cetăţenilor şi din veniturile obţi­nute din manifestări culttral-ar­­tistice. Noua asociaţie poartă numele poetului şi matematicianului Ion Barbu, care a trăit şi creat pe me­­leangurile muscelene o bună peri­oadă din viaţă. La adunarea festivă, care a avut loc cu acest prilej, au participat reprezentanţi ai organelor judeţe­ne şi locale de partid şi de stat, locuitori ai comunei. . Intr-o atmosferă ■­ entuziastă, cei prezenţi au adoptat textul unei te­legrame adresate Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune, printre altele : „Ne exprimăm angajamentul so­lemn de a fi sprijinitori de nădej­de ai unei susţinute activităţi cul­tural-educative în cadrul comunei, stimulînd iniţiativele cetăţenilor de cultivare a tradiţiilor, folosind toate mijloacele pentru transmite­rea cunoştinţelor ştiinţifice şi cul­turale şi informarea locuitorilor a­­supra complexului program de muncă al partidului. Ne vom adu­ce, totodată, contribuţia la asigu­rarea unor condiţii tot mai bune pentru desfăşurarea activităţii cul­turale de masă". ACOLO UNDE VAPOARELE NAVIGHEAZĂ PRINTRE MUNŢI (Urmare din рад. I) şase curse. Intre intervalul lor, tu­riştii sunt deserviţi cu şalupele­­taxi. Nu trebuie uitat că spitalul din comuna Ceahlău beneficiază de o şalupă-salvare, că şi noi acordăm sprijinul oportun atunci cint ni se solicită telefonic. Mulţi dintre săteni s-a­u asi­milat personalului nostru na­vigant. Şeful de echipaj Un­­gureanu Nicolae, de pe nava „Re­şiţa" este ţăran din Izvorul Alb. A fost plutaş pe valea Bistriţei. Acum s-a calificat la locul de muncă. Tot plutaşi au fost şi Ciu­­canu Haralambie din satul Secu, care acum este comandantul navei „Suceviţa", sau Iosif Dumitru, din satul Hangu, care acum este şef de echipaj pe nava Tuşnad. Trebuie să notaţi că navigatorii de pe lacul Bicaz beneficiază de aceleaşi ti­tluri şi drepturi ca şi cei de pe Du­năre sau mare. Ei se pot transfera oricînd la Constanţa sau Galaţi. Şi încă ceva : în fiecare an respectăm tradiţia Zilei Marinei, cu Neptun, concursuri de bărci, şalupe, schiuri pe apă, şcondru cu purcel etc. În plus, spectacolul nostru festiv pre­zintă şi o plută alegorică cu plutaşi, în strai naţional, cu focul lor de tabără pe plută. Am plecat către Poiana Teiului tulburat încă de frumuseţea alpină a tuturor lucrurilor pe care le poa­te face omul. Dar cum în memorie mai păstram ochii limpezi ai bă­­trînului ţăran Roşu Gavril Ion, pa­sager atît de firesc al vaporului, am înţeles că orice frumuseţe se naşte dintr-o prefacere a timpului, aşa cum drumul plutei a putut duce la vapoare. Pentru că minunile le săvîrşeşte numai omul. Miercuri 27 ianuarie RADIO PROGRAMUL I : 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Viaţa cărţilor. 10.05 Muzi­că populară din Dobrogea. 10.30 Vreau să ştiu. 11.05 Gintă Ion Ulmeanu. 11.15 Tribuna Radio. 11.35 Frumoasă şi liberă ne eşti, Românie ! — cîn­­tece. 12.30 Intîlnire cu melodia popu­lară şi interpretul preferat. 13.00 Ra­diojurnal. 13.22 Rebus melodii. 14.40 Vechi melodii populare. 15.05 — 100 de legende româneşti. 16.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Melodii de Vasile V. Vasilache şi Aurel Manolache. 17.00 Antena tine­retului. 17.30 Concert de muzică populară. 13.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radio­jurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de muzică uşoară. 23.00 Concert de muzică uşoară (conti­nuare). 0.03—6.00 Estrada nocturnă. TELEVIZIUNE 10.00—11.30 Emisiuni lecţii pentru lucrătorii din agricultură, organizate de Televiziune în colaborare cu Mi­nisterul Agriculturii şi Silviculturii. 18.00 Deschiderea emisiunii. „Ex- Terra ’71“. 18.30 Cadran internaţional. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Ro­mânia ’71. Azi — judeţul Botoşani. 20.30 Tele­ cinemateca . Baricada mută. 22.20 Poşta T.V. de Ion Bu­­cheru. 22.55 Telejurnalul de noapte. fi cuprinse între minus 4 şi 6­­ şi 14 grade. Seara şi dimineaţa, grade, iar maximele între 4 t ceaţă. MEDALION1 EDOUARD MANET Se împlinesc 139 de ani de la naşterea pictorului şi gravorului francez Edouard Manet, pre­cursor al impresionismului. As­tăzi, cînd privim operele sale, le considerăm desăvîrşite şi uşor de înţeles şi ni se pare cu­rios că artistul a fost nevoit să lupte tot timpul vieţii sale pen­tru a-şi impune valoarea. Ma­net a abordat cele mai diferite genuri ale picturii — compoziţia istorică, scena de gen, peisajul cu figuri, nudul, portretul şi na­tura moartă. El a tins mereu spre evocarea atmosferei afec­tive specifice fiecărei teme, în­­tr-o compoziţie inedită şi echil­iibrată a imaginii, imaginile create de Manet degajează o impresie de vitalitate. Princi­palele sale opere : „Olympia", „Lola de Valencia", „Dejunul pe iarbă", „Băiatul cu fluierul", „Balconul", „Un bar la Fo­lies-Bergères", „Executarea lui Maximilian al Mexicului". Ma­net s-a făcut celebru și prin portretele lui Clemenceau, E­­mile Zola, Stéphane Mallarmé ș.a.. În 1709 chimiștii germani J. F. Böttger și E. V­. Tschirnhaus descoperă secretul porțelanului dur. El devine atît de căutat în­­cît doar la un an de la succesul de laborator, prințul elector al Saxoniei organizează la Meis­sen, lingă Dresda, prima manu­factură europeană în care avea să se producă vestitul „porțelan de Saxa". Marca acestei fabrici — două săbii încrucişate — este binecunoscută şi azi. La început manufacturile din Meissen şi din alte centre ger­mane au imitat formele şi orna­­mentica porţelanului chinezesc, pentru ca ulterior să fie influen­ţate de stilul rococo, cu orna­mentaţia lui somptuoasă ; figu­rinele germane reprezintă cele mai diverse tipuri şi scene pline de exuberanţă, în 1756 ia naştere manufac­tura de la Sèvres (Franţa). Sta­tuetele de porţelan franţuzeşti erau mai elegante şi mai seve­re. Florile, vasele ornamentale, serviciile de masă confecţionate la Sèvres în stil „Ludovic al XVI-lea" sau în stil „Empire" se disting prin fineţea şi strălu­cirea culorilor şi prin puritatea smalţului. Toate porţelanurile de Sèvres au în ornamentaţia lor şi aur. Calităţile porţelanului se da­­toresc durităţii materiei care îngăduie o subfirime deosebită a pereţilor vasului, precum şi CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE . Pentru prevenirea guturaiului este importantă corectarea de­ficienţelor respiratorii (deviaţii de sept, polipi, sinuzite etc.). Se va evita contactul cu frigul umed, cu bolnavii de guturai. Se va practica călirea organis­mului prin folosirea unei îm­­brâcâminţi corespunzătoare a­­notimpului, prin spălarea zilni­că a corpului cu apă rece, aeri­sirea continuă a locuinţei. Sul­­famidele şi penicilina nu au nici un efect în cazul guturaiu­lui. Este bine însă să ne restrîn­­gem pe cît posibil activitatea să avem cît mai mult repaus în translucidităţii şi purităţii gla­zurii şi picturii. GUTURAIUL (II) timpul liber. În caz de febră este obligatorie izolarea la do­miciliu. Ca măsuri practice , se va combate răceala prin băi fier­binţi la picioare, se vor bea ceaiuri calde de nalbă sau tei şi se vor lua zilnic 3—4 tablete de aspirină. Este recomandabi­lă şi gargară cu ceai de muşe­ţel. Ca dezinfectante nazale : soluţie de efedrină 0,5—1 la sută amestecată cu ser fiziolo­gic sau Rinofug, Fedrocaină etc. Vitamina C în doze mari, pe cale bucală, este întotdeuna utilă. MICA ENCICLOPEDIE : ARTA PORȚELANULUI (II) /Xviv...0РЕИЕ* CUNOȘTINȚE FOLOSITOARE

Next