Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)

1971-01-14 / nr. 524

Jașj SAIUL SIC­U SI­­Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţiei ANUL Ш Nr. 524 1O114 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani CITITORII ÎNTREABĂ: CITITORII răspund L______________ L­a şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970 tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia, printre altele că, in cazul in care unele unităţi cooperatiste duc lipsă de forţă de muncă pentru executarea lucrărilor in perioada de vîrf, pot angaja, contra plată, persoane din afara cooperativelor. Ulterior, această indicaţie a fost legiferată printr-o hotărîre a Consiliului de Mi­niştri şi a Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, în care se arată că „în cazurile cînd cooperativele agricole duc lipsă de forţă de muncă pentru anumite operaţiuni de strictă specialitate, precum şi pentru executarea lucrărilor în pe­rioade de vîrf, ele pot angaja, contra plată, personal din afara cooperativei, numai dacă membrii cooperatori participă la lucru, dar nu pot acoperi întregul volum de lucrări din perioada res­pectivă". Folosirea raţională a forţei de muncă, mărirea duratei de utili­zare a acestei imense avuţii naţionale, în tot cursul anului, precum şi formele noi de retribuţie au iscat numeroase întrebări din par­tea cititorilor. In cele ce urmează, prezentăm punctele de vedere ale unor pre­şedinţi, ingineri şefi şi contabili şefi din unele COOPERATIVE AGRICOLE DIN JUDEŢUL VRANCEA, care îşi spun părerea în această privinţă. 0 ­0­0­0 ( VIZITA DE LUCRU a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in judeţul Prahova Aşa cum am relatat în ziarul nostru de ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat în cursul dimi­neţii de marţi obiective industriale din Sinaia şi Cîmpina. Următoarea etapă înscrisă pe iti­nerarul vizitei de lucru în ju­deţul Prahova a fost Plopeniul, re­şedinţa unei importante întreprin­deri constructoare de maşini. în drum spre localitatea odini­oară anonimă, devenită astăzi un oraş în adevărata accepţiune a cuvîntului, a cărui viaţă este or­ganic legată de viaţa uzinei în plină dezvoltare, se trece prin cen­tre cu vechi tradiţii în valorifica­rea unei bogăţii de seamă a ju­deţului — petrolul. La Băicoi şi Ţintea, în vecinătatea cărora se înalţă „pădurea" sondelor de ex­tracţie, mii de cetăţeni, printre care numeroşi muncitori din schelele petroliere, îşi exprimă bucuria de­ a putea ura bun venit conducătorilor de partid şi de stat­­înainte de a se despărţi de co­lectivul uzinei din Plopeni, tova­răşul Ceauşescu adresează calde felicitări pentru rezultatele obţi­nute şi urări de noi succese, de sănătate şi fericire tuturor. Şoseaua străbate acum ogoare întinse, cu brazdele acoperite de o zăpadă subţire, prima zăpadă a a­­cestei ierni. în comuna Păuleşti localnicii fac conducătorilor de partid şi de stat o călduroasă pri­mire. In această atmosferă de pu­ternic entuziasm, coloana de ma­şini opreşte pentru cîteva clipe. Un grup de tinere şi tineri, îm­brăcaţi în costume specifice locu­lui, oferă oaspeţilor flori. Primarul comunei, Gheorghe Stoica, urează secretarului general al partidului bun sosit pe aceste meleaguri. — Aveţi o cooperativă bună ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulţumitoare şi ne-am stră­duit să pregătim cît mai bine re­colta din vara ce vine, răspunde primarul. Pentru noi, şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din no­iembrie, măsurile adoptate pentru îmbunătăţirea activităţii în agri­cultură, mărirea retribuţiilor şi a pensiilor au însemnat un puternic sprijin în muncă, un îndemn de a ne spori eforturile pentru a cule­ge roade mai bogate. Secretarul general al partidului, luîndu-şi rămas bun de la cei pre­zenţi, urează cooperatorilor succe­se, sănătate, fericire. ...Este ora prînzului. Din noul cartier Nord şi pînă în centrul oraşului, mii şi mii de ploieşteni au venit în întîmpinarea conducă­torilor de partid şi de stat cu steaguri ale patriei şi partidului, cu ramuri de brad şi flori, cu pancarte pe care se poate citi : „P.C.R. — Ceauşescu", „Ceauşescu şi poporul", în piaţa centrală a oraşului, conducătorilor de partid şi de stat li se oferă tradiţionala pîine şi sare. Un grup de pionieri îi îmbrăţişează, le dăruiesc cra­vate roşii şi flori. Se intonează Imnul de stat, după care tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare. (Continuare în pag. a 4-a) • Veţi avea suficientă forţă de muncă în perioadele de vîrf de lucru ? •DUPĂ CE CRITERII A RETRIBUIT!? ION DIMA preşedinte al cooperativei agricole din Dumbrăveni începutul fiecărui an coincide, de regulă, cu pregătirea documentelor ce urmează să fie pre­zentate în faţa adunări­lor generale anuale ale membrilor cooperatori : bilanţul activităţii de­puse în anul precedent şi proiectul planului de producţie pe cel în curs. In prezent, definitivarea dărilor de seamă şi a ce­lorlalte documente nece­sare apropiatului eve­niment are loc în condi­ţiile căutării şi găsirii unor cît mai potrivite modalităţi de aplicare, în fiecare unitate, în fieca­re sector de activitate, a măsurilor cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şe­dinţa de lucru de la C C. al P.C.R. Deşi cooperativa noas­tră nu este aşa de mare, puterea ei economică este apreciabilă. Cele 277 ha cu vie, din care 248 ha pe rod, 544 ha de teren arabil şi 29 ha cu livezi asigură majorităţii locui­torilor satului şi loc de muncă stabil şi venituri satisfăcătoare. De pa­­tru-cinci ani, valoarea unei unităţi de muncă — zi ori normă — a va­riat între 36 şi 42 de lei, ceea ce a făcut ca să con­tăm în permanenţă la lucru pe circa 300 de oa­meni, iar în campanii pe vreo 420. Şi în aceste condiţii, cînd retribuirea muncii cooperatorilor nu a con­stituit o problemă, unele lucrări, mai ales cele de întreţinere şi recoltare, au întîrziat sau nu au fost efectuate integral. După calculele făcute, în vîrfurile de muncă ne-ar trebui 500—600 de braţe de lucru, în sat, practic, nu mai avem la cine a­­pela. De aceea au fost si­tuaţii cînd am apelat la şcolarii mai mari (clase­le V—VIII) să ne ajute la culesul cireşelor sau de­­pănuşatul ştiuleţilor de pe coceni. Uneori, pre­saţi de timp, îndeosebi la prăşitul, stropitul şi culesul viilor, am fost nevoiţi să dăm „sfoară în ţară" că avem nevoie de oameni şi oferim a­­celeaşi condiţii de pla­tă ca şi I.A.S. Aşa (Continuare in pag. a 3-a) In podgorie, în tot tim­pul anului este de lucru, dar sînt perioade cînd treaba parcă nu se mai sfîrşeşte. în lunile mai— iulie şi septembrie—oc­tombrie, via te obligă să fii mereu prezent în plantaţie de dimineaţa pînă noaptea tîrziu. Coo­perativa noastră are 314 ha de vie pe rod, în a­­fara altor 372 ha de te­ren arabil. De lucru am avea pentru toţi coope­ratorii, dar din cei 600 de oameni înscrişi în evi­denţele noastre abia dacă participă jumătate la munca în unitate. Tine­retul a plecat în mare parte la şcoli sau în fa­brici, iar noi lucrăm mai ales cu femeile şi cu cei vîrstnici. De aceea, au fost perioade în 1969, cînd am fost nevoiţi să aducem lucrători tocmai din Cochileanca, judeţul Buzău. Anul trecut am apelat la oameni din Hînguleşti, localitate a­­flată în judeţul nostru. VIRGIL STAICU preşedinte GRIGORE BARI inginer şef la cooperativa agricola Unirea E drept, numărul celor veniţi la lucru din afara cooperativei nu a depă­­şit, î­ntr-o campanie, 50- 30, dar erau absolut ne­­cesari ; altfel n-am fi avut cu cine duce treaba la bun sfîrşit. Cum i-am retribuit ? Ca şi pe cooperatorii noştri. De exemplu, în 1970, valoarea planifica­tă a unei norme conven­ţionale a fost de 43,60 lei, adică o retribuire destul de bună. Cînd i-am an­gajat, am stabilit şi con­diţiile de plată. Ei ne-au cerut să le plătim lunar, ceea ce am şi făcut. Pentru anul acesta am calculat că avem nevoie, din lunile mai şi pînă în noiembrie, în permanen­­­­ţă de circa 100 de braţe de muncă în plus. Mem­brii consiliului şi spe­cialiştii cooperativei au şi început tatonarea re-(Continuare in pag. a 3-a) . In atelierele staţiunii de mecanizare a agriculturii Şendreni, judeţul Galaţi, se execută repararea şi revizuirea tractoarelor şi maşinilor agricole. Foto : N. RUSU (Continuare în pag. a 3-a) CE CDLilufl TREBUIE Să INTRUNEOSCR OMUL PLES IN FRUNTEA OBSTEI ^ 6. $A NE MODEST, APROPIAT DE OAMENI PETRE ALEXANDRU preşedinte al cooperativei agricole de producţie din Pietroasele, judeţul­­ Buzău . Nu am o vechime prea mare ca preşedinte al acestei coopera­tive. Am învăţat, însă, de la cei care m-au precedat, cum... nu tre­buie să fie un preşedinte. Erau prea ambiţioşi în sensul rău al cu­vîntului. Ba, uneori, se dovedeau neinspiraţi cînd se aflau faţă în faţă cu oamenii, îi repezeau, se so­coteau un fel de stăpîni atotputer­nici pe destinele obştii. Uitaseră că sînt ridicaţi din rîndul lor. Fiind preşedinţi, credeau că li se cuvine totul, inclusiv respectul nemărginit al celor din jur. Numai că oamenii te respectă dacă ştii să-i respecţi. Preşedinţii de dinaintea mea au uitat şi lucrul acesta. îngîmfarea şi lipsa de modestia i-au îndepărtat, în loc să-i apropie de colectiv, iar activitatea cooperativei a început să şchiopăteze. Fireşte, urmarea nu a întîrziat să se arate : aceiaşi cooperatori, care îi aleseseră pe unul sau pe altul din preşedinţii ce s-au perindat la conducerea uni­tăţii noastre, au hotărît să retra­gă, rînd pe rînd, mandatul celor ce nu au ştiut să răspundă încre­derii acordate. — Credeţi că lipsa de modestie şi atitudinea ceva mai distantă, mai sobră, justifică în toate ca­zurile înlocuirea unui preşedinte? — Nu trebuie confundată so­brietatea cu îngîmfarea. Una e să fii sobru, să fii serios și alta e să 2 2­0­19 Treci pe la Savineşti, pe la Cra­iova, pe la Făgăraş, pe la Rîm­­nicu-vîlcea, pe la Turnu-Măgu­­rele şi nu poţi să nu te opreşti lingă uriaşele retorte ale com­binatelor chimice, lingă aceste orgi în care moleculele parcurg unul dintre cele mai subtile pro­cese de transformare. Intre ra­murile industriei româneşti con­temporane, chimia a cunoscut, în anii noştri, cea mai specta­culoasă dezvoltare. Cu aplicaţii în numeroase domenii ea, chi­mia, este intim legată şi de a­­gricultura. An de an ogoarele ţârii au primit tot mai multe în­grăşăminte, ca rodul pâmîntu­­lui să fie mai bogat. Cincinalul pe care l-am început cu vred­nicie acordă chimiei o impor­tanţă şi mai mare, în fotogra­fie, vedere de ansamblu a com­binatului chimic din Turnu-Mă­­gurele EMISIUNI - LECȚI PENTRU LUCRĂTORII DIN AGRICULTURĂ Televiziunea română, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, transmite, CU ÎNCEPERE DIN ZIUA DE 13 IA­NUARIE . c., un ciclu de emisiuni-lecții pentru lucrătorii din agri­cultură. ELE VOR FI PROGRAMATE SAPTAMINAL, ÎN ZILELE DE MIERCURI, JOI ŞI VINERI, DIMINEAŢA, ÎNTRE ORELE 10—11,30. Aceste emisiuni urmă­resc să contribuie la îm­bogăţirea cunoştinţelor lu­crătorilor din acest­ important sector al economiei naţionale, în concordanţă cu noile forme de organizare, cu măsurile de promovare în producţie a teh­nicii, tehnologiilor şi metode­lor moderne de muncă. Lecţiile transmise prin tele­viziune vin în sprijinul cursu­rilor de instruire şi perfecţio­nare profesională, care se des­făşoară în această perioadă în toate unităţile agricole. Ciclul de emisiuni-ГесШ se va desfăşura în perioada ia­nuarie—februarie 1971, după o tematică elaborată de Ministe­rul Agriculturii şi Silviculturii, profilată pe cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, horticul­tura şi creşterea animalelor. Expunerile vor fi făcute de specialişti cu înaltă competen­ţă şi vor fi însoţite de proiec­ţii de filme, diapozitive şi gra­fice, care vor ilustra experien­ţa valoroasă din întreprinde­rile agricole de stat şi coopera­tivele agricole de producţie din ţara­ noastră, precum şi din ex­perienţa practicii şi ştiinţei a­­gricole din alte ţări. Emisiunile-lecţii pot fi vizio­nate în fiecare cooperativă a­­gricolă de producţie şi unitate agricolă de stat. Sub îndruma­rea specialiştilor, ele vor fi ur­mate de discuţii în vederea a­­profundarii cunoştinţelor pre­date. AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PÎNGĂRAŢI Din mănăstire a rămas numai bi­serica. Mai există şi un turn şi zi­durile groase, trainice, mărturie a fai­mei meşterilor zidari moldoveni. Sunt monumente istorice. Aici dalele de piatră şi încăperile şi bolţile pridvoa­­relor au fost cutremurate de paşii de groază ai Lăpuşneanului. El a ctito­rit acest lăcaş şi cite evenimente de fast ori sîngeroase s-au petrecut, me­moria nu le-a înregistrat pe toate. Multe rămîn acoperite definitiv sub lespedea tainei. între aceste ziduri a poposit, la sfîrşitul secolului trecut, călătorul acela în largă pelerină şi pălărie cu largi boruri, acel călător pe drumuri de munte atît de îndrăgostit de natură. De la acel popas ne-au ră­mas portretul unui stareţ zgîrcit, un dialog despre borşul de fasole şi de sfeclă, imaginea unei pivniţe cu vi­nuri dintre cele mai alese şi grandoa­rea unei nopţi de august. O noapte de vară cu lună plină pe Valea Bis­triţei de altădată. O astfel de noapte nu mai e posibilă şi nu numai pentru că timpul este ireversibil. Doar stelele au rămas aceleaşi. O noapte însă nu înseamnă numai stele. Unul dintre elementele fundamentale ale acelui fabulos tablou nocturn — larga Vale a Bistriţei — s-a schimbat : plutaşii. Dialog peste timp cu temerara lor îndeletnicire, acele chipuri încremenite, „bărbatul cîrmaci şi nevasta dălcăuş", au intrat în amin­tire. Nici munţii nu mai sînt aceiaşi. Poate vîrful Ceahlăului, „cel vestit cum spune Cantemir, a rămas egal cu sine însuşi. Iar oamenii... Dar noaptea aceea n-a fixat decit două umbre, graţioasa umbră a unei femei şi um­bra unui bărbat frumos, voinic, cer­nita umbră a unui călugăr. „Cum de PETRE DINCU (Continuare în pag. a 2-a) fs. A ­ ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA | I Bogate şi variate manifestări | ! cultural - artistice fis­tice menite să evoce tradiţii- ^­le de luptă glorioasă a partidu-­­ lui în decursul celor 50 de ani­­ de existenţă. ţ Ţinutul Hunedoarei a fost­­ de-a lungul veacurilor leagăn­­ al numeroaselor frămîntări ale­­ minerilor din Valea Jiului, ale­­ clasei muncitoare din munţii de­­ metal şi aur, de pe Valea Mu-­­ reşului, leagăn de revoltă al­e plugarilor care alături de mun­­i­citorime, şi-au ridicat glasul de­­ nenumărate ori pentru pămînt » şi dreptate, în convorbirea­­ . cu tov. prof. Maria Creţu,­­ vicepreşedintă a Comitetu-­­­lui judeţean pentru cultură­­ şi artă, au fost reliefate acţiu-­i nile mai importante organizate­­ în această perioadă.­­ — In prim plan — spunea­­ dînsa — aş situa manifestările­­ cultural - educative organizate­­ sub forma meselor rotunde, a­­ simpozioanelor, a jurnalelor­­ vorbite privind unele momente­­ mai importante din istoria miş- » carii muncitoreşti hunedorene.­­ De asemenea, au fost organizate ? o seamă de manifestări ce re-­­ liefează participarea comuniş- t tilor din ilegalitate la lupta pen­tru realizarea idealurilor de veacuri ale poporului. Aseme­nea manifestări au găzduit că­minele culturale din Veţel, Baia de Criş, Baru, Certej. La cămi­nele culturale din Băcia au fost evocate momente din lupta Frontului plugarilor. Tema unui simpozion organizat la Baia de­­ Criş s-a intitulat „Sub gorunul­­ lui Horia". în satul Veţel unde­­ s-a născut şi a petrecut primii y ani ai copilăriei Filimon Sîrbu i s-a prezentat o expunere în- J chinată luptei acestuia pentru­­ idealurile clasei muncitoare. în­­ toate căminele culturale au a- ?­vut loc expuneri, simpozioane­­ pe teme ca . ..25 de ani de la­­ Conferinţa naţională a P.C.R." ;­­ „Marea grevă generală din anul­­ 1920“ ; „Momente din istoria­­ Partidului", „Realizări şi pers-­­­pective ale anilor noştri".­­ ZINA VESESCU ( coresp. „Satului Socialist" ) (Continuare în pag. a 2-a)­­ In satele şi comunele judeţu­lui Hunedoara ca de altfel, în întreaga ţară, apropierea ani­versării semicentenarului parti­dului prilejuieşte bogate şi va­riate manifestări cultural-a.­ is 1

Next