Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)
1971-01-14 / nr. 524
Jașj SAIUL SICU SICotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţiei ANUL Ш Nr. 524 1O114 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani CITITORII ÎNTREABĂ: CITITORII răspund L______________ La şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970 tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia, printre altele că, in cazul in care unele unităţi cooperatiste duc lipsă de forţă de muncă pentru executarea lucrărilor in perioada de vîrf, pot angaja, contra plată, persoane din afara cooperativelor. Ulterior, această indicaţie a fost legiferată printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, în care se arată că „în cazurile cînd cooperativele agricole duc lipsă de forţă de muncă pentru anumite operaţiuni de strictă specialitate, precum şi pentru executarea lucrărilor în perioade de vîrf, ele pot angaja, contra plată, personal din afara cooperativei, numai dacă membrii cooperatori participă la lucru, dar nu pot acoperi întregul volum de lucrări din perioada respectivă". Folosirea raţională a forţei de muncă, mărirea duratei de utilizare a acestei imense avuţii naţionale, în tot cursul anului, precum şi formele noi de retribuţie au iscat numeroase întrebări din partea cititorilor. In cele ce urmează, prezentăm punctele de vedere ale unor preşedinţi, ingineri şefi şi contabili şefi din unele COOPERATIVE AGRICOLE DIN JUDEŢUL VRANCEA, care îşi spun părerea în această privinţă. 0 000 ( VIZITA DE LUCRU a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in judeţul Prahova Aşa cum am relatat în ziarul nostru de ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat în cursul dimineţii de marţi obiective industriale din Sinaia şi Cîmpina. Următoarea etapă înscrisă pe itinerarul vizitei de lucru în judeţul Prahova a fost Plopeniul, reşedinţa unei importante întreprinderi constructoare de maşini. în drum spre localitatea odinioară anonimă, devenită astăzi un oraş în adevărata accepţiune a cuvîntului, a cărui viaţă este organic legată de viaţa uzinei în plină dezvoltare, se trece prin centre cu vechi tradiţii în valorificarea unei bogăţii de seamă a judeţului — petrolul. La Băicoi şi Ţintea, în vecinătatea cărora se înalţă „pădurea" sondelor de extracţie, mii de cetăţeni, printre care numeroşi muncitori din schelele petroliere, îşi exprimă bucuria de a putea ura bun venit conducătorilor de partid şi de statînainte de a se despărţi de colectivul uzinei din Plopeni, tovarăşul Ceauşescu adresează calde felicitări pentru rezultatele obţinute şi urări de noi succese, de sănătate şi fericire tuturor. Şoseaua străbate acum ogoare întinse, cu brazdele acoperite de o zăpadă subţire, prima zăpadă a acestei ierni. în comuna Păuleşti localnicii fac conducătorilor de partid şi de stat o călduroasă primire. In această atmosferă de puternic entuziasm, coloana de maşini opreşte pentru cîteva clipe. Un grup de tinere şi tineri, îmbrăcaţi în costume specifice locului, oferă oaspeţilor flori. Primarul comunei, Gheorghe Stoica, urează secretarului general al partidului bun sosit pe aceste meleaguri. — Aveţi o cooperativă bună ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulţumitoare şi ne-am străduit să pregătim cît mai bine recolta din vara ce vine, răspunde primarul. Pentru noi, şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie, măsurile adoptate pentru îmbunătăţirea activităţii în agricultură, mărirea retribuţiilor şi a pensiilor au însemnat un puternic sprijin în muncă, un îndemn de a ne spori eforturile pentru a culege roade mai bogate. Secretarul general al partidului, luîndu-şi rămas bun de la cei prezenţi, urează cooperatorilor succese, sănătate, fericire. ...Este ora prînzului. Din noul cartier Nord şi pînă în centrul oraşului, mii şi mii de ploieşteni au venit în întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat cu steaguri ale patriei şi partidului, cu ramuri de brad şi flori, cu pancarte pe care se poate citi : „P.C.R. — Ceauşescu", „Ceauşescu şi poporul", în piaţa centrală a oraşului, conducătorilor de partid şi de stat li se oferă tradiţionala pîine şi sare. Un grup de pionieri îi îmbrăţişează, le dăruiesc cravate roşii şi flori. Se intonează Imnul de stat, după care tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare. (Continuare în pag. a 4-a) • Veţi avea suficientă forţă de muncă în perioadele de vîrf de lucru ? •DUPĂ CE CRITERII A RETRIBUIT!? ION DIMA preşedinte al cooperativei agricole din Dumbrăveni începutul fiecărui an coincide, de regulă, cu pregătirea documentelor ce urmează să fie prezentate în faţa adunărilor generale anuale ale membrilor cooperatori : bilanţul activităţii depuse în anul precedent şi proiectul planului de producţie pe cel în curs. In prezent, definitivarea dărilor de seamă şi a celorlalte documente necesare apropiatului eveniment are loc în condiţiile căutării şi găsirii unor cît mai potrivite modalităţi de aplicare, în fiecare unitate, în fiecare sector de activitate, a măsurilor cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C C. al P.C.R. Deşi cooperativa noastră nu este aşa de mare, puterea ei economică este apreciabilă. Cele 277 ha cu vie, din care 248 ha pe rod, 544 ha de teren arabil şi 29 ha cu livezi asigură majorităţii locuitorilor satului şi loc de muncă stabil şi venituri satisfăcătoare. De patru-cinci ani, valoarea unei unităţi de muncă — zi ori normă — a variat între 36 şi 42 de lei, ceea ce a făcut ca să contăm în permanenţă la lucru pe circa 300 de oameni, iar în campanii pe vreo 420. Şi în aceste condiţii, cînd retribuirea muncii cooperatorilor nu a constituit o problemă, unele lucrări, mai ales cele de întreţinere şi recoltare, au întîrziat sau nu au fost efectuate integral. După calculele făcute, în vîrfurile de muncă ne-ar trebui 500—600 de braţe de lucru, în sat, practic, nu mai avem la cine apela. De aceea au fost situaţii cînd am apelat la şcolarii mai mari (clasele V—VIII) să ne ajute la culesul cireşelor sau depănuşatul ştiuleţilor de pe coceni. Uneori, presaţi de timp, îndeosebi la prăşitul, stropitul şi culesul viilor, am fost nevoiţi să dăm „sfoară în ţară" că avem nevoie de oameni şi oferim aceleaşi condiţii de plată ca şi I.A.S. Aşa (Continuare in pag. a 3-a) In podgorie, în tot timpul anului este de lucru, dar sînt perioade cînd treaba parcă nu se mai sfîrşeşte. în lunile mai— iulie şi septembrie—octombrie, via te obligă să fii mereu prezent în plantaţie de dimineaţa pînă noaptea tîrziu. Cooperativa noastră are 314 ha de vie pe rod, în afara altor 372 ha de teren arabil. De lucru am avea pentru toţi cooperatorii, dar din cei 600 de oameni înscrişi în evidenţele noastre abia dacă participă jumătate la munca în unitate. Tineretul a plecat în mare parte la şcoli sau în fabrici, iar noi lucrăm mai ales cu femeile şi cu cei vîrstnici. De aceea, au fost perioade în 1969, cînd am fost nevoiţi să aducem lucrători tocmai din Cochileanca, judeţul Buzău. Anul trecut am apelat la oameni din Hînguleşti, localitate aflată în judeţul nostru. VIRGIL STAICU preşedinte GRIGORE BARI inginer şef la cooperativa agricola Unirea E drept, numărul celor veniţi la lucru din afara cooperativei nu a depăşit, într-o campanie, 50- 30, dar erau absolut necesari ; altfel n-am fi avut cu cine duce treaba la bun sfîrşit. Cum i-am retribuit ? Ca şi pe cooperatorii noştri. De exemplu, în 1970, valoarea planificată a unei norme convenţionale a fost de 43,60 lei, adică o retribuire destul de bună. Cînd i-am angajat, am stabilit şi condiţiile de plată. Ei ne-au cerut să le plătim lunar, ceea ce am şi făcut. Pentru anul acesta am calculat că avem nevoie, din lunile mai şi pînă în noiembrie, în permanenţă de circa 100 de braţe de muncă în plus. Membrii consiliului şi specialiştii cooperativei au şi început tatonarea re-(Continuare in pag. a 3-a) . In atelierele staţiunii de mecanizare a agriculturii Şendreni, judeţul Galaţi, se execută repararea şi revizuirea tractoarelor şi maşinilor agricole. Foto : N. RUSU (Continuare în pag. a 3-a) CE CDLilufl TREBUIE Să INTRUNEOSCR OMUL PLES IN FRUNTEA OBSTEI ^ 6. $A NE MODEST, APROPIAT DE OAMENI PETRE ALEXANDRU preşedinte al cooperativei agricole de producţie din Pietroasele, judeţul Buzău . Nu am o vechime prea mare ca preşedinte al acestei cooperative. Am învăţat, însă, de la cei care m-au precedat, cum... nu trebuie să fie un preşedinte. Erau prea ambiţioşi în sensul rău al cuvîntului. Ba, uneori, se dovedeau neinspiraţi cînd se aflau faţă în faţă cu oamenii, îi repezeau, se socoteau un fel de stăpîni atotputernici pe destinele obştii. Uitaseră că sînt ridicaţi din rîndul lor. Fiind preşedinţi, credeau că li se cuvine totul, inclusiv respectul nemărginit al celor din jur. Numai că oamenii te respectă dacă ştii să-i respecţi. Preşedinţii de dinaintea mea au uitat şi lucrul acesta. îngîmfarea şi lipsa de modestia i-au îndepărtat, în loc să-i apropie de colectiv, iar activitatea cooperativei a început să şchiopăteze. Fireşte, urmarea nu a întîrziat să se arate : aceiaşi cooperatori, care îi aleseseră pe unul sau pe altul din preşedinţii ce s-au perindat la conducerea unităţii noastre, au hotărît să retragă, rînd pe rînd, mandatul celor ce nu au ştiut să răspundă încrederii acordate. — Credeţi că lipsa de modestie şi atitudinea ceva mai distantă, mai sobră, justifică în toate cazurile înlocuirea unui preşedinte? — Nu trebuie confundată sobrietatea cu îngîmfarea. Una e să fii sobru, să fii serios și alta e să 2 2019 Treci pe la Savineşti, pe la Craiova, pe la Făgăraş, pe la Rîmnicu-vîlcea, pe la Turnu-Măgurele şi nu poţi să nu te opreşti lingă uriaşele retorte ale combinatelor chimice, lingă aceste orgi în care moleculele parcurg unul dintre cele mai subtile procese de transformare. Intre ramurile industriei româneşti contemporane, chimia a cunoscut, în anii noştri, cea mai spectaculoasă dezvoltare. Cu aplicaţii în numeroase domenii ea, chimia, este intim legată şi de agricultura. An de an ogoarele ţârii au primit tot mai multe îngrăşăminte, ca rodul pâmîntului să fie mai bogat. Cincinalul pe care l-am început cu vrednicie acordă chimiei o importanţă şi mai mare, în fotografie, vedere de ansamblu a combinatului chimic din Turnu-Măgurele EMISIUNI - LECȚI PENTRU LUCRĂTORII DIN AGRICULTURĂ Televiziunea română, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, transmite, CU ÎNCEPERE DIN ZIUA DE 13 IANUARIE . c., un ciclu de emisiuni-lecții pentru lucrătorii din agricultură. ELE VOR FI PROGRAMATE SAPTAMINAL, ÎN ZILELE DE MIERCURI, JOI ŞI VINERI, DIMINEAŢA, ÎNTRE ORELE 10—11,30. Aceste emisiuni urmăresc să contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor lucrătorilor din acest important sector al economiei naţionale, în concordanţă cu noile forme de organizare, cu măsurile de promovare în producţie a tehnicii, tehnologiilor şi metodelor moderne de muncă. Lecţiile transmise prin televiziune vin în sprijinul cursurilor de instruire şi perfecţionare profesională, care se desfăşoară în această perioadă în toate unităţile agricole. Ciclul de emisiuni-ГесШ se va desfăşura în perioada ianuarie—februarie 1971, după o tematică elaborată de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, profilată pe cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, horticultura şi creşterea animalelor. Expunerile vor fi făcute de specialişti cu înaltă competenţă şi vor fi însoţite de proiecţii de filme, diapozitive şi grafice, care vor ilustra experienţa valoroasă din întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie din ţara noastră, precum şi din experienţa practicii şi ştiinţei agricole din alte ţări. Emisiunile-lecţii pot fi vizionate în fiecare cooperativă agricolă de producţie şi unitate agricolă de stat. Sub îndrumarea specialiştilor, ele vor fi urmate de discuţii în vederea aprofundarii cunoştinţelor predate. AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PÎNGĂRAŢI Din mănăstire a rămas numai biserica. Mai există şi un turn şi zidurile groase, trainice, mărturie a faimei meşterilor zidari moldoveni. Sunt monumente istorice. Aici dalele de piatră şi încăperile şi bolţile pridvoarelor au fost cutremurate de paşii de groază ai Lăpuşneanului. El a ctitorit acest lăcaş şi cite evenimente de fast ori sîngeroase s-au petrecut, memoria nu le-a înregistrat pe toate. Multe rămîn acoperite definitiv sub lespedea tainei. între aceste ziduri a poposit, la sfîrşitul secolului trecut, călătorul acela în largă pelerină şi pălărie cu largi boruri, acel călător pe drumuri de munte atît de îndrăgostit de natură. De la acel popas ne-au rămas portretul unui stareţ zgîrcit, un dialog despre borşul de fasole şi de sfeclă, imaginea unei pivniţe cu vinuri dintre cele mai alese şi grandoarea unei nopţi de august. O noapte de vară cu lună plină pe Valea Bistriţei de altădată. O astfel de noapte nu mai e posibilă şi nu numai pentru că timpul este ireversibil. Doar stelele au rămas aceleaşi. O noapte însă nu înseamnă numai stele. Unul dintre elementele fundamentale ale acelui fabulos tablou nocturn — larga Vale a Bistriţei — s-a schimbat : plutaşii. Dialog peste timp cu temerara lor îndeletnicire, acele chipuri încremenite, „bărbatul cîrmaci şi nevasta dălcăuş", au intrat în amintire. Nici munţii nu mai sînt aceiaşi. Poate vîrful Ceahlăului, „cel vestit cum spune Cantemir, a rămas egal cu sine însuşi. Iar oamenii... Dar noaptea aceea n-a fixat decit două umbre, graţioasa umbră a unei femei şi umbra unui bărbat frumos, voinic, cernita umbră a unui călugăr. „Cum de PETRE DINCU (Continuare în pag. a 2-a) fs. A ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA | I Bogate şi variate manifestări | ! cultural - artistice fistice menite să evoce tradiţii- ^le de luptă glorioasă a partidu- lui în decursul celor 50 de ani de existenţă. ţ Ţinutul Hunedoarei a fost de-a lungul veacurilor leagăn al numeroaselor frămîntări ale minerilor din Valea Jiului, ale clasei muncitoare din munţii de metal şi aur, de pe Valea Mu- reşului, leagăn de revoltă ale plugarilor care alături de municitorime, şi-au ridicat glasul de nenumărate ori pentru pămînt » şi dreptate, în convorbirea . cu tov. prof. Maria Creţu, vicepreşedintă a Comitetu-lui judeţean pentru cultură şi artă, au fost reliefate acţiu-i nile mai importante organizate în această perioadă. — In prim plan — spunea dînsa — aş situa manifestările cultural - educative organizate sub forma meselor rotunde, a simpozioanelor, a jurnalelor vorbite privind unele momente mai importante din istoria miş- » carii muncitoreşti hunedorene. De asemenea, au fost organizate ? o seamă de manifestări ce re- liefează participarea comuniş- t tilor din ilegalitate la lupta pentru realizarea idealurilor de veacuri ale poporului. Asemenea manifestări au găzduit căminele culturale din Veţel, Baia de Criş, Baru, Certej. La căminele culturale din Băcia au fost evocate momente din lupta Frontului plugarilor. Tema unui simpozion organizat la Baia de Criş s-a intitulat „Sub gorunul lui Horia". în satul Veţel unde s-a născut şi a petrecut primii y ani ai copilăriei Filimon Sîrbu i s-a prezentat o expunere în- J chinată luptei acestuia pentru idealurile clasei muncitoare. în toate căminele culturale au a- ?vut loc expuneri, simpozioane pe teme ca . ..25 de ani de la Conferinţa naţională a P.C.R." ; „Marea grevă generală din anul 1920“ ; „Momente din istoria Partidului", „Realizări şi pers-pective ale anilor noştri". ZINA VESESCU ( coresp. „Satului Socialist" ) (Continuare în pag. a 2-a) In satele şi comunele judeţului Hunedoara ca de altfel, în întreaga ţară, apropierea aniversării semicentenarului partidului prilejuieşte bogate şi variate manifestări cultural-a. is 1