Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)

1971-01-16 / nr. 526

997- anul iWWWWWWWWWWi Pare-mi-se că uzina care a trecut cea dinţii în acest an prin emoţia toridă a probelor tehno­logice, aşadar cel mai tînăr vlăstar industrial al acestui an, este Fabrica de osii şi boghiuri din Balş. Această nouă unitate industria­lă a şi pornit să producă primele cantităţi din cele 37 mii de osii montate cu roţi monobloc, care constituie planul in primul ei an de activitate. In anii următori aici va fi pusă in funcţiune o oţelărie modernă cu o capacitate de 82 mii tone oţel pe an, iar în 1975 fabrica va produce 75 mii de osii montate cu roţi monobloc, 20 mii bucăţi boghiuri şi 9 mii tone de piese forjate. Consemnând calendaristic a­­ceastă nouă premieră industrială, ne gîndim implicit la modul pur şi simplu fermecător în care se PAMINTU­L — OBIECT AL UNUI VAST PROGRAM NATIONAL declanşării unor ample lucrări de îmbunătăţiri funciare Convorbire cu ing. NICOLAE MANTZ secretar general al Departamentului de îmbunătăţiri funciare din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii — In anul care s-a încheiat, pă­­mintul — ca principal mijloc de producţie în agricultură — a fă­cut, după cum se ştie, obiectul unui vast studiu soldat, în final, prin e­­laborarea programului naţional de Îmbunătăţiri funciare. De la ce rea­lităţi se porneşte în înfăptuirea acestui important program ? — Analiza ştiinţifică, multilate­rală a reliefului ţării a scos la iveală că există mari posibilităţi de ameliorare a unor­ întinse su­prafeţe şi de obţinere, pe această cale, a unor producţii agricole mari şi constante, an de an. Por­nind de la aceste considerente, plenara din martie 1970 a C.C. al P.C.R. a adoptat programul naţio­nal privind gospodărirea raţională a resurselor de apă, extinderea lu­crărilor de irigaţii, îndiguiri, dese­cări şi de combatere a eroziunii solului în anii 1971­—1975 şi pre­vederile generale de perspectivă pină în 1985. Este vorba despre un program de mare însemnătate economică şi so­cială, cu obiective precise, mobili­zatoare care, pe măsură ce va fi transpus în viaţă, va schimba în bine configuraţia reliefului ţării, potenţialul agriculturii socialiste, viaţa oamenilor. Şi pînă în prezent statul nostru, precum şi u­nităţile agricole coope­ratiste au făcut eforturi materiale şi băneşti mari pentru executarea unor asemenea lucrări. De altfel, bilanţul cu care încheiem cincina­lul 1966—1970, precum şi expe­rienţa acumulată ne permit să a­­firmăm că planul de cinci ani pe care l-am început are o „bază de lansare" destul de puternică. — La ce acţiuni concrete vă re­feriţi ? — Pentru a nu reţine atenţia cu prea multe date şi cifre, am să arăt că deşi în primăvara trecută am înregistrat, din cauza inundaţiilor, greutăţi de nedescris, printr-o te­meinică organizare a muncii pe şantiere, prin folosirea raţională a maşinilor şi utilajelor cu care sîntem dotaţi, s-a reuşit ca din cele 194 538 hectare planificate pentru a fi amenajate în sisteme mari de AL ŞTEFANESCU (Continuare în pag. a 5-a) CA PE ROATE leagă apariţia tinerei fabrici în geografia economică a patriei cu expresia metaforică „merge ca pe roate", aici la obiect, fiindcă producţia acestei uzine este a­­ceea de material rulant. A merge „ca pe roate“ înseam­nă în graiul popular a merge strună, a lucra într-un mod de­săvârşit. Fiind prima uzină care a intrat în producţia de serie în noul an, iată un amănunt care implică în el şi un merit prioritar, dar şi r­ina de a dobîndi de aci încolo succese tot mai mari, succese menite să-i confirme şi să-i rati­fice titlul de prima uzină a anu­lui 1971. Orice nouă întreprindere apă­rută pe pământul patriei înseam­nă o nouă victorie a muncii noastre vrednice şi paşnice pen­tru dezvoltarea continuă a Ro­mâniei socialiste, iar tînăra uzină de la Balş nu este numai un exemplu, ci şi o realitate puter­nică. Salutăm apariţia ei, cu mân­­dria că silueta vastelor sale ate­liere îmbogăţeşte patrimoniul in­dustriei româneşti cu o nouă uni­tate de o ridicată şi evidentă va­loare economică. PETRU VINTILA r SATUL SOCIALIST . ..............— — .................... ---r-n- m­. n­ .m 111ГТПИ Cotidian editat­­de|prilutea Națională a Cooperativelor Ао«ЩЩ:ч1е Sfyddueții] ЙММ^“ ../.ч.^-У­^А^1...^г/.г^т..|.|1|. M|1 |ll-,.|lfr1. | 11 - ■ • .'i i*'- m^y- - Щ1) {'ni- ify ' - • • 111 r- ■ -/ ■■•.|||-/| nil ANUL III Nr. 526 SIMBĂTĂ 16 IANUARIE 1971 6 pagini — 30 bani­­ • Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit în audienţă pe Ibrahim Youssii, însărcinat cu afaceri a.i. al Republicii Arabe Unite, la cererea acestuia. • La 12 şi 13 ianuarie a.c., a avut loc la Moscova cea de-a doua şedinţă a Consiliului Băncii Internaţionale de Investiţii. La şedinţa Consiliului au participat reprezentanţii împuterniciţi din ţările membre, printre care şi ţara noastră. Consiliul Băncii Internaţionale de Investiţii a aprobat prin­cipiile de bază ale acordării creditelor de către bancă şi ale politicii de dobînzi ale acesteia. Consiliul a dezbătut, totodată, problema referitoare la operaţiile în valută liber convertibilă şi în aur, a numit preşedintele comisiei de revi­zie şi membrii acesteia. EVENIMENTE • Preşedintele Bolivie­, generalul Juan Jose Torres, a anunţat că este gata să constituie o adunare populară prin intermediul căreia masele să poată participa la con­ducerea statului. Vorbind în faţa cîtorva mii de muncitori şi ţărani sosiţi în ultimele zile în capitală, preşedintele a spus că guvernul va începe consultări cu reprezentanţii diferitelor pături ale populaţiei, cu scopul de a stabili structura şi împuternicirile adunării. „Pregătim noi măsuri care să răspundă cererilor poporului. Vom elimina foamea şi sărăcia din ţara noastră", a spus generalul Torres. e Comisia pentru legislaţie şi justiţie a Senatului chilian s-a pronunţat în unanimitate în favoarea reformei consti­tuţionale cerute de guvern în vederea naţionalizării indus­triei cuprifere a ţârii, informează agenţia Prensa Latina. e Turcia a hotârît să-şi retragă ultimii militari staţionaţi In Coreea de sud , a anunţat joi seara un purtător de cuvînt al Ministerului de Externe turc. In cadrul măsurilor pentru spo­rirea producţiei de legume, con­comitent cu consolidarea bazei tehnico-materiale a acestui sec­tor, un accent deosebit se pune pe introducerea şi generaliza­rea în producţie a tehnologiilor moderne. Pe lîngă vechile ră­sadniţe cu încălzire biologică au fost organizate anul acesta centre de producere a materia­lului sâditor, dotate cu răsadniţe încălzite tehnic şi sere înmulţi­­tor. Vă prezentăm în imaginea alăturată complexul de răsadni­ţe cu încălzire tehnică de la cooperativa agricolă Vârâşti, judeţul Ilfov, unde activitatea este în plină desfăşurare Foto : GH. VINTILA Printre obiectivele pre­văzute să fie realizate in­tr-o primă etapă în jude­ţul Dolj în cadrul pro­gramului naţional de dez­voltare a zootehniei şi de sporire a producţiei ani­maliere se numără patru complexe intercooperatis­te de îngrăşare a porcilor şi două pentru creşterea găinilor ouătoare. Spre lauda antrepreno­rului — trustul de specia­litate din Craiova — la complexele de îngrăşare a porcilor lucrările de construcţii au decurs po­trivit graficelor, iar acum sectoarele de producere a materialului pentru în­grăşat sunt populate. Exe­cuţia complexelor de la Brădeşti şi Rojiştea este însă mult rămasă în ur­mă. Planul de construcţii­­şi montaje pe anul 1970 a fost realizat în propor­ţie de numai 30 la sută pe fiecare din cele două şantiere. Nu vom înşira Pe CONSUMATOR, p... îl costă 900000 lei, iar pe PRODUCĂTOR, 250000. Pe CONSTRUCTOR, de ce să nu-l coste NIMIC? Obiectivele şi­­lucrările ne­executate, ci vom preciza numai că la Rojiştea tre­buiau­­ date în folosinţă, la începutul acestei luni, două hale de creştere a puilor pentru carne. Va­loarea producţiei ce s-ar fi putut obţine într-o se­rie prin popularea hale­lor se ridică la 90OOOO de lei, beneficiul unităţii a­jungînd la 250 000 de lei. Intrucît halele nu vor fi date în folosinţă la ter­menul stabilit, se va pier­de aşadar o cantitate de carne în valoare de a­proape un milion de lei din care mai mult de un sfert reprezintă venitul net al unităţii. Ce cauze au generat în­tîrzierile ? Una dintre ei — recunoscută şi de con­structor — constă în a­­provizionarea defectuoasă cu materiale şi îndeo­sebi cu plăci de azboci­ment şi vată termoizola­­toare. Această deficienţă a fost cauzată în parte, la rîndul ei, de întirzierile cu care s-a făcut nomina­­­­lizarea celor două obiec­tive de investiţii în pla­nul anual al constructo­rului. Aceasta nu micşo­rează însă prea mult vina antreprenorului pentru nerealizările amintite.. De la baza din Cernele, an­treprenorul ar fi putut SABIN CERCELARU (Continuare in pag. a 5-a) Există un termen de punere în funcțiune a complexelor intercooperatiste. Pe șantierul dv. va fi respectat Pe aici, în primăvara anului tre­cut au fost puhoaie distrugătoa­re. Dar oamenii au redat ve­chea frumuseţe coloanelor ar­gintii ale Combinatului chimic din oraşul Tîrnoveni în pag. a 3-a. Foto : C. NEGOIŢA răspund Г Cititorii cititorii] CUM APLICAŢI ACORDUL GLOBAL CU PLATA NUMAI ÎN BANI ŞI VÎNZAREA DE PRODUSE AGRICO­LE MEMBRILOR COOPERATORI? t b t DIALOG PESTE TIMP PRUNDENI „(Jind Oltul a început să se rostogolească pe versantul de mla­­că­ zi al Carpaţilor, totul pe faţa pămîntului a devenit dintr-o dată mai mic, mai puţin, mai umil... Casele, cu o singură încăpere, sînt aproape goale : un pat cu o ţoală, un tuci, două străchini, trei lin­guri de lemn. Atît, şi absolut nimic altceva". GEO BOGZA : Cartea Oltului Erau atît de scunde acele case, atît de lipite pămîntului, încît unda Oltului nu le putea fura imaginea. Un cîntec de jale se înălţa atunci din adîncul ape­lor învolburate. Cite cîntece ştii, Oltu­­le, Măria-Ta ? Nimeni nu poate răs­punde Ţi-s cîntecele infinite Fiecare om care te-a privit te-a legănat într-un cîntec unic, aşa cum îi era inima şi aşa cum tu însuţi te legănat în ochii lui. Infinite stări sufleteşti se oglindesc în unda ta, pentru că infinite sînt gînduri­­le omului Generaţii după generaţii ţi-au ascultat cîntecele de vitejie şi de dragoste de ţară, cîntecele de haiducie, de revoltă şi de jale şi cîntecele de dor de lumină. Unda ta a străbătut o viforoasă istorie, eşti martorul unei strălucite evenimente din trecutul nea­mului. Unda ta răzvrătită multe lacrimi a adunat. Intre doinele noastre, doina ta apasă parcă cel mai greu inima ro­mânului. Sunt pe ţărmul tău, Oltule, aici la Frundeni, în ţinutul Vîlcei, şi-ţi privesc apele cum se rostogolesc spre Dunăre. Iţi nuţi aduci aminte de moş Gheorghe Androne . Mă obsedează ochii lui stinşi, îi văd prin ceaţa care­ se ridică deasupra apelor tale în dimineţi de toamnă şi în dimineţi de primăvară, îi aud glasul răguşit de o imensă amără­ciune : „Din lipsă de mălai făceam turtă cu pălămidă. O mînă de mălai şi restul pălămidă". Glasul lui moş Gheorghe Androne vine dintr-un trecut îndepăr­tat, dar cu pălămidă s-au hrănit şi ne­poţii lui. Şi nepoţii nepoţilor lui. Umile erau casele şi pe ţărmul tău drept şi pe cel sting după ce treceai Carpaţii. Şi în acele case, adică în acele case-odaie, bîntuia foamea. Se stingea omul cu zile pentru că era subnutrit şi trupul ii era minat de fel de fel de boli. Dar cea mai necruţătoare „boală", tot foamea rămânea. Secole de-a rîndul, foamea nu i-a iertat pe oameni. Nu i-a iertat în primul rînd pe truditorii pămîntului, tocmai pe cei care, prin destinul lor, au fost hărăziţi să smulgă gliei roade­le. Cumplit destin ! Cartea Oltului con­semnează lîngă Cozia, nu cu mult îna­inte de ultimul război mondial, acest dialog : „— De ce ai ochii roşii, mătuşă? / — De plâns, maică ! / — De ce ai plîns, mătuşă ? / — De foame, maică. / — Bărbat n-ai, mătuşă ? / — A murit, maică. / — De ce a murit, mătuşă ? / De foame, maică". Ce poate fi mai trist decit un astfel de dialog ? Mintea noastră cu greu acceptă ideea morţii, chiar atunci cînd ea survine la bătrîne­­ţe. Cum să înţelegi oare moartea prin foamete ? Dialogul e încărcat nu numai de tristeţe, ci şi de demnitate. Erau ca­sele umile, dar în unica lor încăpere, acolo lîngă lingură şi strachină, sălăş­­luia demnitatea şi nestins ardea lîngă vatra focului, mai fierbinte decit însăşi flacăra, setea visurilor de dreptate. Sînt pe ţărmul tău, Oltule, aici la Frundeni, şi mă gîndesc la aceste două cuvinte, foame şi demnitate, şi mă cu­prind, într-un chip nou, mai clar, mai profund, înţelesurile lor. Nu în foame­te se cuvine să-şi ducă existenţa dem­nitatea. In foamete, ea nu poate fi de­cit răzvrătită. Tu, Oltule, nu ai uitat cântecul lui Iancu Jianu ! In foamete, demnitatea e pîndită la tot pasul de pieire. Numai un suflet ca al ţăranului român, cu fabuloasa sa experienţă strînsă prin veacuri viscolite, putea s-o păstreze, s-o avere de nimicire. Demni­tatea şi-a căutat necontenit matca fi­rească a dezvoltării sale. Dar ea nu pu­tea intra în această matcă decât prin­tr-o comuniune cu pîinea şi dreptatea. Sunt pe ţărmul tău, Oltule, aici la Frundeni, şi mă gîndesc la aceste două cuvinte, pline şi dreptate, şi cum au fost ele încrustate, încă de la începutul fiinţei sale, în flamura Partidului Co­munist Român. Cînd partidul şi-a făcut PETRE DINCU Sîntem în plina campanie de reparaţii a tractoarelor şi ma­şinilor agricole. În imagine: La S.M.A. Faurei, judeţul Brăila, se execută verificarea pompelor de injecţie la tractoare Foto: N. RUSU (Continuare în pag. a 2-a) iWA'VWWWWWWVW în pag. a 4-a: ȘCOALA ȘI VIAJA ® EDUCAJIA — O ACUTĂ PROBLEMĂ CETĂȚENEASCĂ Wvwvvwvviwswvvv«a^w^ D­acă în vechiul sat românesc ti­nerii, ca şi vîrstnicii, erau o­­cupaţi cu muncile agricole, în zilele noastre, în condiţiile puter­nicului proces de modernizare a a­­griculturii, a dezvoltării unui puter­nic sector industrial, cînd se produ­ce o intelectualizare în masă a în­tregii populaţii, ocupaţiile celor de la sate sunt într-un continuu pro­ces de diversificare. O anchetă e­­fectuată de Centrul de cercetări pentru problemele tineretului re­liefează faptul că numai 43,1 la sută din tinerii satelor lucrează în sectoarele agricole şi dintre ei doar 36,6 la sută în cadrul cooperative­lor agricole de producţie. Ceilalţi tineri au plecat spre oraşe, lucrea­ză în industrie, administraţie, în­­văţămînt şi în alte domenii ale vie­ţii sociale. Dar şi acest număr re­lativ mic al tinerilor care lucrează în agricultură prezintă deosebiri în ceea ce priveşte pregătirea profe­sională.­Semnificativ în acest sens este faptul că mulţi dintre ei sunt şefi de brigadă, tehnicieni, au o calificare sau sunt în curs de a şi-o face. E suficient să amintim că pînă nu de mult majoritatea lu­crătorilor agricoli aveau 4 clase sau nici atît în timp ce azi aproape toţi sunt absolvenţi a 7 sau 8 clase, mulţi dintre ei continuîndu-şi stu­diile. Absolvenţi ai şcolii de cul­tură generală, aceşti tineri preiau creator experienţa tradiţională transmisă de membrii familiei. Ei sunt printre primii care frecven­tează cursurile învăţămîntului a­­grozootehnic de masă sau ciclurile de conferinţe cu subiecte agricole de la căminul cultural. La cooperativa agricolă de pro­ducţie din comuna Luizi Călugăra, judeţul Bacău, lucrează efectiv 350 de tineri. Pînă la sfîrşitul anulii mulţi din ei au efectuat cite 150—200 de norme convenţionale. Şi nu o dată Ana Gabor, Maria Ciceu, Ana Ilieş, Ana Budău au renunţat la ziua lor de odihnă dacă era nevoie să meargă la cîmp. In cele peste 6 000 de ore de muncă voluntar-patriotică, tinerii din a­­ceastă comună au amenajat bazele sportive de pe lîngă şcolile gene­rale, terenul de fotbal, au împă­durit 3 hectare din fondul comu­nal, au îngrijit parcul căminului cultural. In­formaţiile artistice ale căminului cultural activează peste 180 de fete şi băieţi. Mulţi din ei frecventează cursurile învăţămînt GEORGE BOGDAN (Continuare în pag. a 2-a) TINERII COOPERA­TORI răspund totdeauna prezent? 1

Next