Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)

1971-01-26 / nr. 534

• A plecat spre Santiago de Chile o delegaţie a Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, formată din tovarăşii Valter Roman, membru al C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., care, la invitaţia Partidului Socialist din Chile, va participa la lucrările celui de-al 23-lea Congres al acestui partid. • O delegaţie a conducerii Uniunii Scriitorilor, condusă de acad. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii, a plecat în Uniunea Sovietică pentru a participa la consfătuirea condu­cerilor de uniuni de scriitori din țările socialiste, ale cărei lucrări se desfășoară la Moscova între 26 și 30 ianuarie 1971. ANUL III Nr. 534 MARTI 26 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani — EVENIMENTE • La 23 ianuarie a.c. a fost semnat la Tirana planul de schimburi culturale şi ştiinţifice pe anul 1971 între Repu­blica Socialistă România şi Republica Populară Albania. Din partea română planul a fost semnat de Vasile Gliga, ad­junct al ministrului afacerilor externe, iar din partea alba­neză de Mantho Bala, adjunct al ministrului învâţâmîntului şi culturii. In aceeaşi zi, Nesti Naşe, ministrul afacerilor ex­SUIUL SOCUL SI Pe terenul cooperativei agricole din Castelu, 11 unităţi din judeţul Constanţa construiesc un complex intercooperatist pentru ingratarea a 30 000 de porci. Primele trei hale au fi fost ridicate la roţu, urmînd ca peste puţin timp să fie date în folosinţă Foto: D DUMITRU • Cum aplicaţi ACORDUL GLOBAL ? • Ce măsuri aţi luat pentru a mări numărul cooperatorilor cu ACTIVITATE PERMANENTĂ? MIHAI CATREEAU, preşedintele cooperativei agricole de producţie lojil, judeţul Satu Mare Am citit în ziarul „Satul socialist" că în judeţul Constanţa vîrful de muncă cel mai dificil se creează toamna. La noi el apare în perioada între­ţinerii culturilor, lucrare ce se suprapune cu prima coasă şi cu recoltarea căpşunilor. Acestea trebuie culese cu multă grijă, sortate cu mare atenţie şi o operaţie cu cît este mai migăloasă cu atît e mai de durată. De pe urma suprapunerii lucrărilor, întreţinerea culturilor avea cel mai mult de sufe­rit. Oamenii se îmbulzeau să recolteze, făcîndu-şi socoteala că o cultură ajunsă la maturitate repre­zintă o certitudine, pe cînd cea aflată în faza de întreţinere numai o posibilitate de­ a deveni re­coltă. Printre cooperatori începuseră chiar să cir­cule vorbele : „căpşunul mănîncă celelalte cul­­turi“. Cînd ne-am propus să introducem acordul glo­bal am avut in vedere tocmai această realitate. Plata în acord global îi determină pe cooperatori să dea aceeaşi atenţie tuturor culturilor. Calculele noastre ne arată că în condiţiile structurii producţiei prevăzute pentru 1971, structură care nu se deosebeşte esenţial de cea de anul trecut, se pot efectua la momentul oportun toate lucrările înscrise în devize. Ceea ce ne-a lipsit nouă a fost, de fapt, nu forţa de muncă, ci stimulentul care să-l determine pe fiecare cooperator să-şi gospodă­rească cît mai bine timpul. Acor­dul global vine să înlăture acest neajuns. La şedinţa de lucru ţi­nută în noiembrie la C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a precizat că „sistemul de plată în acord presupune organizarea ra­­­ţională a echipelor şi brigăzilor de muncă, folosirea unor norme fun­damentate, participarea perma­nentă la lucru a membrilor echi­pelor". Ce am înţeles noi din a­­ceastă precizare ? Că acordul glo­bal nu se reduce la un sistem de plată, întrucît aplicarea lui este decisiv condiţionată de formele de organizare şi normare a muncii, de perfecţionarea planificării şi (Continuare ** pag. a 3-a) (cititorii) întreabA, (cititorii) La uzina bucureşteana de mo­toare şi compresoare „Timpuri noi" se fabrică, printre alte uti­laje, motoare pentru pompele de irigat, în fotografie, pe banda de montaj, un nou lot de asemenea motoare. Start bun la început de an Foto: C. NEGOIŢA Este cunoscut accentul care s-a pus la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970 pe ne­cesitatea prelungirii perioa­dei de utilizare a forţei de muncă existente în coope­rativele agricole. De modul în care consiliile de condu­cere reuşesc să rezolve a­­ceastă problemă depind atît cîştigurile cooperatori­lor, cit şi veniturile unităţi­lor. Cum sîntem încă în plină iarnă, anotimp in care forţa de muncă a coo­peratorilor este puţin soli­citată la lucrări cu specific strict agricol, problema in discuţie este de mare ac­tualitate. Considerind că unitatea noastră a dobîndit o oarecare experienţă în domeniul prelungirii dura­tei de folosire a forţei de muncă, am socotit că este bine să o împărtăşesc şi al­tor cooperative agricole. Noi, la Bodeni, nu prea dispunem de resurse agri­cole. Suprafaţa arabilă este redusă şi are o fertilitate scăzută. Nici numărul ani­malelor cooperativei nu este prea mare : 1 300 de oi şi 540 de bovine. Pentru a (Continuare in pap. a 3-a) ION PANTAZI, preşedintele cooperativei agricole de producţie Bodeni, judeţul Neamţ i terne al Albaniei, a primit pe Vasile Gliga, cu care a avut o convorbire cordială.­­ Timp de trei zile, cabana Universităţii din Freiburg din Munţii Pădurea Neagră (R. F .a Germaniei) a găzduit ce de-al 7-lea colocviu al societăţii „Mihai Eminescu" a stu­denţilor Universităţii din Freiburg. Colocviul, care a avut ca temă „Inefabilul — traductibil şi intraductibil în limba română", a reunit studenţi şi cadre didactice de la cate­drele de limbă română ale universităţilor din Freiburg, Tu­bingen, Heidelberg şi Köln, precum şi invitaţi de peste ho­tare. Din partea invitaţilor din România au luat cuvîntul prof. doctor docent Mihai Isbăşescu şi conf. dr. Zoe Dumi­­trescu-Buşulenga de la Universitatea din Bucureşti şi poetul Ion Alexandru. ÎN PAGINA A 2-A PREZENTĂM O PARTE DIN REALIZĂRILE JUDEȚULUI ARAD Acolo unde vapoarele navighează printre munţi • SĂTENII DE LA BISTRIŢA CĂLĂTORESC CU VAPOARELE , CUM AU AJUNS PLUTAŞII MARINARI • ZIUA MARINEI SE SĂRBĂTOREŞTE ŞI PE LACUL BICAZ • MINUNI SAVÎRSEŞTE NUMAI OMUL Trebuia să ajung într-un sat de la poalele Ceahlăului. Cursa de la Piatra Neamţ, ultima, mă putea duce numai pînă la Bicaz. „De la Bicaz nu mai prindeţi cursa" — mi-a specificat impiegatul de la Autobază. „Dar —■ a adăugat — pu­teţi lua vaporul"... Vaporul ? Iată ceva cu totul neobişnuit în acest peisaj tăiat în frumuseţea pietroa­să a Carpaţilor orientali. Şi totuşi, la cîteva sute de metri de imensul baraj, pe ţărmul lacului, am descoperit un veritabil port. Vapoare, şalupe şi bărci ancorate după toate legile marinăreşti se legănau in larg sau lingă ţărm. Pontonul din faţa mea, cu zeci de cabine, cu loc de trecere pentru călători, cu sală de aşteptare şi bufet-bar, mi-a reamintit brusc de porturile din Galaţi, Brăila, Călă­raşi sau Giurgiu. în sala de aşteptare, trei călă­tori, cu hainele lor îndătinate, de munteni, aşteptau „cursa" pentru a ajunge acasă, în comuna lor. Roşu Gavril Ion, un bătrîn din sa­tul Secu, a venit la Bicaz după „nişte hîrtii". Pielea Dumitru Ana şi Vasile Ciucanu Ana, după cum­părături. Nu-i mai întreb dacă li se pare firesc faptul că în mijlocul munţilor călătoresc astăzi cu va­porul. „Scrieţi la ziar să se mai in­troducă o cursă. Vara sînt mai multe — vin turişti mulţi — dar pentru noi vaporul nu-i o plimba­re. Avem nevoie de el de cîteva ori pe zi. Aşa cum sînt tramvaiele la Bucureşti". Urc la biroul căpităniei. Căpita­nul portului Bicaz se numeşte Constantin Popa. A făcut şcoala de ofiţeri de marină comercială la Giurgiu, a navigat pe Dunăre mulţi ani, de la Tulcea pînă la Tr. Seve­­rin. A venit aici la înfiinţarea por­tului Bicaz, în 1961, cînd lacul a fost populat nu numai cu peşti, ci şi cu... nave. „Reşiţa" are 100 de locuri. Hidrobuzele „Tuşnad" şi „Amara" cste 90 de locuri. Printre cele aproape 30 de nave fluviale se numără şi vasul „Emil Racoviţă" al Staţiunii de cercetări „Steja­rul". De altfel staţiunea aceasta are şi un submers, cu care cercetăto­rii au stat uneori şi 20 de zile sub apă. — Ştim că portul de, tovarăşe căpitan, are o mare importanţă în realizarea traficului lemnos. Re­morcherele transportă plutele care vin pe Bistriţa de la Poiana Teiu­lui şi pînă la Bicaz. Munca plutaşi­lor a fost scurtată deci cu... 40 de kilometri. Altceva ne-ar interesa : traficul de călători. — Deservim toate comunele de pe malul lacului Bicaz. La Secu, Izvorul Alb, Buhalniţa, Hangu, Ceahlău, Bistricioara, Poiana Te­iului, sunt deja instalate debarca­dere. La Potoci, Grozăveşti, Călu­­găreni, opririle sunt facultative. Trebuie să ştiţi că în afara săteni­lor din Secu şi Izvorul Alb, care nu au alt mijloc de transport decit vaporul, ceilalţi din comunele în­vecinate beneficiază şi de şoseaua modernă situată pe malul sting al lacului, în general aceste sate au mulţi muncitori forestieri. Dar nu numai ei sunt pasagerii noştri, ci şi cei­lalţi cetăţeni care merg la Piatra Neamţ sau la Bicaz pentru diverse probleme. La ora actuală efectuăm două curse dimineața și două după amiaza. In perioada de vară sunt PAUL TUTUNGIU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 7-a) CE CALITDŢI TREBUIE SO INTRUNERSCfl OMUL ALES IN FRUNTEA OBŞTE! B. SĂ FIE PRINCIPIAL Răspunde NICOLAE GAIDAGIU preşedintele cooperativei agricole din Topalu, judeţul Constanţa Am ajuns la Topalu intr-un sfîrşit de zi de toamnă. Şi înainte de a trece pe dinaintea primei ca­se, m-am oprit între terasele unei vii ce îmbracă o coastă înaltă. A­­veam în faţă un sat mare, frumos, deasupra apelor liniştite ale Du­nării, împresurat de livezi şi vii. Veneam pentru prima oară la Topalu, dar oamenii de aici nu-mi erau total necunoscuţi. Aflasem multe, mai ales despre omul care stă în fruntea obştii de aproape două decenii — Nicolae Gaidagiu. In sat are, probabil, mulţi omonimi, dar cînd spui „nea Niculae" toţi ştiu că întrebi, că discuţi despre preşedintele cooperativei agricole. Şi aceasta spune destul ! — Cum ai reuşit să te bucuri de stima oamenilor, nea Niculae ? — Ca să răspunzi, e la fel de greu ca munca însăşi. Legătura trainică dintre cooperatori şi pre­şedinte se creează în cursul anilor, se încheagă dintr-o mulţime de fapte, de întîmplări mai mici sau mai mari. Ceea ce pot afirma lim­pede este că preşedintele care îşi are oamenii aproape poate să în­făptuiască multe, învinge mai uşor greutăţile care apar. De un lucru trebuie să aibă grijă — să fie tot­deauna, în toate împrejurările, cu toţi, drept, principial. ION ŞERBU (Continuare în pag. a 3-a) In această perioadă se lucrează in­tens la repararea tractoarelor şi maşinilor agricole. La S.M.A. Tulu­­ceşti, judeţul Galaţi, se execută mon­tarea motoarelor reparate Foto: N. RUSU Numeroase au fost în ultima vreme, şi elocvente totodată, mă­surile luate de partidul şi statul nostru, permanent preocupate de ridicarea nivelului agriculturii socialiste, de a îmbunătăţi şi de a stimula energiile gospodăreşti din mediul sătesc După hotăriri­­le Consiliului de Miniştri, privi­toare la îmbunătăţirea sistemului de cointeresare materială a ţăra­nilor cooperatori şi a tuturor ca­tegoriilor de muncitori agricoli, prin găsirea unor noi forme efi­ciente de îmbunătăţire a metode­lor de muncă in acest important sector economic al ţării, iată că o nouă hotărîre a Consiliului de Miniştri se adaugă celor recente, avînd acelaşi scop, de a veni în ajutor cooperativelor agricole de producţie prin reducerea preţuri­lor la unele furaje, reducere de pe urma căreia cooperativele a­­gricole de producţie vor benefi­cia anual de mari economii bă- Economii pentru cooperativele agricole­ neşti. Dacă amintim şi de redu­cerea de preţuri la unele utilaje agricole atît de necesare agricul­turii, efectuată cu puţin timp înainte, ne dăm seama nu numai de valoarea materială a acestor măsuri, ci şi de grija permanentă a partidului şi statului nostru de a facilita dezvoltarea agriculturii într-un ritm avansat, corespunză­tor celorlalte sectoare economice. Prin reducerea preţurilor la unele furaje, şeptelul, această verigă importantă în economia oricărei ţări, va cunoaşte neîndoios o sen­sibilă creştere. Fermele zootehni­ce vor înregistra venituri supli­mentare, şi implicit cei care se ocupă de creşterea animalelor vor adăuga un surplus bănesc prin cantitatea sporită de carne pe care o vor livra statului. Începutul acestui an este sem­nificativ pentru mobilizarea voin­ţelor naţionale. Rezultatele ce se vor obţine pe întreg frontul con­strucţiei socialiste interesează în măsură egală şi agricultura, ţără­nimea muncitoare ocupînd un loc de frunte în ansamblul con­ştiinţelor active care guvernează acest început de cincinal, pentru îndeplinirea şi depăşirea grafice­lor de plan la toţi indicii, pentru ridicarea nivelului de trai şi al bunăstării generale PETRE SALCUDEANU «

Next