Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)
1971-01-26 / nr. 534
• A plecat spre Santiago de Chile o delegaţie a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, formată din tovarăşii Valter Roman, membru al C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., care, la invitaţia Partidului Socialist din Chile, va participa la lucrările celui de-al 23-lea Congres al acestui partid. • O delegaţie a conducerii Uniunii Scriitorilor, condusă de acad. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii, a plecat în Uniunea Sovietică pentru a participa la consfătuirea conducerilor de uniuni de scriitori din țările socialiste, ale cărei lucrări se desfășoară la Moscova între 26 și 30 ianuarie 1971. ANUL III Nr. 534 MARTI 26 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani — EVENIMENTE • La 23 ianuarie a.c. a fost semnat la Tirana planul de schimburi culturale şi ştiinţifice pe anul 1971 între Republica Socialistă România şi Republica Populară Albania. Din partea română planul a fost semnat de Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, iar din partea albaneză de Mantho Bala, adjunct al ministrului învâţâmîntului şi culturii. In aceeaşi zi, Nesti Naşe, ministrul afacerilor exSUIUL SOCUL SI Pe terenul cooperativei agricole din Castelu, 11 unităţi din judeţul Constanţa construiesc un complex intercooperatist pentru ingratarea a 30 000 de porci. Primele trei hale au fi fost ridicate la roţu, urmînd ca peste puţin timp să fie date în folosinţă Foto: D DUMITRU • Cum aplicaţi ACORDUL GLOBAL ? • Ce măsuri aţi luat pentru a mări numărul cooperatorilor cu ACTIVITATE PERMANENTĂ? MIHAI CATREEAU, preşedintele cooperativei agricole de producţie lojil, judeţul Satu Mare Am citit în ziarul „Satul socialist" că în judeţul Constanţa vîrful de muncă cel mai dificil se creează toamna. La noi el apare în perioada întreţinerii culturilor, lucrare ce se suprapune cu prima coasă şi cu recoltarea căpşunilor. Acestea trebuie culese cu multă grijă, sortate cu mare atenţie şi o operaţie cu cît este mai migăloasă cu atît e mai de durată. De pe urma suprapunerii lucrărilor, întreţinerea culturilor avea cel mai mult de suferit. Oamenii se îmbulzeau să recolteze, făcîndu-şi socoteala că o cultură ajunsă la maturitate reprezintă o certitudine, pe cînd cea aflată în faza de întreţinere numai o posibilitate de a deveni recoltă. Printre cooperatori începuseră chiar să circule vorbele : „căpşunul mănîncă celelalte culturi“. Cînd ne-am propus să introducem acordul global am avut in vedere tocmai această realitate. Plata în acord global îi determină pe cooperatori să dea aceeaşi atenţie tuturor culturilor. Calculele noastre ne arată că în condiţiile structurii producţiei prevăzute pentru 1971, structură care nu se deosebeşte esenţial de cea de anul trecut, se pot efectua la momentul oportun toate lucrările înscrise în devize. Ceea ce ne-a lipsit nouă a fost, de fapt, nu forţa de muncă, ci stimulentul care să-l determine pe fiecare cooperator să-şi gospodărească cît mai bine timpul. Acordul global vine să înlăture acest neajuns. La şedinţa de lucru ţinută în noiembrie la C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a precizat că „sistemul de plată în acord presupune organizarea raţională a echipelor şi brigăzilor de muncă, folosirea unor norme fundamentate, participarea permanentă la lucru a membrilor echipelor". Ce am înţeles noi din această precizare ? Că acordul global nu se reduce la un sistem de plată, întrucît aplicarea lui este decisiv condiţionată de formele de organizare şi normare a muncii, de perfecţionarea planificării şi (Continuare ** pag. a 3-a) (cititorii) întreabA, (cititorii) La uzina bucureşteana de motoare şi compresoare „Timpuri noi" se fabrică, printre alte utilaje, motoare pentru pompele de irigat, în fotografie, pe banda de montaj, un nou lot de asemenea motoare. Start bun la început de an Foto: C. NEGOIŢA Este cunoscut accentul care s-a pus la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970 pe necesitatea prelungirii perioadei de utilizare a forţei de muncă existente în cooperativele agricole. De modul în care consiliile de conducere reuşesc să rezolve această problemă depind atît cîştigurile cooperatorilor, cit şi veniturile unităţilor. Cum sîntem încă în plină iarnă, anotimp in care forţa de muncă a cooperatorilor este puţin solicitată la lucrări cu specific strict agricol, problema in discuţie este de mare actualitate. Considerind că unitatea noastră a dobîndit o oarecare experienţă în domeniul prelungirii duratei de folosire a forţei de muncă, am socotit că este bine să o împărtăşesc şi altor cooperative agricole. Noi, la Bodeni, nu prea dispunem de resurse agricole. Suprafaţa arabilă este redusă şi are o fertilitate scăzută. Nici numărul animalelor cooperativei nu este prea mare : 1 300 de oi şi 540 de bovine. Pentru a (Continuare in pap. a 3-a) ION PANTAZI, preşedintele cooperativei agricole de producţie Bodeni, judeţul Neamţ i terne al Albaniei, a primit pe Vasile Gliga, cu care a avut o convorbire cordială. Timp de trei zile, cabana Universităţii din Freiburg din Munţii Pădurea Neagră (R. F .a Germaniei) a găzduit ce de-al 7-lea colocviu al societăţii „Mihai Eminescu" a studenţilor Universităţii din Freiburg. Colocviul, care a avut ca temă „Inefabilul — traductibil şi intraductibil în limba română", a reunit studenţi şi cadre didactice de la catedrele de limbă română ale universităţilor din Freiburg, Tubingen, Heidelberg şi Köln, precum şi invitaţi de peste hotare. Din partea invitaţilor din România au luat cuvîntul prof. doctor docent Mihai Isbăşescu şi conf. dr. Zoe Dumitrescu-Buşulenga de la Universitatea din Bucureşti şi poetul Ion Alexandru. ÎN PAGINA A 2-A PREZENTĂM O PARTE DIN REALIZĂRILE JUDEȚULUI ARAD Acolo unde vapoarele navighează printre munţi • SĂTENII DE LA BISTRIŢA CĂLĂTORESC CU VAPOARELE , CUM AU AJUNS PLUTAŞII MARINARI • ZIUA MARINEI SE SĂRBĂTOREŞTE ŞI PE LACUL BICAZ • MINUNI SAVÎRSEŞTE NUMAI OMUL Trebuia să ajung într-un sat de la poalele Ceahlăului. Cursa de la Piatra Neamţ, ultima, mă putea duce numai pînă la Bicaz. „De la Bicaz nu mai prindeţi cursa" — mi-a specificat impiegatul de la Autobază. „Dar —■ a adăugat — puteţi lua vaporul"... Vaporul ? Iată ceva cu totul neobişnuit în acest peisaj tăiat în frumuseţea pietroasă a Carpaţilor orientali. Şi totuşi, la cîteva sute de metri de imensul baraj, pe ţărmul lacului, am descoperit un veritabil port. Vapoare, şalupe şi bărci ancorate după toate legile marinăreşti se legănau in larg sau lingă ţărm. Pontonul din faţa mea, cu zeci de cabine, cu loc de trecere pentru călători, cu sală de aşteptare şi bufet-bar, mi-a reamintit brusc de porturile din Galaţi, Brăila, Călăraşi sau Giurgiu. în sala de aşteptare, trei călători, cu hainele lor îndătinate, de munteni, aşteptau „cursa" pentru a ajunge acasă, în comuna lor. Roşu Gavril Ion, un bătrîn din satul Secu, a venit la Bicaz după „nişte hîrtii". Pielea Dumitru Ana şi Vasile Ciucanu Ana, după cumpărături. Nu-i mai întreb dacă li se pare firesc faptul că în mijlocul munţilor călătoresc astăzi cu vaporul. „Scrieţi la ziar să se mai introducă o cursă. Vara sînt mai multe — vin turişti mulţi — dar pentru noi vaporul nu-i o plimbare. Avem nevoie de el de cîteva ori pe zi. Aşa cum sînt tramvaiele la Bucureşti". Urc la biroul căpităniei. Căpitanul portului Bicaz se numeşte Constantin Popa. A făcut şcoala de ofiţeri de marină comercială la Giurgiu, a navigat pe Dunăre mulţi ani, de la Tulcea pînă la Tr. Severin. A venit aici la înfiinţarea portului Bicaz, în 1961, cînd lacul a fost populat nu numai cu peşti, ci şi cu... nave. „Reşiţa" are 100 de locuri. Hidrobuzele „Tuşnad" şi „Amara" cste 90 de locuri. Printre cele aproape 30 de nave fluviale se numără şi vasul „Emil Racoviţă" al Staţiunii de cercetări „Stejarul". De altfel staţiunea aceasta are şi un submers, cu care cercetătorii au stat uneori şi 20 de zile sub apă. — Ştim că portul de, tovarăşe căpitan, are o mare importanţă în realizarea traficului lemnos. Remorcherele transportă plutele care vin pe Bistriţa de la Poiana Teiului şi pînă la Bicaz. Munca plutaşilor a fost scurtată deci cu... 40 de kilometri. Altceva ne-ar interesa : traficul de călători. — Deservim toate comunele de pe malul lacului Bicaz. La Secu, Izvorul Alb, Buhalniţa, Hangu, Ceahlău, Bistricioara, Poiana Teiului, sunt deja instalate debarcadere. La Potoci, Grozăveşti, Călugăreni, opririle sunt facultative. Trebuie să ştiţi că în afara sătenilor din Secu şi Izvorul Alb, care nu au alt mijloc de transport decit vaporul, ceilalţi din comunele învecinate beneficiază şi de şoseaua modernă situată pe malul sting al lacului, în general aceste sate au mulţi muncitori forestieri. Dar nu numai ei sunt pasagerii noştri, ci şi ceilalţi cetăţeni care merg la Piatra Neamţ sau la Bicaz pentru diverse probleme. La ora actuală efectuăm două curse dimineața și două după amiaza. In perioada de vară sunt PAUL TUTUNGIU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 7-a) CE CALITDŢI TREBUIE SO INTRUNERSCfl OMUL ALES IN FRUNTEA OBŞTE! B. SĂ FIE PRINCIPIAL Răspunde NICOLAE GAIDAGIU preşedintele cooperativei agricole din Topalu, judeţul Constanţa Am ajuns la Topalu intr-un sfîrşit de zi de toamnă. Şi înainte de a trece pe dinaintea primei case, m-am oprit între terasele unei vii ce îmbracă o coastă înaltă. Aveam în faţă un sat mare, frumos, deasupra apelor liniştite ale Dunării, împresurat de livezi şi vii. Veneam pentru prima oară la Topalu, dar oamenii de aici nu-mi erau total necunoscuţi. Aflasem multe, mai ales despre omul care stă în fruntea obştii de aproape două decenii — Nicolae Gaidagiu. In sat are, probabil, mulţi omonimi, dar cînd spui „nea Niculae" toţi ştiu că întrebi, că discuţi despre preşedintele cooperativei agricole. Şi aceasta spune destul ! — Cum ai reuşit să te bucuri de stima oamenilor, nea Niculae ? — Ca să răspunzi, e la fel de greu ca munca însăşi. Legătura trainică dintre cooperatori şi preşedinte se creează în cursul anilor, se încheagă dintr-o mulţime de fapte, de întîmplări mai mici sau mai mari. Ceea ce pot afirma limpede este că preşedintele care îşi are oamenii aproape poate să înfăptuiască multe, învinge mai uşor greutăţile care apar. De un lucru trebuie să aibă grijă — să fie totdeauna, în toate împrejurările, cu toţi, drept, principial. ION ŞERBU (Continuare în pag. a 3-a) In această perioadă se lucrează intens la repararea tractoarelor şi maşinilor agricole. La S.M.A. Tuluceşti, judeţul Galaţi, se execută montarea motoarelor reparate Foto: N. RUSU Numeroase au fost în ultima vreme, şi elocvente totodată, măsurile luate de partidul şi statul nostru, permanent preocupate de ridicarea nivelului agriculturii socialiste, de a îmbunătăţi şi de a stimula energiile gospodăreşti din mediul sătesc După hotăririle Consiliului de Miniştri, privitoare la îmbunătăţirea sistemului de cointeresare materială a ţăranilor cooperatori şi a tuturor categoriilor de muncitori agricoli, prin găsirea unor noi forme eficiente de îmbunătăţire a metodelor de muncă in acest important sector economic al ţării, iată că o nouă hotărîre a Consiliului de Miniştri se adaugă celor recente, avînd acelaşi scop, de a veni în ajutor cooperativelor agricole de producţie prin reducerea preţurilor la unele furaje, reducere de pe urma căreia cooperativele agricole de producţie vor beneficia anual de mari economii bă- Economii pentru cooperativele agricole neşti. Dacă amintim şi de reducerea de preţuri la unele utilaje agricole atît de necesare agriculturii, efectuată cu puţin timp înainte, ne dăm seama nu numai de valoarea materială a acestor măsuri, ci şi de grija permanentă a partidului şi statului nostru de a facilita dezvoltarea agriculturii într-un ritm avansat, corespunzător celorlalte sectoare economice. Prin reducerea preţurilor la unele furaje, şeptelul, această verigă importantă în economia oricărei ţări, va cunoaşte neîndoios o sensibilă creştere. Fermele zootehnice vor înregistra venituri suplimentare, şi implicit cei care se ocupă de creşterea animalelor vor adăuga un surplus bănesc prin cantitatea sporită de carne pe care o vor livra statului. Începutul acestui an este semnificativ pentru mobilizarea voinţelor naţionale. Rezultatele ce se vor obţine pe întreg frontul construcţiei socialiste interesează în măsură egală şi agricultura, ţărănimea muncitoare ocupînd un loc de frunte în ansamblul conştiinţelor active care guvernează acest început de cincinal, pentru îndeplinirea şi depăşirea graficelor de plan la toţi indicii, pentru ridicarea nivelului de trai şi al bunăstării generale PETRE SALCUDEANU «