Satul Socialist, februarie 1971 (Anul 3, nr. 540-563)
1971-02-25 / nr. 560
• La 22 februarie a.c., ambasadorul Republicii Socialiste România la Cairo, Titus Sinu, a fost primit de primul ministru al Republicii Arabe Unite, dr. Mahmud Fawzi. Cu acest prilej, ambasadorul român a înmînat primului ministru egiptean un mesaj din partea președintelui Consiliului de Ministri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Still SICIANSI anul in Nr. 560 joi 25 FEBRUARIE 1971 4 pagini — 30 bani • Ambasadorul Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, Teodor Marinescu, a fost primit, la cererea sa, de Konstantin Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., cu care a avut o convorbire prietenească. • In saloanele ambasadei române de la Berna, a avut loc ceremonia remiterii Ordinului „Meritul cultural" clasa a ll-a muzicologului Marcel Cellier, pentru contribuţia adusă la dezvoltarea relaţiilor româno-elveţiene. • La invitaţia Secretariatului permanent al organizaţiei de solidaritate cu ţările afro-asiatice, a plecat la Cairo o delegaţie a Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, condusă de prof. univ. Stanciu Stoian, secretar general, care va face o vizită de prietenie în Republica Arabă Unită. • La Havana a fost semnat programul de colaborare în domeniul ştiinţei, învâţâmîntului şi culturii între România şi Cuba, pe anii 1971— 1972. Programul prevede intensificarea schimburilor culturale şi artistice dintre uniunile de creaţie din cele două ţâri, a schimburilor reciproce în domeniul cercetării ştiinţifice, precum şi a schimbului de cadre didactice, bursieri, publicaţii şi diferite materiale cultural-artistice. SAMINŢA CE AVEM • CE NE LIPSEŞTE CE TREBUIE SĂ FACEM pentru a asigura tot ce ne este necesar Complexul intercooperatist de sere industriale din Stoeneşti, judeţul Olt, la realizarea căruia participă 18 cooperative agricole, se apropie de intrarea în producţie. In imagine , constructorii execută ultimele lucrări la centrala termică Tarlalele cooperativei agricole Uivar, judeţul Timiş, au fost fertilizate cu peste 200 vagoane de îngrăşăminte organice. In această perioadă, cu un important număr de remorci şi atelaje se continuă transportul gunoiului de grajd în cîmp Foto : MIRCEA PĂUN DE CE DORMI IN POST? Cu puţin timp în urmă, făcînd un sondaj în legătură cu modul în care se execută serviciul de pază în cîteva comune din judeţul Alba, am întîlnit un caz ciudat la Şibot. Pe uliţele satului nici ţipenie de om. Intr-una din încăperile consiliului popular, un aparat de radio uitat deschis arunca în întunericul odăii ultimele acorduri ale unei melodii. Insistăm, ciocănind în geam. După un timp se deschide uşa şi în prag apare plutonierul Ion Costescu, şeful postului de miliţie. Ne interesăm de paznicii comunei. Aflăm cu acest prilej că Antonie Scurcă şi Ion Nistor nu s-au prezentat la serviciu. Motivul ? Lucrează la o fabrică din Cugir şi nu pot lipsi a doua zi de la serviciu. Ne manifestăm nedumerirea în legătură cu această situaţie. Şeful postului de miliţie ne lămureşte că din luna aprilie, în urma unor indicaţii verbale primite de la Consiliul popular judeţean s-a trecut la experimentarea sistemului de pază prin rotaţie. In acest fel, toţi locuitorii comunei, excepţie făcînd primarul şi şeful postului de miliţie, sunt obligaţi să execute serviciul de pază. Din păcate însă, cea mai mare parte a locuitorilor acestei comune sunt salariaţi la întreprinderile din apropiere. Datorită acestei situaţii, au loc foarte multe încurcături legate de faptul că locuitorii comunei nu pot efectua pază obştească. Pentru a ne convinge de adevărul celor spuse, plutonierul I. Costescu ne propune să ne continuăm raidul şi în satele aparţinătoare. La postul de pază din gara Şibot îl găsim pe Marian Tudor. E frînt de oboseală şi gata-gata să aţipească. De abia a ieşit din schimbul II de la fabrică. Ca să poată îndeplini şi serviciul de pază, şi-a rugat tatăl, un bătrîn de aproape 80 de ani, să facă de serviciu pînă cînd vine el de la lucru. Aceasta fiind singura posibilitate de a fi în două locuri deodată. Prea bine n-am înţeles ce păzea. Gata, liniile ? Mă rog : ordinu-i ordin şi nu se discută. Am plecat mai departe. Satul Balomir. In mijlocul uliţei, proptit în bîtă, cu şuba miţoasă pe umeri, stătea Filon Vulcu. Era de caraulă. Din vorbă-n vorbă, am aflat că lucrează la C.F.R. Reţinem amănuntul esenţial. Lucrează la C.F.R.-Cugir. Că lucrează pe locomotivă, acar sau simplu frînar, nu contează. O simplă oboseală, o neatenţie şi accidentul AUREL GHIMPU (Continuare in pag. a 4-a) Convorbire cu tov. NICOLAE ŞTEFAN, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor Aşa cum a subliniat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la consfătuirea cu cadrele din agricultura judeţului Ialomiţa, pentru a putea intensifica într-un ritm şi mai susţinut producţia agricolă, a asigura îndeplinirea integrală a sarcinilor ce revin acestui important sector al economiei naţionale în actualul cincinal, un accent deosebit trebuie pus încă de pe acum pe asigurarea unui fond valoros de seminţe, în măsură să valorifice marile investiţii ce se fac pentru modernizarea tehnologiei, lărgirea şi diversificarea mecanizării, extinderea irigaţiilor şi chimizării. In dorinţa de a-i informa operativ pe cititori asupra măsurilor care se întreprind sau care vor fi întreprinse în viitorul apropiat în vederea soluţionării acestei importante probleme am solicitat tovarăşului Nicolae Ştefan, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, să ne răspundă la cîteva întrebări : — Dat fiind faptul că ne aflăm în perioada premergătoare începerii însămînţărilor de primăvară, vă rugăm să ne spuneţi care este, la ora actuală, situaţia acoperirii necesarului de seminţe pe culturi şi judeţe ? — Această chestiune a făcut obiectul unei analize minuţioase la nivelul conducerii ministerului. S-a constatat că necesarul de seminţe este asigurat, în general, pentru majoritatea culturilor. Evident, potrivit balanţelor întocmite în fiecare judeţ, se impun unele redistribuiri dar acestea, datorită măsurilor luate, vor fi făcute în timp util. Există însă unele deficite : la ovăz, lucerna, trifoliene, sparcetă, sfeclă furajeră — în general, după cum se observă, la seminţele necesare culturilor furajere. Ele pot fi acoperite pe două căi. Pe de o parte, prin folosirea pe suprafeţe mai întinse a mazării — produs unde există anumite disponibilităţi. Pe de altă parte, prin stabilirea cu mult discernămînt, în cadrul fiecărui judeţ, a structurii culturilor furajere şi substituirii de culturi în funcţie de seminţele ce pot fi asigurate. In acest ultim caz nu trebuie să se piardă însă din vedere nici un moment necesitatea ca, în 1971, să se obţină cantităţi mari de nutreţuri şi de cea mai bună calitate. Analizîndu-se rezultatele obţinute în ultimii ani s-a apreciat că recoltele nesatisfăcătoare obţinute la grîu, floarea-soarelui şi chiar la porumb, sînt, în mare parte, urmarea neasigurării seminţelor din soiuri corespunzătoare, de înaltă productivitate. Ce ne puteţi spune despre actuala calitate a seminţelor ? — Este dificil, într-un spaţiu restrîns, să abordăm această problemă. Ea poate şi trebuie să fie discutată mai pe larg ; evident, este nevoie să se ia şi unele măsuri adecvate. Vorbind despre calitate, trebuie să facem distincţie între cele două aspecte — valoarea biologică, ce include potenţialul productiv, şi valoarea culturală. Din punct de vedere al soiurilor şi hibrizilor de mare productivitate este de remarcat progresul înregistrat Ing. MARIA BOGDAN (Continuare in pag. a 3-a) Шпвгаги CONSFĂTUIREA PE ŢARĂ A LUCRĂTORILOR din Întreprinderile AGRICOLE DE STAT In Capitală au început miercuri dimineaţa lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidului şi statului de a organiza periodic consultarea largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale, în legătură cu activitatea desfăşurată şi căile prin care pot fi puse în valoare cît mai chibzuit şi deplin rezervele de creştere a producţiei şi a eficienţei economice. La lucrările Consfătuirii participă aproape 2 600 de delegaţi — muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole de stat — precum şi numeroşi invitaţi , activişti de partid, reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor centrale, oameni de ştiinţă din institutele de cercetări şi din învăţămîntul superior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe secţii de specialitate — culturi de cîmp ; legume şi cartofi ; pomicultură ; viticultură ; taurine pentru lapte ; taurine pentru carne şi ovine ; porcine ; păsări şi animale mici — a celor mai moderne tehnologii şi forme de organizare a producţiei şi a muncii care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat la dezvoltarea economiei noastre naţionale, în cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfăşura în plen, urmînd a fi prezentate concluziile dezbaterilor din secţiile de specialitate şi a se stabili măsuri pentru perfecţionarea activităţii viitoare, în spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres) N FOCUL ASPRELOR ÎNFRUNTĂRI CLASĂ DE Realizarea unităţii de acţiune a clasei muncitoare şi crearea partidului unic revoluţionar, în februarie 1948, se încadrează în rîndul evenimentelor politice de importanţă deosebită pentru înfăptuirea revoluţiei şi construcţiei socialismului. Unificarea organizatorică şi politică a clasei muncitoare din România, făurirea partidului unic marxist-leninist au fost rezultatul unui îndelungat proces istoric, încununarea luptei de decenii desfăşurate de Partidul Comunist Român pentru unitatea de acţiune a proletariatului, a fost expresia puternicului curent care cerea lichidarea definitivă a sciziunii politice şi organizatorice din rîndurile clasei muncitoare. Prin trecerea la revoluţia socialistă, Partidul Comunist Român a devenit forţa politică conducătoare a vastei reînnoiri a societăţii româneşti. El şi-a asumat marea răspundere de a mobiliza şi conduce masele largi în opera de construire a societăţii socialiste şi ridicare a României la un înalt nivel de dezvoltare şi civilizaţie pe măsura capacităţilor şi bogăţiilor materiale şi spirituale ale poporului nostru. In faţa lui se ridica marea sarcină a elaborării unei politici unitare care să traseze direcţiile de înaintare a ţării pe drumul socialismului şi să dea răspuns la noi şi noi probleme complexe generate de amploarea procesului revoluţionar, de necesitatea făuririi unei economii noi, a unei noi orînduiri de stat, a conştiinţei socialiste a maselor. încă de la începutul existenţei sale, Partidului Comunist Român a născut în focul marilor bătălii de clasă de acum o jumătate de veac, din rădăcinile viguroase ale luptei îndelungate duse de poporul român pentru eliberare socială şi naţională şi-a revenit sarcina de a milita pentru triumful unităţii de acţiune a muncitorimii, ca o condiţie esenţială a luptei întregului popor pentru înfăptuirea celor mai înaintate năzuinţi ale sale. Realizarea unităţii de acţiune a proletariatului se impunea cu atît mai mult, cu cît, după transformarea partidului socialist în partid corpunist — la 8 Mai 1921 — elementele oportuniste şi reformiste, refuzînd să dea curs tendinţei obiective, imperativului istoric şi voinţei covîrşitoarei majorităţi a clasei muncitoare de a-şi făuri partidul de tip nou, marxist-leninist, s-au grupat într-o Federaţie a partidelor socialiste, scindînd astfel pentru mai bine de două decenii rîndurile proletariatului. Lupta pentru restabilirea unităţii politice şi organizatorice a clasei muncitoare avea de învins numeroase piedici şi greutăţi, generate nu numai de existenţa mai multor partide muncitoreşti, dar mai ales de concepţiile politice şi tactice diferite ale acestora în problemele majore ale luptei revoluţionare. In condiţiile în care situaţia social-politică internă şi împrejurările internaţionale impuneau în mod imperios realizarea unităţii de acţiune a clasei muncitoare, din partea P.C.R. se cerea o tactică elastică, plină de înţelegere, pentru cucerirea majorităţii clasei muncitoare, pentru restabilirea unităţii acesteia. El s-a adresat în repetate rînduri organizaţiilor social-democrate, membrilor acestora, sindicatelor, organizaţiilor de tineret şi femei, precum şi altor grupuri muncitoreşti pentru înfăptuirea Frontului Unic în vederea unor acţiuni comune de apărare a intereselor proletariatului, ale întregului popor. „Dacă astăzi clasa muncitoare nu-şi strînge rîndurile — — se arăta într-un manifest al C.C. al P.C.R. — loviturile pe care Ie va primi se vor îndrepta împotriva organizaţiilor izolate şi atunci, bucăţică cu bucăţică, va fi distrus MIRCEA MUŞAT doctor în istorie (Continuare în pag. a 2-a) AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN ★ CU PAŞI DE URIAŞ Cine a poposit anul trecut în zilele de ploaie ale lunii mai prin Satu Mare, cine a cunoscut ravagiile aduse de calamităţile naturale acestui judeţ în acele săptămîni fără cer albastru, cine a păşit prin locurile amintite numai după opt luni, înregistrind ştergerea aproape totală a urmelor lăsate de puhoaie, va înţelege că numai într-un stat socialist, numai într-un stat unde destinele oamenilor nu sunt singulare, numai într-o ţară unde oamenii şi-au luat soarta în propriile lor mîini, transformările pot fi atit de impresionante. Zecile de ani care au trecut peste acest judeţ înainte de eliberare au însemnat de fapt tot un soi de calamitate lentă ce-i drept, de data asta însă mai puţin naturală, dictată de interese în folosul celor puţini şi în detrimentul celor mulţi , judeţele de la periferia ţării fiind uitate de cîrmuitorii de atunci, așa cum PETRE SALCUDEANU (Continuare în pag. a 4-a) Atestatul are virstă străveche îi este dat reşedinţei doljene de numele latin : Pelendava. Demnitatea istorică i-o conferă emblema de Bănia. Iar onoarea de a se constitui ca o cetate reprezentativă pentru timpul socialist al României rezidă, în primul rînd, în titulatura : Craiova — puternic centru industrial. Pentru a ne pătrunde de însemnătatea acestei titulaturi, să recompunem, schiţat, chipul Craiovei anului 1944 : 75 000 de locuitori , o industrie alcătuită dintr-o măruntă cocserie, o „fabrică“ de tăbăcărie şi nişte ateliere C.F.R. de dimensiune medie. In rest , imagine de tîrg de cimpie, uitat de lume, înecîndu-şi amintirile trecutului de glorie — ilustrate de chipul lui Mihai, de cetele pandurilor Domnului Tudor, de vibraţia paşoptistă şi unionistă — în pulberile adunate de vînturi din toate şesurile judeţului. Atitea pulberi seci, duşmănoase, incit, în pragul Eliberării, Craiova deţinea unul dintre cele mai triste recorduri : la scară europeană se înscria printre oraşele cu cel mai mare număr de tuberculoşi la mia de locuitori... Şi alt record, şi mai trist, care era al Doljului întreg : aici se aflau latifundiarii cu cea mai mare avere funciară. Conacele lor punctau cimpia mănoasă a Doljului ca nişte semne de crincen contrast cu satele pălmaşilor adăpostiţi in bordeiele de la Maglavit şi Moţăţei, de la Gighera şi Băileşti sau de la Piscul Sadovei şi Segarcea, unde se aflau „domeniile“ celui mai mare proprietar de pămint al ţării : regele... Replici ale conacelor, palatele pe care şi le construiseră „cerealiştii“ la Craiova — copiate aidoma după vestite clădiri din Paris şi Viena, din Florenţa şi Madrid — nu făceau decit să scoată şi mai mult în evidenţă prin contrast jalnicul tablou urban, alcătuit din casele mărunte, sordide ale cocsarilor şi ceferiştilor, din magherniţele insalubre ale mărunţilor negustori de nimicuri, din străzi întortocheate, din maidane înecate în bozii... Firesc — nici nu se putea altfel — acest contrast inuman avea să ge- PETRE DRAGU (Continuare în pag. a 2-a) Platforma industrială a Craiovei e reprezentată cu strălucire nu numai de Electroputere, ci şi de Combinatul Chimic şi Termocentrala electrică. In momentul de faţă, Doljul dispune de o putere energetică instalată de două ori mai mare decit a tuturor centralelor hidro și termoelectrice din România anului 1938. în fotografie , vedere de ansamblu a Termocentralei electrice din Craiova