Satul Socialist, aprilie 1971 (Anul 3, nr. 590-615)

1971-04-08 / nr. 596

PAGINA 2 In aceste zile de primă­vară, numeroase cooperati­ve agricole, membrii coo­peratori, pe loturile în fo­losinţă personală, precum şi unii producători din zo­nele de deal şi munte au trecut la însămînţarea de plante medicinale şi aro­matice. La ferma speciali­zată în cultura plantelor medicinale — prima în ţara noastră — din Cioranii de Jos, judeţul Prahova, după cum ne informa şeful fermei, ing. Vasile Stănes­­cu, au fost însămînţate cu mentă, muştar, isop, co­­reandru, sorg, chimion, malvă, nalbă de cîmp, de­geţel lînos, gălbenele şi an­­ghinare, 145 hectare. Şi la cooperativa din Diosig, ju­deţul Bihor, au fost semă­nate 40 de hectare. In a­­ceeaşi comună, ţăranii coo­peratori, convinşi prin ex­perienţa dobîndită de mai mulţi ani de cîştigurile frumoase pe care le obţin pe această cale, cultivă pe loturile personale cîte 10— 15 ari de degeţel lînos. Din frunzele acestei plante se prepară renumitul şi mult căutatul medicament digi­tala, folosit în tratamentul bolilor cardiovasculare. In zonele muntoase sucevene, la Rişca şi Broşteni, la Fra­sin şi Moldoviţa, producă­torii individuali au început şi el să însămînţeze mari suprafeţe cu mentă şi alte plante aromatico-medici­­nale. După cum a avut ama­bilitatea să ne informeze, tovarăşul Francisc Ţapoş, vicepreşedinte al Centro­­poopului,­­ „în aceste zile, cînd se pun bazele produc­ţiei de plante medicinale şi aromatice, organele tehni­ce ale Centralei, ca şi cele ale întreprinderilor de plante medicinale desfă­şoară o intensă activitate in judeţe, pentru a deter­mina direcţiile generale a­­gricole, cooperativele agri­cole şi pe membrii coopera­tori să sporească suprafe­ţele cultivate cu plante medicinale. Cu toate aces­tea, in unele judeţe, prin­tre care Arad, Bihor, Con­stanţa, Galaţi, Brăila şi Bacău, nici pînă in prezent nu au putut fi contractate cantităţi corespunzătoare de plante medicinale. Aceasta, în primul rînd, datorită faptului că nu au fost asi­gurate suprafeţele necesare acestor culturi. La Direcţia generală agricolă a judeţu­lui Bihor, de exemplu, ni s-a spus că terenurile coo­perativelor trebuie folosite pentru culturile de bază, iar plantele medicinale şi aromatice pot fi realizate şi din flora spontană. Este adevărat că o mare parte din necesarul de plante medicinale şi aromatice pentru industria noastră se asigură din flora spontană. Anul trecut, de pildă, s-au achiziţionat şi valorificat din flora spontană peste 9 000 de tone plante şi fructe de pădure. Ne preo­­cupăm ca, de la an la an, să valorificăm cît mai din plin aceste resurse materia­le ale ţării noastre, între­­prinzînd, în acest scop, ac­ţiuni de amploare. Astfel, in ultima perioadă, orga­nele noastre tehnice, îm­preună cu cele ale între­prinderilor de plante me­dicinale şi cu sprijinul spe­cialiştilor de la institutele de cercetare, au depistat noi bazine de plante medi­cinale şi aromatice din flo­ra spontană. Avem in ve­dere asemenea acţiuni si pentru anul in curs. Totuşi, nu putem satisface marile cerinţe ale industriei şi ale exportului numai in acest fel. De aceea, este necesar ca in zonele cu condiţii fa­vorabile să fie rezervate pentru plantele medicinale şi aromatice suprafeţele co­respunzătoare. Pentru a­­ceasta pledează atît rolul deosebit al plantelor medi­cinale în terapeutica medi­cală, însemnătatea pe care o au pentru dezvoltarea in­dustriei noastre de medica­mente şi a exportului, cît și marile avantaje pe care le oferă cultivarea acestor plante, producătorilor". SATUS SOCIALIST „Plante medicinale şi aro­matice", de A. Laza, G. Racz şi E. Coiciu, apărută în editura „Ceres“ şi „Din experienţa unei cooperative în cultivarea plantelor me­dicinale şi aromatice" de ing. Florentin Crăciun şi ing. Atanase Constanti­­nescu. „Ierburile de leac" sunt cunoscute şi utilizate din cele mai vechi timpuri. Pe teritoriul nostru, de exem­plu, încă de pe timpul da­cilor, troscotul, care creşte pe marginea drumurilor, a fost folosit de către bolna­vii de piatră la rinichi. In general vorbind, aceste plante conţin în rădăcini, tulpini, frunze, flori şi fructe principii active din care se extrag medicamen­te. Multe preparate pe care le prescriem la bolnavi sunt­­ extrase din plantele medicinale. Un exemplu : pentru accelerarea bătăilor tr-o operă voluminoasă de mai multe tomuri demon­strează că „şi azi şi peste zece decenii încă, plantele medicinale constituie și vor constitui principala materie primă a industriei farma­ceutice". O MARE BOGĂŢIE NAȚIONALA - INSUFICIENT VALORIFICATA Referindu-se la impor­tanța deosebită pe care o prezintă pentru economia celor medicinale, în cadrul cooperativelor agricole, du­pă modelul celei din Cio­pe loturile demonstrative ale şcolilor şi pe terenurile din jurul unităţilor coope­raţiei de consum, se pot do­­bindi mari avantaje mate­riale. Care sunt aceste a­­vantaje ? La lucrările de întreţinere, recoltare şi us­care a plantelor medicina­le, cultivate pe loturile de lîngă sat sau chiar în sat, pot fi folosiţi bătrini şi co­pii, rezultatele muncii lor fiind fructuoase. Operaţiile susamintite nu cer eforturi mari şi nici deplasări lungi, care la o anumită vîrstă sînt stînjenitoare. Contrac­tanţii beneficiază de preţuri ferme, avantajoase, precum şi de avansuri în numerar. De asemenea, ei îşi pot procura gratuit materialul de înmulţire (cu excepţia seminţelor de mac, corean­­dru, muştar şi a rizomilor de mentă). Se acordă în­drumare tehnică perma­nentă de către cadrele tuit de la întreprinderea de plante medicinale din Bucu­reşti a cooperaţiei de con­sum. Am realizat o produc­ţie în valoare de 1 269 600 lei, cu cheltuieli de 334 655 lei, din care : munci S.U.A. 221022 Iei, îngrăşăminte chimice (azotat de amoniu, superfosfat şi sare potasică) 110 655 lei şi insectofungi­­ci de 2 005 lei. Producţia medie realizată in 1970 la mentă a fost de 4 000 kg frunză verde la hectar. La fiecare hectar cultivat cu mentă am ob­ţinut 7 000 Iei beneficiu net. Cooperatorii care lucrează in ferma noastră au cîşti­­gat şi ei bine. Astfel, Elena Iosif, şefă de echipă, a rea­lizat 300 de norme conven­ţionale, iar cooperatoarei Alexandrina Deciu, din altă echipă, a realizat 350 de norme convenţionale. Re­cordul îl deţine cooperatoa­­rea Gherghina Muşat, cu In intervenţia sa, profe­sorul doctor docent T. V. Oprea, şeful catedrei de pe­dologie de la Institutul A­­gronomic din Timişoara, a subliniat faptul că plante­le medicinale pot fi culti­vate pe pîrloage, pe tere­nuri care nu sunt apte pen­tru alte culturi. „Pe terenu­rile nisipoase — arată prof. T. V. Oprea — pe cele de­gradate ori mlăştinoase, pot fi cultivate destule plante : nalba şi lemnul dulce, sal­via şi măceşul, obligena. Solurile de luncă pot fi e­­ficient valorificate prin cul­tura mentei. Cunosc tere­nurile fermei din Cioranii de Jos — Prahova. O bună parte din acestea au pro­venit­­ din defrişarea şi a­­menajarea terenurilor ne­productive din albia rîului Cricov, precum şi prin te­­rasarea în două-trei trepte a malului părăsit al aces­tui rîu, pe o lungime da ranii de jos, judeţul Pra­hova , au fost extinse une­le culturi, menta, măghira­­nul etc. în sistem irigat, s-a organizat producerea de material de înmulţire de JLA L Nr. 596 Joi 8 aprilie coada șoricelului, pelinul, păducelul, nalba de cîmp și cicoarea au valoare curativă ridicată". „IERBURILE DE LEAC" SUNT DE NEINLOCUIT Referitor la însemnăta­tea plantelor medicinale în terapeutica umană am solicitat opinia autorizată a medicului primar Lucian Bălănescu . „Este dificil, ne-a spus interlocutorul nostru , ca într-un spaţiu restrîns să aprofundam a­­ceastă problemă. De altfel, în această privinţă există o vastă literatură de specia­litate. Recomandăm în mod deosebit celor interesaţi lucrările : inimii, diminuarea secre­ţiilor digestive şi sudorate, ca şi pentru suprimarea spasmelor, se prescriu me­dicamente realizate din a­­tropină, care la rîndul ei se extrage din mătrăgună, m­ăselariţă şi ciumafaie (laur porcesc). Anghinareă se foloseşte în tratamentul bo­lilor de ficat. Se cunosc, în prezent, peste 300 de plante medicinale, care acumulea­ză din pămînt, apă şi aer, diverse principii active cu­rative, cum ar fi: alcaloizii, glucozizii, vitaminele, tani­­nurile, uleiurile volatile, rezinele etc. Formele sub care se în­trebuinţează plantele medi­cinale sunt diverse, în funcţie de cerinţele impuse de tratament. Astfel, ele pot fi preparate sub formă de infuzie sau ceaiuri propriu­­zise, decocţie (fiertură de plantă), maceraţie (plămă­deală la rece), digestie (plă­mădeală la cald), cataplas­­mă (oblojeală). De aseme­nea, din aceste plante se prepară tincturi, extracte, siropuri, vinuri şi oţeturi medicinale. In funcţie de acţiunea lor terapeutică plantele medicinale sau a­­mestecurile de plante medi­cinale sub formă de cea­iuri au fost denumite : ceai diuretic, gastric, pectoral, antibronşh­ic etc. De altfel, întreprinderile de plante medicinale ale cooperaţiei de consum achiziţionează peste 200 de plante medici­nale din flora spontană şi contractează cu cooperati­vele agricole, cu membrii cooperatori şi cu ţăranii in­dividuali circa 35 de plante medicinale şi aromatice, printre care : menta, an­­ghinarea, sămînţa de muş­tar, degeţelul lînos, mătră­guna, măceşul, coreandrul etc. Din acestea, se prepară un mare număr de ceaiuri şi alte produse după for­mule aprobate în prealabil de Ministerul Sănătăţii. Este interesant să consta­tăm că astăzi, cînd medici­na cunoaşte o tehnică ului­toare, în această eră a transplantului şi laserului, sunt redescoperite aceste simple, dar atît de valoroa­se izvoare de sănătate, plantele medicinale, însem­nătatea lor este subliniată şi de către savantul ame­rican de renume mondial G. A. Schaefers, care în­ naţională valorificarea plantelor medicinale, tova­răşul Francisc Ţapoş, vice­preşedintele Centrocoop, ne spunea : „în viitorul cinci­nal, industria de medica­mente va cunoaşte o mare dezvoltare. Cooperaţia de consum este chemată să a­­sigure pentru aceasta ma­teria primă de bază — plantele medicinale. Pe de altă parte, sporesc cererile altor întreprinderi care fo­losesc ţintaura, salvia, men­ta, lavanda la prepararea diverselor sorturi de „bit­ter", vermut, cosmetice, de­tergenţi, săpunuri şi parfu­­muri, produse mult solici­tate la export. Totodată, plantele medi­cinale au pondere însemna­tă între produsele pe care Ie exportă cooperaţia de consum. Ele se bucură de o mare cerere pe toate me­ridianele lumii şi au o piaţă certă de desfacere într-o serie de ţări europene. In acelaşi timp, fiind bine plă­tite, avem posibilitatea să realizăm sume importante în valută prin valorificarea lor pe piaţa externă. Avînd în vedere toate a­­cestea, preconizăm să achi­ziţionăm şi să livrăm în 1975, 21 000 de tone de ase­menea plante, cu 5 000 tone mai mult decit in 1970. In vederea realizării acestei sarcini, va trebui să dezvol­tăm şi mai mult relaţiile cu cooperativele agricole de producţie în direcţia coin­teresării acestora pentru a cultiva şi valorifica canti­tăţi sporite de plante medi­cinale. Totodată, va trebui să ne preocupăm mai mult de valorificarea superioară a plantelor medicinale, prin reducerea treptată a expor­tului lor sub formă brută, ca materii prime şi implicit creşterea volumului de sub­stanţe extrase din aceste plante". Constatăm că asemenea acţiuni au fost întreprinse şi sunt in curs de realizare încă din acest an. Au fost sporite achiziţiile de plante medicinale prin repopu­larea unor cunoscute bazi­ne de muşeţel, mac, măce­şe etc., depistarea de noi bazine, preluarea unor plante direct din bazinele de recoltare. De asemenea, au fost organizate ferme specializate in cultura plan­calitate superioară pentru măghiran, valeriană, men­tă, mac etc. ; au fost intro­duse în cultură noi soiuri de plante medicinale. Tot­odată, Centrocoopul, în co­laborare cu ministerele in­teresate, studiază posibili­tăţile de industrializare a plantelor medicinale, în vederea obţinerii de sub­stanţe care să înlocuiască importul de materii prime pentru medicamente, pre­cum şi pentru a se reduce exportul de plante neprelu­crate. Pe linia creşterii vo­lumului şi eficienţei expor­tului, se mai preconizea­ză îmbunătăţirea calităţii plantelor medicinale şi pro­dusele acestora, plasarea mărfurilor în perioade cu curs de revenire favorabil, eliminarea intermediarilor şi prospectarea unor noi pieţe externe. Mai menţio­năm dotarea unităţilor de producţie ale cooperaţiei de consum cu noi maşini şi instalaţii pentru extragerea de substanţe din plante me­dicinale, extinderea apara­turilor de dozare a ceaiuri­lor, introducerea de benzi rulante la încărcări şi des­cărcări în cadrul depozite­lor de plante medicinale etc. CU CHELTUIELI MINIME, AVANTAJE MAXIME In afara rolului curativ şi a importanţei lor pentru economia naţională, con­tractarea şi cultivarea plantelor medicinale şi aro­matice de către cooperati­ve, de ţăranii cooperatori pe loturi în folosinţă perso­nală, precum şi de producă­torii individuali le aduc a­­cestora importante avanta­je materiale. „Prin încheie­rea de contracte pentru culturi de plante medicina­le şi aromat­ice — ne-a spus tov. Francisc Ţapoş — pe terenurile cooperative­lor agricole, pe loturile in folosinţă personală ale membrilor cooperatori, in grădinile din jurul caselor producătorilor individuali, noastre de specialitate cu îndelungă şi rodnică expe­rienţă in acest domeniu. Cîteva exemple vor fi con­vingătoare, în acest sens : la culturile de mentă, prin valorificarea frunzelor us­cate realizate pe un hectar (circa 700 kg) se poate ob­ţine un venit de circa 20 000 lei cu o cheltuială de nu­mai 10 000 lei ; la culturile de degeţel lînos, pătlagină, gălbenele şi nalbă, prin va­lorificarea frunzelor şi flo­rilor uscate se poate do­­bîndi un venit de peste 12 000 lei la hectar, cu o cheltuială de circa 6 000 lei ; la culturile de mac de grădină, prin valorificarea seminţelor şi capsulelor se poate obţine un venit de circa 8 000 Iei la hectar cu o cheltuială de numai 4 000 lei ; iar la culturile de mă­ghiran, prin valorificarea ierbii uscate se poate obţi­ne un venit de aproximativ 16 000 lei la hectar, cu o cheltuială de circa 9 000 Iei". Date interesante, care de­monstrează pregnant avan­tajele oferite de cultura plantelor medicinale, le-a furnizat şi Ing. Vasile Stâ­­nescu, şeful fermei de plan­te medicinale a cooperati­vei din Cioranii de Jos — Prahova . „Pentru unitatea noastră, aceste culturi sunt deosebit de rentabile. Fer­ma a adus anul trecut coo­perativei un venit net de 821 609 Iei. Aceasta ar spu­ne totul. Dar mai avem și alte argumente concrete : semințele le-am primit grav• Pentru acoperirea necesităţilor sporite ale industriei de medicamente, aflată in plină dezvoltare • Pentru realizarea de sume importante In valută la un curs de revenire avantajos • Pentru obţinerea de importante avantaje materiale • Pentru vindecarea a milioane de bolnavi EXTINDEŢI SUPRAFEŢELE ÎNSĂMâNŢATE CU PLANTE MEDICINALE ŞI AROMATICE! PLEDEAZĂ PENTRU ACEST OBIECTIV: vicepreşedinte al Centrocoop Dr. docent C. V. OPREA, şeful catedrei de pedologie a Institutului Agronomic din Timişoara Ing. VASILE STANESCU şeful primei ferme de plante medicinale și aromatice Dr. LUCIAN BALANESCU medic primar Ing. FLORENTIN CRĂCIUN director tehnic pentru plante medicinale în Centrala de achiziţii şi contractări a Centrocoop G. A. SCHAEFERS, savant american de renume mondial Aduc ca argumente realizările proprii : • Ferma de plante medicinale şi aromatice a coo­perativei agricole din Cioranii de Jos — Prahova • Cooperativele agricole Diósig — Bihor şi Oterec — Timiş • Ţăranii cooperatori pe loturile lor per­sonale din Diósig — Bihor # Producătorii indivi­duali din „Ţara de Sus" 380 norme convenţionale. Intrucît cultura plantelor medicinale nu solicită efor­turi deosebite şi ferma noastră dispune de teren chiar lîngă sat, aici pot lucra 160 de femei — d­in care o sută de peste 60 de ani — şi 20 de bătrîni în­tre 60 şi 75 de ani. Unul din aceştia, Ion Marina, la respectabila vîrstă de 73 de ani a realizat 300 de nor­me. Muncind la plivit, pră­şit şi la culesul frunzelor, soţia acestuia, Maria Ma­rina, în vîrstă de 67 de ani, a realizat 380 de norme convenţionale. Datorită e­­forturilor minime pe care le cere munca în ferma noas­tră, ea atrage în fiecare vacanţă şcolară şi un nu­măr mare de copii. Anul trecut, de exemplu, au par­ticipat la întreţinerea şi recoltatul plantelor medi­cinale circa 300 de elevi, realizînd fiecare un număr mare de norme convenţio­nale. Fraţii Ion şi Vasile Rădulescu, de exemplu, au fost retribuiţi cu valoarea a 120 şi respectiv 100 de nor­me convenţionale. Un mare ciştig pentru cooperativă este faptul că prin cultura plantelor me­dicinale sunt valorificate te­renurile ce se pretează mai puţin pentru alte culturi. Mă refer la lăcovişti, tere­nuri nisipoase, părăginite, de luncă, cele cu gropi şi mărăcinişuri care odinioa­ră erau pirloage. Singura cerinţă a plantelor medi­cinale este aceea ca tere­nurile să fie uşoare. Noi am nivelat cu buldozerul pîrloa­­gele, am defrişat mărăcini­­şurile, am fertilizat solul cu gunoi de grajd şi îngrăşă­minte chimice. Datorită re­zultatelor constant bune pe care le obţinem an de an, ferma noastră este aprecia­tă. iar cooperatorii care ne-au vizitat — cei din Limpeziş — Prahova şi U­­daţi — Buzău, ca şi oaspe­ţii din Bulgaria şi R. F. a Germaniei, care au venit la noi, in schimb de expe­rienţă, s-au putut convinge „pe viu" de avantajele pe care Ie oferă cultivarea plantelor medicinale şi a­­romatice. De altfel, învăţînd din experienţa noastră, ţă­ranii bulgari au trecut şi ei la cultivarea unor plan­te de la noi, ca anghi­­narea a­ doi km. Pe aceste terenuri, cu structură nisipoasă sau lutoasă, care în trecut nu au fost cultivate niciodată, s-au încorporat câte 26—30 de tone de gunoi de grajd la hectar, ceea ce a condus la îmbunătăţirea structurii solului. în acelaşi mod s-a procedat şi într-o serie de cooperative agricole de prin părţile noastre care s-au preocupat în plus şi de va­lorificarea lăcoviştilor, prin cultivarea plantelor medici­nale. Pe asemenea terenuri, cooperativa din Oteiec, ju­deţul Timiş, a obţinut de pe o suprafaţă de o sută de hectare o importantă re­coltă de mentă, realizînd un venit total de 726 000 lei. Rezultate asemănătoare a obţinut şi cooperativa din Diosig, judeţul Bihor. La o consfătuire privind amelio­rarea solurilor saline şi al­­calice din partea de vest a României, care a avut loc in 1969, s-a reliefat, însă, şi acest lucru îl consider va­labil pentru întreaga ţară — că mai sunt destule tere­nuri părăginite, lăcovişti, care ar putea şi ar trebui să fie redate agriculturii prin cultivarea lor cu plan­te aromatico-medicinale. Am in vedere, în primul rînd, cîmpia joasă din ves­tul tării, reprezentată de luncile si terasele aluvio­nare ale rîurilor vechi şi actuale, de lăcoviştile din aceste locuri. Consider că organele teh­nice ale CENTROCOOP- ului ar trebui să acorde o atenţie sporită valorifică­rii plantelor medicinale din flora spontană a cimpici joase din vestul ţării. Nu­meroase specii întîlnite aici — muşeţelul, troscotul, pă­tlagina îngustă, talpa­giştii. MIC ÎNDRUMAR AGROTEHNIC Nu putem să abordăm în cadrul anchetei noastre e­­conomice decit în linii mari complexul de măsuri privind tehnologia plante­lor medicinale. Există insă în această privinţă indi­caţii ample şi precise în orice manual de agrotehni­că, precum şi în lucrarea de care am mai amintit : „Plantele medicinale şi a­­romatice", apărută în Edi­tura „Ceres", în care sunt tratate peste 80 de plante medicinale şi aromatice. Pentru fiecare specie culti­vată, sunt prezentate ca­racteristicile biologice, teh­nica de cultură şi între­buinţările în medicina u­­mană şi veterinară. Ing. Florentin Crăciun, director tehnic pentru plan­te medicinale în Centrala de achiziţii şi contractări a CENTROCOOP-ului, pe baza urmăririi îndea­proape a procesului de producţie la ferma de plante medicinale din Cioranii de Jos — Prahova, consideră necesar să mai atragă atenţia şi asupra următoarelor probleme mai importante : „Materialul de înmulţire folosit trebuie să fie de cea mai bună calita­te ; producătorii pot solici­ta in permanenţă, atît spe­cialiştilor de la Centrală, cît şi celor ai întreprinderi­lor de plante medicinale. Îndrumare tehnică de ca­litate ; lucrările manuale — plantatul, semănatul, prăşitul, plivitul şi recolta­tul trebuie să se facă la timp şi in condiţii optime ; fiecare plantă trebuie bine cunoscută, pentru a trage maximum de folos de pe urma ei. Astfel, la gălbenele şi nalbe, florile pot fi culese chiar şi de 10 ori pe an, ceea ce aduce producăto­rilor substanţial spor de venituri. Pentru aceasta re­coltatul trebuie insă orga­nizat des, la două-trei zile. Altfel, plantele imbotrinesc prematur şi pier. Pe lîngă lucrările comu­ne atît culturilor de plan­te medicinale şi aromatice, cît şi celorlalte culturi (a­­rătura adîncă, întreţinerea terenurilor, semănatul şi efectuarea lucrărilor de în­treţinere a culturilor) exis­tă şi o serie de lucrări spe­cifice acestor plante, cum ar fi, de pildă, alegerea epocilor de recoltare, lucru ce se realizează chiar de pe acum prin eșalonarea gra­dului de coacere a produse­lor etc. Este necesar să se urmărească aplicarea corec­tă a tehnologiilor specifice, astfel ca sporirea volumu­lui de plante medicinale să se facă nu numai prin ex­tinderea suprafeţelor ci şi prin creşterea recoltelor la ha. Cooperativele agricole şi ceilalţi producători sunt invitaţi a nu lăsa de pe o zi pe alta ridicarea mate­rialului săditor ce­­ s-a pus în mod gratuit la dis­poziţie de către cooperaţia de consum. Orice intîrziere va impieta asupra volu­mului și calităţii recoltei. Pentru mai buna organiza­re a procesului de produc­ţie, trebuie create în unele din cooperativele agricole de producţie, după exem­plul celor din Cioranii de Jos sau Feldioara-Braşov ferme de plante medi­cinale, încadrate cu spe­cialişti în cultura acestor plante. Organele agricole judeţene vor trebui să spri­jine mai mult eforturile pe care cooperaţia de consum le depune în această di­recţie". încheind ancheta noastră, ne exprimăm speranţa că re­zultatele deosebite obţinute de cooperativele agricole pro­ducătoare de plante medicinale din Cioranii de Jos, Diosig, Oteiec şi Feldioara vor constitui un indemn pentru introducerea şi extinderea culturilor de plante medicinale şi aromatice in cit mai multe unităţi cooperatiste, pentru cultivarea lor de către ţăranii cooperatori pe loturile in folosinţă personală şi de către producătorii individuali din zonele montane şi premontane necooperativizate. In acest sens, este bine ca M.A.I.A.S.A. şi direcţiile generale agri­cole judeţene să acorde în aceste zile un sprijin substan­ţial, eficient, pentru soluţionarea acestei probleme de mare interes pentru economia noastră naţională, pentru coope­rativele agricole şi ceilalţi producători. Pagină realizată de TRAIAN DUMITRESCU FRANCISC ŢAPOŞ t

Next