Satul Socialist, aprilie 1971 (Anul 3, nr. 590-615)

1971-04-20 / nr. 606

PAGINA 2 L Marţi 20 aprilie­ ­ SOARELE răsare la ora 5 şi 24 de minute. Apune la ora 19­­şi 5 minute. De la începutul anului au trecut 110 zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 255 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 30 aprilie . Vreme în general frumoasă. Cerul va fi variabil. Ploi slabe, izolate se vor sem­nala,­ la începutul intervalu­lui, în partea de sud-est a ţării. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, predominind din sud. Minimele vor oscila între minus 2 şi plus 8 grade, iar maximele între plus 8 şi plus 18 grade, local mai ridi­cate. Pe alocuri se va produ­ FESTIVAL PE MUREŞ Sîmbăta şi duminica viitoare are loc la Alba lulia, pe estrade spe­cial amenajate şi în săli, festiva­lul folcloric al judeţelor de pe Mureş la care participă artişti amatori din Harghita, Mureş, Al­ba, Hunedoara şi Arad. DIN UZINA ÎN LIVADA Uzina metalurgică din Buzău va livra spre sfîrşitul acestei săptă­­mîni cooperativelor agricole din judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani şi Neamţ 1500 bucăţi vermorele cu piesele de schimb corespunzătoare. LA LICEUL DIN IANCA Cadrele didactice de la Liceul din Ianca au realizat un laborator fonic pentru studiul şi însuşirea rapidă a limbilor străine. Prin fo­losirea lui se elimină erorile de pronunţie, lecţiile fiind imprimate pe discuri sau benzi magnetice cu o acurateţă de audiţie superioară INFORMAŢII condiţiilor obişnuite de clasă. Complexitatea Instalaţiei permite efectuarea de conversaţii între profesor şi întreaga clasă, între profesor şi un singur elev, sau intre doi elevi supravegheaţi de profesor. SE EXTIND PRESTĂRILE DE SERVICII In această săptămînă, la Topo­­lovăţul Mare (Timiş) se va des­chide o secţie de reparat şi între­ţinut articole tehnice de uz cas­nic ; la Periam, un atelier de re­parat televizoare şi aparate de ra­dio ; la Biled, o sifonărie. Coopera­tiva de consum din Masloc a or­ganizat o echipă de zidari şi zu­gravi pentru nevoile curente ale locuitorilor din comună şi satele aparţinătoare. ŞANTIER AL TINERETULUI Ieri au început in comuna Tîrgu Frumos, judeţul Iaşi, lucrările pe un şantier de regularizare a pîrîu­­lui Bahluieţ. Peste 1000 tineri participă la aceste lucrări menite să apere de ape întinse suprafeţe agricole. Lucrările sunt executate prin muncă patriotică. SARBATOAREA filor SATULUI Sîmbătă, 24 aprilie, la căminul cultural din Gherghiţa, judeţul Prahova, va avea loc sărbătorirea fiilor satului. La această manifes­tare intitulată „Cinstim locurile naturale" au fost invitaţi fiii sa­­tului-ingineri, profesori, medici, economişti care au crescut în sat, şi care în prezent muncesc în fabrici şi uzine, şcoli, laboratoare şi spitale din ţară. CRAMA LA HAGHIG Uniunea judeţeană a cooperati­velor de consum va deschide vi­neri în comuna Hăghig o cramă specializată în desfacerea produse­lor specifice locului, precum şi a vinurilor de Tîrnave. Aceasta este prima unitate de acest fel din ju­deţul Covasna. LA UN SECOL ŞI JUMĂTATE In comuna Axente Sever, jude­ţul Sibiu — localitate unde şi-a desfăşurat o bună parte a activi­tăţii sale renumita personalitate cu acelaşi nume — au avut loc duminică, manifestări prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la naşterea cunoscutului revoluţionar. Cu acest prilej, lectorul univer­sitar Liviu Maior din Cluj a evo­cat personalitatea lui Axente Se­ver. g ce brumă, mai ales în Mara­mureş şi nordul Moldovei. Timpul probabil pentru 21, 22 şi 23 aprilie . Vreme în ge­neral frumoasă şi în curs de încălzire. Cerul va fi variabil. Im­ourări mai accentuate de CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE : Pentru ca obiectele din piele pe care le aveţi (haină, mâ­nuşi, încălţăminte etc.) să ca­pete un luciu plăcut, puteţi folosi un albuş de ou, bătut Sînt îndeobşte cunoscute ur­mările nefaste pe care seceta, lipsa ploii le are asupra agri­vor produce în nordul ţării, unde vor cădea ploi slabe. Vîntul va sufla potrivit din vest. Minimele vor oscila în­tre plus 2 şi plus 12 grade, iar maximele între plus 14 şi plus 24 de grade, pînă devine spumă. Se freacă obiectele din piele cu o cîrpă de lînă muiată în spuma oului. Se lasă se se usuce, apoi se lustruieşte cu o cîrpa uscată, culturii. Dar, este tot atît de adevărat ca excesul de ploaie, prea multă umiditate, poate sa devină nocivă pentru culturi. De aceea, oamenii de ştiinţă au început să-şi pună proble­ma distrugerii, atunci cînd condiţiile o cer, a norilor ce ameninţă cîmpiile. Astfel, la Institutul de geofizică aplicată din Moscova au fost efectuate diferite experienţe în vederea elaborării unor metode de combatere, de dizolvare a no­rilor. S-a constatat câ prin Cine l-a văzut pe Gheorghe Dinică în piesa „Nepotul lui Rameau" de Denis Diderot, a avut fârâ îndoială o revelaţie. Piesa, fără acţiune, dar cu aruncarea din avion asupra unui nor a unor saci de ci­ment sau talc şi prin curenţii de aer pe care elicea acestuia îi produce, în 90 la sută din cazuri norul respectiv dispare. Rezultate foarte bune, în acest sens, au fost obţinute folosin­­du-se avioane cu reacţie, al căror jet poate distruge un nor în proporţie de 73 la sută, replici spumoase, pline de spi­rit, cu numai două personaje (fapt ce ar putea obosi la un moment dat spectatorul) a fost totuşi o reuşită şi aceasta în mare măsură datorită jocului atît de variat şi mobil, atît de bogat în valenţe al actorului Gheorghe Dinicu. Tocmai pentru aceste calităţi ale artei sale interpretative, Di­nicu a atras atenţia regizori­lor de film care i-au încredin­ţat cîteva roluri de răspunde­re. După debutul pe ecran, în 1964, în „Comoara din Va­dul Vechi", apare la scurtă vreme, de fapt în acelaşi an, în filmul „Străinul", ecranizare a romanului cu acelaşi titlu de Titus Popovici. Dinică interpre­tează în acest film rolul unui comunist ce mobilizează ma­sele la lupta pentru preluarea puterii. Joacă apoi în „Proce­sul alb", în 1966, în filmul cu intrigă poliţistă „Maiorul şi­­ moartea", iar în 1968, actorul­­ apare în „Columna". Gheorghe Dinică s-a născut­­ la București la 2 ianuarie 1934.­­ A terminat Institutul de teatru I din Capitală. | MICA ENCICLOPEDIE : DISTRUGEREA NORILOR MEDALIONI GHEORGHE DINICA (Urmare din pag. I) dii. „In comparaţie cu societatea capitalistă — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la Congresul Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din primăva­ra acestui an, orînduirea noastră oferă nu iluzia democraţiei ab­stracte, declarative, ci realitatea exercitării în fapt a drepturilor su­verane ale poporului în stat, a ce­lor mai largi libertăţi democrati­ce ale maselor, exprimate în ulti­mă instanţă în participarea ne­mijlocită la elaborarea şi înfăp­tuirea politicii interne şi externe, la guvernarea ţării". Superiorita­tea acestei democraţii constă în faptul că ea se realizează prin om şi pentru om, fiind astfel o ma­nifestare concretă a umanismului socialist. In concepţia marxist-leninistă a partidului nostru, adevărata egali­tate şi democraţie se realizează pornind de la factorul economic­­social fundamental, dezvoltarea re­laţiilor de producţie socialiste. „E­­galitatea adevărată — socială şi na­ţională, sublinia secretarul general al partidului şi conducătorul statu­lui român — se poate realiza nu­mai o dată cu dispariţia claselor exploatatoare, cu trecerea mijloa­celor de producţie în mîinile cla­sei muncitoare, ţărănimii, maselor populare, cu dezvoltarea unitară a tuturor zonelor ţării, cu crearea bazei materiale necesare ridicării nivelului de trai, material şi cul­tural al tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate", înflorirea multilaterală a Româ­niei, dezvoltarea tuturor ramurilor industriei, agriculturii, transportu­rilor, a învăţămîntului, ştiinţei şi culturii creează condiţii pentru con­tinua împlinire a posibilităţilor creatoare ale poporului. Progresul interior asigură o ascensiune a participării României în sistemul­­ de relaţii internaţionale, pe baza respectării principiilor libertăţii, e­­galităţii şi independenţei naţionale şi de stat, ceea ce îmbină într-un mod dialectic caracterul patriotic, cu acela internaţionalist al politicii partidului şi statului nostru. Un alt efect, important, al promovării po­liticii de ridicare necontenită a for­ţelor şi relaţiilor de producţie so­cialiste, al progresului pe toate ţărimurile de activitate, este dez­voltarea continuă a agriculturii şi satului socialist, apropierea conti­nuă dintre oraş şi sat. Victoria so­cialismului la sate, introducerea masivă a ştiinţei şi tehnicii în viaţa şi munca ţărănimii noastre socia­liste, precum şi sporirea veniturilor sale au dus la o adevărată înnoire a lumii satului. Politica naţională marxist-leni­nistă a partidului nostru constînd în asigurarea adevăratei egalităţi economice şi politice este o altă magistrală a activităţii sale revo­luţionare, pe linia dezvoltării de­mocraţiei orînduirii noastre socia­liste. Repartizarea judicioasă a for­ţelor de producţie pe întinsul ţării, lichidarea rămînerii în urmă a unor judeţe sau zone geografice sunt o condiţie a dezvoltării din toate punctele de vedere a tuturor locui­torilor care trăiesc pe aceste me­leaguri, fie ei români, maghiari, germani, a intensificării participă­rii lor la activitatea constructivă şi de conducere a treburilor de stat şi obşteşti. Dacă înfăptuirea acestor dezide­rate sociale şi naţionale constituie faza obiectivă materială a egali-­­ tăţii şi democraţiei, conducerea tre­burilor obşteşti, în diferite organe ale statului şi administraţiei, repre­zintă o altă modalitate de afirmare a personalităţii oamenilor României socialiste. Participarea lor fără deo­sebire de naţionalitate la condu­cerea statului se exercită atît pe plan central, cît şi pe plan local, prin reprezentarea activă în Marea Adunare Naţională şi în consiliile populare, în diferite organisme po­litice, economice şi culturale. Ast­fel, îşi găsesc un teren fertil de afirmare iniţiativa, elanul creator al poporului, spiritul său de mun­că şi dreptate, încrederea în for­ţele proprii şi în conducerea în­ţeleaptă a partidului şi statului so­cialist. Adîncirea continuă a demo­craţiei socialiste prin sporirea can­titativă şi calitativă a rolului re­prezentanţilor muncitorimii, ţără­nimii şi intelectualităţii, fără deo­sebire de naţionalitate, în organele centrale şi locale ale puterii de stat, este o componentă a perfec­ţionării activităţii de conducere şi organizare socială. Aplicarea con­secventă a principiului centralis­mului democratic, care îmbină în mod armonios conducerea unitară şi centrală cu participarea variată a maselor populare, direct şi indi­rect, în sistemul complex de con­ducere a societăţii, asigură condiţii optime de afirmare a gîndirii şi voinţei colective, conform cu inte­resele şi aspiraţiile sociale şi na­ţionale ale întregului popor. In acest context sporeşte me­nirea socială şi politică a organi­zaţiilor de masă şi obşteşti, orga­nizaţiilor de tineret şi femei etc. Plenara C.C. al P.C.R. din 10—11 februarie 1971, făcînd bilanţul ma­rilor realizări şi transformări în­noitoare în viaţa economică şi so­cială a patriei noastre, a apreciat, prin cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, munca plină de abne­gaţie şi dăruire a maselor popu­lare conduse de partid, pentru edi­ficarea socialismului în România. Cu această ocazie, precum şi alte dăţi, s-a afirmat necesitatea aşeză­rii pe baze ştiinţifice în concordan­ţă cu cerinţele concrete ale oame­nilor, a activităţii sindicale şi a tu­turor organizaţiilor de masă şi ob­şteşti, asigurîndu-se în acest fel larga participare a celor ce mun­cesc la viaţa economică, politică, socială şi culturală în calitatea lor de proprietari şi producători ai tu­turor valorilor muncii şi civilizaţiei. Astfel, se apreciază că dezvoltarea forţelor de producţie şi perfecţio­narea relaţiilor de producţie impun ca o necesitate obiectivă lărgirea continuă a democraţiei socialiste, crearea cadrului organizatoric cel mai corespunzător pentru partici­parea tot mai deplină a celor ce muncesc la conducerea nemijlocită a vieţii economice şi sociale. Activitatea mai intensă a sa­lariaţilor în organele de condu­cere — comitete de direcţie, consilii de administraţie, reprezintă o for­mă de conducere colectivă, un nou pas, însemnat, în lărgirea demo­craţiei socialiste. Aceasta, pe lingă rolul adunărilor generale ale sala­riaţilor, respectiv cooperatorilor, a căror eficienţă s-a demonstrat şi care trebuie să devină în viitor a­­devărate foruri unde masele apre­ciază modul cum s-a condus şi ho­tărăsc măsurile economice şi so­ciale ce trebuie întreprinse. O practică, devenită tradiţională, a activităţii conducerii partidului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o constituie desele în­­tîlniri cu oamenii muncii de la o­­raşe şi sate, cu reprezentanţi ai tu­turor categoriilor sociale şi ai tutu­ror naţionalităţilor. Acestea, alături de posibilitatea — asigurată consti­tuţional — a opiniei cetăţeneşti faţă de fenomenele societăţii noas­tre socialiste şi analiza publică a proiectelor de legi şi măsuri, con­stituie o formă eficace de legătura a maselor cu partidul. Intîlnirea conducătorilor de partid şi de stat cu oamenii muncii, români, ma­ghiari, germani şi de altă naţiona­litate demonstrează legătura orga­nică dintre partid şi popor, dra­gostea neţărmurită a oamenilor muncii faţă de conducătorii lor. Astăzi, cînd întregul popor în­­tîmpină cu noi realizări şi energie revoluţionară semicentenarul parti­dului, toţi oamenii muncii văd în partidul comunist exponentul şi conducătorul lor competent, devo­tat intereselor poporului şi naţiu­nii noastre socialiste, ale păcii şi socialismului în lume. PIR­­MENTUL FIDEL AL INTERESELOR TUTUROR Marţi 20 aprilie RADIO PROGRAMUL 1­ 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 10.05 Pe Argeş, pe Dîmboviţa — muzică populară. 10.30 In întîmpinarea semicentenarului P.C.R. România contemporană. 11.00 Buletin de ştiri. 11.15 Revista economică. 11.40 Frumoasă şi liberă ţară — cîntece. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.10 Recital de operă Elena Cernei. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Rebus melodii. 14.40 Ce-un picior de plai — balade şi cîntece populare. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Duete din ope­rete. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.00 Radio enciclopedie pentru tineret. 17.30 Concert de muzică populară cu Florica Bradu, Du­mitru Bălăşoiu şi Ilie Cazacu. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii pre­ferate. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.25 Consemnări de Marcel Breazu. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Cavalcada ritmurilor. 24.00 Buletin de ştiri. 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II : 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.50 Cîntare patriei. Program susţinut de formaţii corale de amatori. 9.30 Buletin de ştiri. 11.20 De la A la Z­i muzică uşoară. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.30 Din ţările socialiste. Emisiune de la Moscova. 13.00 Radiojurnal. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Muzică populară, interpretată de Mari­ca Arbore şi fraţii Tetr­eus. 14.30 Memoria pămîntu­­lui românesc. 15.20 Cîntece populare. 15.30 Radioşcoală. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Itinerar folcloric muzical. 17.50 O melodie, trei interpretări. 18.55 Parti­­dului, inima şi versul. Nichita Stănescu. Versuri din Ciclul Roşu Vertical. 19.05 Cîntecul e pretutindeni. 19.30 Ediţie radiofonică : Τ Î-ţi doresc eu ţie, dulce Românie. 20.00 Mic dicţionar de operă, litera B. 20.30 Pe dru­mul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. România în cir­cuitul internaţional al valorilor materiale şi spirituale. 20.50 Cîntă Nini Rose. 21.00 Buletin de ştiri. 21.30 Atenţiune, părinţi. 23.00 Buletin de ştiri. TELEVIZIUNE 10.00 — 11.00 TELEȘCOALA — Emisiune realizată în colaborare cu Ministerul învăţămîntului. 18.00 Ateneu — emisiune de actualitate muzicală. 18.30 Toate pînzele sus — emisiune pentru pionieri. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani — 50 de evocări. 20.20 Intermezo folcloric cu Marin Chisăr. 20.30 Seară de teatru. FEBRE, de Horia Lovinescu. 21.50 Muzică uşoară cu Anda Călugăreanu şi for­maţia Horia Moculescu. 22.40 Telejurnalul de noapte. SATUL SOCIALIST In magazinele sătești au sosit mărfurile de primăvară POVESTE CU STRÎMBA-LEflMf: Aseară am fost pe la Strîmbă-lemne. Speram să mă aștepte cu un pa­har de vin, dar m-a în­­tîmpinat cu o carte de „Fizică", deschisă la capi­tolul „Electricitate". La salutul meu a răspuns : „Dinamul electric se com­pune din două părţi sta­tor şi rotor"... — Се-ai prietene — ai pus mina pe un fir de înaltă tensiune ! — Mai rău. — Mai rău decit să fii electrocutat ce poate fi ? — Să locuieşti în comu­na Izvoru din judeţul Ar­geş şi să-ţi cumperi o ma­şină de spălat rufe Alba­­lux. — Cum adică, e rău să pui maşina în priză şi să scoţi rufele gata spălate ? — Dar dacă se defec­tează în termenul de ga­ranţie ? — O repară coopera­tiva '■ — S-o crezi tu ! Se cu­noaşte că locuieşti în Ca­pitală. Uite, Gheorghe Tarbeg, din Izvoru, a luat o maşină care s-a defec­tat in termenul de garan­ţie. Pe certificat scrie clar: „In caz de defecţiune în perioada de garanţie, re­paraţiile se efectuează la domiciliul clientului". Nici una din cooperativele care efectuează aceste repara­ţii, „Prestarea“ şi „între­ţinerea nu şi-au trimis însă depanatorii la Izvo­ru. Atunci s-a dus Gheor­ghe Tarbeg la Piteşti, dar fără rezultat. Acum stă cu maşina în casă şi nevasta spală rufele în... copaie. — Şi eu cu ce te pot a­­juta ? — Ori înveţi electricita­te şi te faci depanator, ori întrebi la UCECOîrî ce garanţie prezintă certifi­catul de garanţie ? — Sînt pentru a doua variantă întrucît nu eu mă ocup de prestaţii, ci UCECOM-ul. Altădată, l-am intîlnit pe Strîmbă-lemne In Huşi. Era ora 10 şi el um­bla pe stradă cu o lumi­nare aprinsă în mină. Iată un Diogene al secolului XX, mi-am zis. — Ce cauţi, Strîmbă­­lemne ? — Zorile ! — Păi au apărut de mult ! — „Zorile“ se cheamă cooperativa din Huşi care repară aparate de radio şi televiziune. Au promis to­varăşii din conducere că vor trimite specialiştii in comuna Tîrzii, judeţul Vaslui... — Şi? — Şi pînă acum „Zori­le" nu au apărut prin Tîr­zii să repare defecţiunile televizoarelor. Am încer­cat şi cîteva cuvinte ma­gice ca : „Sesam deschi­de-te !“, „Abracadabra", dar fără rezultat. Se pare că problema nu poate fi rezolvată cu asemenea cuvinte, ci cu măsuri efi­ciente, ceea ce e cu totul altă... „magie". GH. NEAGU Garanţia certificatului de... garanţie (Urmare din pag. 1) apoi o prezentare a acelor instru­mente cu care sătenii nu sînt fami­liarizaţi, fiecare instrument auto­­prezentîndu-se prin „viu grai", e­­xecutînd un fragment muzical. Du­pă o astfel de cunoştinţă era expli­cat programul muzical care urma, schiţîndu-se pe scurt şi portretul compozitorului. în sfîrşit, începea concertul. De obicei, sub o oră. — Cum aţi alcătuit un aseme­nea concert ? Din ce piese ? — Am pornit-o de la muzica simfonică românească, cu cele mai multe nuanţe folclorice. Din reper­toriul muzicii străine am ales acele piese care erau axate pe aceleaşi motive populare. In general, piesele erau dintre cele mai uşoare, mai apropiate de înţelegerea auditoriu­lui. Vivaldi, Mozart, Mendelsohn- Bartoldy şi mulţi alţi compozitori preclasici şi clasici ne-au furnizat piese sau fragmente cu care am al­cătuit programele noastre. — Care a fost „reacţia" săli­lor de concert ? — Am fost profund impresionaţi de seriozitatea cu care publicul a­­cesta, nou, pentru noi, a urmărit audiţia muzicală ce i se prezenta. Programele erau receptate intr-o linişte desăvîrşită, cu interesul evi­dent pentru înţelegerea sensurilor muzicii, cu dorinţa deschis mani­festată pentru a accepta şi altfel de creaţii, cu un grad sporit de difi­cultate tehnică. După încheierea concertelor,­­ la care marea majoritate a ascultăto­rilor erau ţărani cooperatori, am avut prilejul să discutăm cu ascul­tătorii, pentru a le afla părerile. Ne-a bucurat că s-au arătat ama­tori de noi concerte, nu fără însă a ne gîndi ce modalităţi să adop­tăm pentru a putea răspunde atîtor solicitări. De aceea, organizarea viitoarelor turnee în judeţ a înce­put încă de pe acum să ridice o seamă de probleme Filarmonicii. Acţiunea începută în judeţul nostru ne-a demonstrat că muzica simfonică cîştigă teren tot mai larg la sate. Vom continua cu acelaşi interes aceste după-amiezi muzi­cale. Simfonie pentru toţi (Urmare din pag. I) Constantina, de pildă , cere unui tribunal să-i rectifice ac­tele, înscriindu-i numele ei de femeie. Şi, evident, se prezintă în persoană pentru a-şi susţine cererea. Spre stupefacţia ei i se răspunde că, pentru a se face cuvenita rectificare, e necesar să aducă un act prin care să do­vedească faptul că e... de gen feminin ! Și nu ori de unde, ci numai de la Institutul medico­legal. JLi Nr. 606 Marţi 20 aprilie EXIGENŢA OBŞTEI Chiar şi un raţionament bizuit exclusiv pe fundalul bunului simţ implică Întrebarea : Gheorghe Şpitariu, primarul comunei Miceşti, judeţul Argeş, mai poate sta în fruntea obştii care l-a ales ? Ce a făcut primarul din Miceşti ? In urmă cu doi ani, cooperativa agricolă din comună a produs, într-o secţie anexă, 7 000 de cără­mizi necesare extinderii unor con­strucţii. Cărămizile au ajuns — în urma unei înţelegeri stabilite în­tre primar şi prietenul său, fostul preşedinte al cooperativei, Traian Rădulescu — în curtea lui Soita­riu, fiind folosite pentru extinde­rea casei acestuia. Este adevărat că acum, cînd l-am întrebat pe Gh. Şpitariu dacă a cumpărat, sau a luat pur şi simplu cărămizile, ne-a arătat un proces verbal de îm­prumut, semnat de el şi de Traian Rădulescu. — Vedeţi, totul este în spiritul şi litera legii. Sînt unii care vor să mă compromită. Tocmai eu să iau cărămizile, fără acte in regulă ? Actul de împrumut pe care ni La arătat Gheorghe Şpitariu vădeşte, în modul cel mai clar, faptul că a nesocotit legea. Şi iată de ce. In primul rînd, pentru că a sustras destinaţiei lor iniţiale nişte bunuri necesare cooperativei , în locul extinderii pe care o preconizau co­operatorii, pentru spaţii productive, a fost extinsă casa primarului. Apoi,­ bunurile obşteşti nu pot fi împrumutate cînd şi de către cine vrea. In fine, este cert că Gheor­ghe Şoitariu nu intenţiona să res­tituie cărămizile, şi în sprijinul a­­cestei susţineri se află relatarea pe care ne-a făcut-o Vasile Băileştea­­nu, deputat în comitetul executiv al consiliului popular comunal. — Ştiu că primarul trebuia să restituie cărămizile in termen de cîteva luni. Dar nu le-a restituit decit după un an de zile, cînd cer­cetările organelor de miliţie, sesi­zate de dispariţia cărămizilor, ur­mau să-l implice direct, în legătu­ră cu acest „împrumut". Este deci evident că Gheorghe Şpitariu a încălcat flagrant legea, că a urmărit satisfacerea unor in­terese personale în dauna bunului obştesc, suprimînd astfel, fără ezi­tare, una din atribuţiile funcţiei sale : promovarea, înaintea ori­căror interese, pe cele ale obştii care l-a ales. Ignorarea legii de către Spitariu nu s-a oprit la însuşirea cărămizi­lor. Locţiitorul secretarului comi­tetului comunal de partid, Aure­­lian Apostolescu, ne-a relatat o îm­prejurare nu mai puţin concluden­tă pentru profilarea aspectului mo­ral al primarului. Şi-a atribuit, tot în înţelegere cu Traian Bădulescu, fostul preşedinte al cooperativei a­­gricole, o suprafaţă de teren în folosinţă personală, dublă faţă de cea consemnată în acte. Duble au fost, se înţelege, şi avantajele per­sonale. — Cum explicaţi aceasta ? l-am întrebat pe primar. — Nu era să măsor terenul... S-a înttmplat să fie mai mare... Este lesne de închipuit indigna­rea oamenilor, atunci cînd tocmai primarul — cel căruia se adresau pentru soluţionarea unor litigii, la care se duceau, cu încredere, pen­tru ca respectarea legalităţii în raporturile dintre ei să fie făcută prin autoritatea conducătorului de obşte — a luat, cu dezinvoltură, din bunurile obşteşti, mai mult de­cit i se cuvenea, considerînd că lui n-o să-i măsoare nimeni terenul. Oamenii însă n-au tolerat abuzul. Şi acesta nu a fost singurul fals comis de către Gheorghe Şoitariu. Actul de donaţie, atestînd că prie­tenul său, Niculae Popescu, a pri­mit o importantă sumă de bani, poartă semnătura primarului şi ştampila consiliului popular comu­nal. Documentul a fost depus in faţa instanţelor de judecată, a­­vînd menirea să justifice prove­nienţa unor bunuri aparţinînd lui N. Popescu, a căror valoare depă­şea veniturile sale legale. Actul prezintă unele contradicţii care îi exclud valabilitatea şi vădesc reaua credinţă a semnatarului , este datat în 1967, avînd înscris, ca antet, de­numirea fostului sfat popular, în timp ce atestarea valabilităţii lui a fost făcută de Soitariu, doi ani mai tîrzliu, cu semnătura şi ştampila consiliului popular. De ce a durat semnarea actului doi ani ? Pentru că, iniţial, prima­rul nici n-a cunoscut existenţa do­naţiei. Iar cînd prietenul său, aflat la strîmtoare, i-a implorat „aju­torul", Gh. Şpitariu a lăsat la o parte obligaţiile privind respecta­rea legalităţii şi a folosit autorita­tea sa şi a instituţiei pe care o conduce, pentru confirmarea unei donaţii, care, probabil, nu a avut loc. Am auzit şi alte relatări. Coope­ratorul Tiberiu Rădulescu ne-a vorbit despre certificatul de produ­cător, eliberat de primar, şi pe nume de persoane decedate, unor cunoscuţi care nu aveau această calitate. Mult timp, în registrele a­­gricole apăreau ca producători Ion Vlad şi Iancu Badea, foşti locuitori ai comunei, decedaţi de mult timp. Cooperatorul Dumitru Alexandru ne-a vorbit despre aroganţa pri­marului, despre tonul lipsit de po­liteţe în relaţiile sale cu oamenii. Faptele reprobabile ale primaru­lui Gheorghe Şoitariu sunt nume­roase. Oamenii l-au tolerat, cre­­zînd că se va îndrepta. Acum, însă, sunt edificaţi. Nu-l mai vor. „Zilele acestea, ne-a spus tov. Dumitru Petrescu, prim-vicepreşe­­dinte al consiliului popular jude­ţean Argeş, cetăţenii comunei Mi­ceşti urmează să aleagă alt primar, In locul celui care şi-a călcat in picioare cinstea, prestigiul". AL SOLOMONESCU „Atestatul Femeia zîmbeşte, invitîndu-l pe funcţionar să o privească, să observe anume că e de gen fe­minin, că poartă o rochie, dar nu se poate înţelege cu funcţio­narul. îi propune să-i aducă de faţă pe cele două fiice ale ei, pe care le-a născut, ca o dova­dă supremă că este... femeie.­ ii Imposibili Fără dovadă scrisă, fără adeverinţă eliberată de In­stitutul medico-legal că este de genul feminin, nu se poate con­semna în acte sexul ei şi, co­respunzător, nu i se poate atri­bui numele reclamat, de genul feminin ! E uluitor, nu­­ încrederea In hîrtii, în „actele care vorbeşte dincolo de toate condiţiile ome­neşti care sânt o garanţie a adevărului, s-a dovedit mai tare decit orice mărturie şi ori­ce bună credinţă. 1

Next