Satul Socialist, aprilie 1971 (Anul 3, nr. 590-615)
1971-04-20 / nr. 606
PAGINA 2 L Marţi 20 aprilie SOARELE răsare la ora 5 şi 24 de minute. Apune la ora 19şi 5 minute. De la începutul anului au trecut 110 zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 255 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 30 aprilie . Vreme în general frumoasă. Cerul va fi variabil. Ploi slabe, izolate se vor semnala, la începutul intervalului, în partea de sud-est a ţării. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, predominind din sud. Minimele vor oscila între minus 2 şi plus 8 grade, iar maximele între plus 8 şi plus 18 grade, local mai ridicate. Pe alocuri se va produ FESTIVAL PE MUREŞ Sîmbăta şi duminica viitoare are loc la Alba lulia, pe estrade special amenajate şi în săli, festivalul folcloric al judeţelor de pe Mureş la care participă artişti amatori din Harghita, Mureş, Alba, Hunedoara şi Arad. DIN UZINA ÎN LIVADA Uzina metalurgică din Buzău va livra spre sfîrşitul acestei săptămîni cooperativelor agricole din judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani şi Neamţ 1500 bucăţi vermorele cu piesele de schimb corespunzătoare. LA LICEUL DIN IANCA Cadrele didactice de la Liceul din Ianca au realizat un laborator fonic pentru studiul şi însuşirea rapidă a limbilor străine. Prin folosirea lui se elimină erorile de pronunţie, lecţiile fiind imprimate pe discuri sau benzi magnetice cu o acurateţă de audiţie superioară INFORMAŢII condiţiilor obişnuite de clasă. Complexitatea Instalaţiei permite efectuarea de conversaţii între profesor şi întreaga clasă, între profesor şi un singur elev, sau intre doi elevi supravegheaţi de profesor. SE EXTIND PRESTĂRILE DE SERVICII In această săptămînă, la Topolovăţul Mare (Timiş) se va deschide o secţie de reparat şi întreţinut articole tehnice de uz casnic ; la Periam, un atelier de reparat televizoare şi aparate de radio ; la Biled, o sifonărie. Cooperativa de consum din Masloc a organizat o echipă de zidari şi zugravi pentru nevoile curente ale locuitorilor din comună şi satele aparţinătoare. ŞANTIER AL TINERETULUI Ieri au început in comuna Tîrgu Frumos, judeţul Iaşi, lucrările pe un şantier de regularizare a pîrîului Bahluieţ. Peste 1000 tineri participă la aceste lucrări menite să apere de ape întinse suprafeţe agricole. Lucrările sunt executate prin muncă patriotică. SARBATOAREA filor SATULUI Sîmbătă, 24 aprilie, la căminul cultural din Gherghiţa, judeţul Prahova, va avea loc sărbătorirea fiilor satului. La această manifestare intitulată „Cinstim locurile naturale" au fost invitaţi fiii satului-ingineri, profesori, medici, economişti care au crescut în sat, şi care în prezent muncesc în fabrici şi uzine, şcoli, laboratoare şi spitale din ţară. CRAMA LA HAGHIG Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum va deschide vineri în comuna Hăghig o cramă specializată în desfacerea produselor specifice locului, precum şi a vinurilor de Tîrnave. Aceasta este prima unitate de acest fel din judeţul Covasna. LA UN SECOL ŞI JUMĂTATE In comuna Axente Sever, judeţul Sibiu — localitate unde şi-a desfăşurat o bună parte a activităţii sale renumita personalitate cu acelaşi nume — au avut loc duminică, manifestări prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la naşterea cunoscutului revoluţionar. Cu acest prilej, lectorul universitar Liviu Maior din Cluj a evocat personalitatea lui Axente Sever. g ce brumă, mai ales în Maramureş şi nordul Moldovei. Timpul probabil pentru 21, 22 şi 23 aprilie . Vreme în general frumoasă şi în curs de încălzire. Cerul va fi variabil. Imourări mai accentuate de CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE : Pentru ca obiectele din piele pe care le aveţi (haină, mânuşi, încălţăminte etc.) să capete un luciu plăcut, puteţi folosi un albuş de ou, bătut Sînt îndeobşte cunoscute urmările nefaste pe care seceta, lipsa ploii le are asupra agrivor produce în nordul ţării, unde vor cădea ploi slabe. Vîntul va sufla potrivit din vest. Minimele vor oscila între plus 2 şi plus 12 grade, iar maximele între plus 14 şi plus 24 de grade, pînă devine spumă. Se freacă obiectele din piele cu o cîrpă de lînă muiată în spuma oului. Se lasă se se usuce, apoi se lustruieşte cu o cîrpa uscată, culturii. Dar, este tot atît de adevărat ca excesul de ploaie, prea multă umiditate, poate sa devină nocivă pentru culturi. De aceea, oamenii de ştiinţă au început să-şi pună problema distrugerii, atunci cînd condiţiile o cer, a norilor ce ameninţă cîmpiile. Astfel, la Institutul de geofizică aplicată din Moscova au fost efectuate diferite experienţe în vederea elaborării unor metode de combatere, de dizolvare a norilor. S-a constatat câ prin Cine l-a văzut pe Gheorghe Dinică în piesa „Nepotul lui Rameau" de Denis Diderot, a avut fârâ îndoială o revelaţie. Piesa, fără acţiune, dar cu aruncarea din avion asupra unui nor a unor saci de ciment sau talc şi prin curenţii de aer pe care elicea acestuia îi produce, în 90 la sută din cazuri norul respectiv dispare. Rezultate foarte bune, în acest sens, au fost obţinute folosindu-se avioane cu reacţie, al căror jet poate distruge un nor în proporţie de 73 la sută, replici spumoase, pline de spirit, cu numai două personaje (fapt ce ar putea obosi la un moment dat spectatorul) a fost totuşi o reuşită şi aceasta în mare măsură datorită jocului atît de variat şi mobil, atît de bogat în valenţe al actorului Gheorghe Dinicu. Tocmai pentru aceste calităţi ale artei sale interpretative, Dinicu a atras atenţia regizorilor de film care i-au încredinţat cîteva roluri de răspundere. După debutul pe ecran, în 1964, în „Comoara din Vadul Vechi", apare la scurtă vreme, de fapt în acelaşi an, în filmul „Străinul", ecranizare a romanului cu acelaşi titlu de Titus Popovici. Dinică interpretează în acest film rolul unui comunist ce mobilizează masele la lupta pentru preluarea puterii. Joacă apoi în „Procesul alb", în 1966, în filmul cu intrigă poliţistă „Maiorul şi moartea", iar în 1968, actorul apare în „Columna". Gheorghe Dinică s-a născut la București la 2 ianuarie 1934. A terminat Institutul de teatru I din Capitală. | MICA ENCICLOPEDIE : DISTRUGEREA NORILOR MEDALIONI GHEORGHE DINICA (Urmare din pag. I) dii. „In comparaţie cu societatea capitalistă — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor din primăvara acestui an, orînduirea noastră oferă nu iluzia democraţiei abstracte, declarative, ci realitatea exercitării în fapt a drepturilor suverane ale poporului în stat, a celor mai largi libertăţi democratice ale maselor, exprimate în ultimă instanţă în participarea nemijlocită la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe, la guvernarea ţării". Superioritatea acestei democraţii constă în faptul că ea se realizează prin om şi pentru om, fiind astfel o manifestare concretă a umanismului socialist. In concepţia marxist-leninistă a partidului nostru, adevărata egalitate şi democraţie se realizează pornind de la factorul economicsocial fundamental, dezvoltarea relaţiilor de producţie socialiste. „Egalitatea adevărată — socială şi naţională, sublinia secretarul general al partidului şi conducătorul statului român — se poate realiza numai o dată cu dispariţia claselor exploatatoare, cu trecerea mijloacelor de producţie în mîinile clasei muncitoare, ţărănimii, maselor populare, cu dezvoltarea unitară a tuturor zonelor ţării, cu crearea bazei materiale necesare ridicării nivelului de trai, material şi cultural al tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate", înflorirea multilaterală a României, dezvoltarea tuturor ramurilor industriei, agriculturii, transporturilor, a învăţămîntului, ştiinţei şi culturii creează condiţii pentru continua împlinire a posibilităţilor creatoare ale poporului. Progresul interior asigură o ascensiune a participării României în sistemul de relaţii internaţionale, pe baza respectării principiilor libertăţii, egalităţii şi independenţei naţionale şi de stat, ceea ce îmbină într-un mod dialectic caracterul patriotic, cu acela internaţionalist al politicii partidului şi statului nostru. Un alt efect, important, al promovării politicii de ridicare necontenită a forţelor şi relaţiilor de producţie socialiste, al progresului pe toate ţărimurile de activitate, este dezvoltarea continuă a agriculturii şi satului socialist, apropierea continuă dintre oraş şi sat. Victoria socialismului la sate, introducerea masivă a ştiinţei şi tehnicii în viaţa şi munca ţărănimii noastre socialiste, precum şi sporirea veniturilor sale au dus la o adevărată înnoire a lumii satului. Politica naţională marxist-leninistă a partidului nostru constînd în asigurarea adevăratei egalităţi economice şi politice este o altă magistrală a activităţii sale revoluţionare, pe linia dezvoltării democraţiei orînduirii noastre socialiste. Repartizarea judicioasă a forţelor de producţie pe întinsul ţării, lichidarea rămînerii în urmă a unor judeţe sau zone geografice sunt o condiţie a dezvoltării din toate punctele de vedere a tuturor locuitorilor care trăiesc pe aceste meleaguri, fie ei români, maghiari, germani, a intensificării participării lor la activitatea constructivă şi de conducere a treburilor de stat şi obşteşti. Dacă înfăptuirea acestor deziderate sociale şi naţionale constituie faza obiectivă materială a egali- tăţii şi democraţiei, conducerea treburilor obşteşti, în diferite organe ale statului şi administraţiei, reprezintă o altă modalitate de afirmare a personalităţii oamenilor României socialiste. Participarea lor fără deosebire de naţionalitate la conducerea statului se exercită atît pe plan central, cît şi pe plan local, prin reprezentarea activă în Marea Adunare Naţională şi în consiliile populare, în diferite organisme politice, economice şi culturale. Astfel, îşi găsesc un teren fertil de afirmare iniţiativa, elanul creator al poporului, spiritul său de muncă şi dreptate, încrederea în forţele proprii şi în conducerea înţeleaptă a partidului şi statului socialist. Adîncirea continuă a democraţiei socialiste prin sporirea cantitativă şi calitativă a rolului reprezentanţilor muncitorimii, ţărănimii şi intelectualităţii, fără deosebire de naţionalitate, în organele centrale şi locale ale puterii de stat, este o componentă a perfecţionării activităţii de conducere şi organizare socială. Aplicarea consecventă a principiului centralismului democratic, care îmbină în mod armonios conducerea unitară şi centrală cu participarea variată a maselor populare, direct şi indirect, în sistemul complex de conducere a societăţii, asigură condiţii optime de afirmare a gîndirii şi voinţei colective, conform cu interesele şi aspiraţiile sociale şi naţionale ale întregului popor. In acest context sporeşte menirea socială şi politică a organizaţiilor de masă şi obşteşti, organizaţiilor de tineret şi femei etc. Plenara C.C. al P.C.R. din 10—11 februarie 1971, făcînd bilanţul marilor realizări şi transformări înnoitoare în viaţa economică şi socială a patriei noastre, a apreciat, prin cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, munca plină de abnegaţie şi dăruire a maselor populare conduse de partid, pentru edificarea socialismului în România. Cu această ocazie, precum şi alte dăţi, s-a afirmat necesitatea aşezării pe baze ştiinţifice în concordanţă cu cerinţele concrete ale oamenilor, a activităţii sindicale şi a tuturor organizaţiilor de masă şi obşteşti, asigurîndu-se în acest fel larga participare a celor ce muncesc la viaţa economică, politică, socială şi culturală în calitatea lor de proprietari şi producători ai tuturor valorilor muncii şi civilizaţiei. Astfel, se apreciază că dezvoltarea forţelor de producţie şi perfecţionarea relaţiilor de producţie impun ca o necesitate obiectivă lărgirea continuă a democraţiei socialiste, crearea cadrului organizatoric cel mai corespunzător pentru participarea tot mai deplină a celor ce muncesc la conducerea nemijlocită a vieţii economice şi sociale. Activitatea mai intensă a salariaţilor în organele de conducere — comitete de direcţie, consilii de administraţie, reprezintă o formă de conducere colectivă, un nou pas, însemnat, în lărgirea democraţiei socialiste. Aceasta, pe lingă rolul adunărilor generale ale salariaţilor, respectiv cooperatorilor, a căror eficienţă s-a demonstrat şi care trebuie să devină în viitor adevărate foruri unde masele apreciază modul cum s-a condus şi hotărăsc măsurile economice şi sociale ce trebuie întreprinse. O practică, devenită tradiţională, a activităţii conducerii partidului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o constituie desele întîlniri cu oamenii muncii de la oraşe şi sate, cu reprezentanţi ai tuturor categoriilor sociale şi ai tuturor naţionalităţilor. Acestea, alături de posibilitatea — asigurată constituţional — a opiniei cetăţeneşti faţă de fenomenele societăţii noastre socialiste şi analiza publică a proiectelor de legi şi măsuri, constituie o formă eficace de legătura a maselor cu partidul. Intîlnirea conducătorilor de partid şi de stat cu oamenii muncii, români, maghiari, germani şi de altă naţionalitate demonstrează legătura organică dintre partid şi popor, dragostea neţărmurită a oamenilor muncii faţă de conducătorii lor. Astăzi, cînd întregul popor întîmpină cu noi realizări şi energie revoluţionară semicentenarul partidului, toţi oamenii muncii văd în partidul comunist exponentul şi conducătorul lor competent, devotat intereselor poporului şi naţiunii noastre socialiste, ale păcii şi socialismului în lume. PIRMENTUL FIDEL AL INTERESELOR TUTUROR Marţi 20 aprilie RADIO PROGRAMUL 1 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 10.05 Pe Argeş, pe Dîmboviţa — muzică populară. 10.30 In întîmpinarea semicentenarului P.C.R. România contemporană. 11.00 Buletin de ştiri. 11.15 Revista economică. 11.40 Frumoasă şi liberă ţară — cîntece. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.10 Recital de operă Elena Cernei. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Rebus melodii. 14.40 Ce-un picior de plai — balade şi cîntece populare. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Duete din operete. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.00 Radio enciclopedie pentru tineret. 17.30 Concert de muzică populară cu Florica Bradu, Dumitru Bălăşoiu şi Ilie Cazacu. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.25 Consemnări de Marcel Breazu. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Cavalcada ritmurilor. 24.00 Buletin de ştiri. 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II : 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.50 Cîntare patriei. Program susţinut de formaţii corale de amatori. 9.30 Buletin de ştiri. 11.20 De la A la Zi muzică uşoară. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.30 Din ţările socialiste. Emisiune de la Moscova. 13.00 Radiojurnal. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Muzică populară, interpretată de Marica Arbore şi fraţii Tetreus. 14.30 Memoria pămîntului românesc. 15.20 Cîntece populare. 15.30 Radioşcoală. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Itinerar folcloric muzical. 17.50 O melodie, trei interpretări. 18.55 Partidului, inima şi versul. Nichita Stănescu. Versuri din Ciclul Roşu Vertical. 19.05 Cîntecul e pretutindeni. 19.30 Ediţie radiofonică : Τ Î-ţi doresc eu ţie, dulce Românie. 20.00 Mic dicţionar de operă, litera B. 20.30 Pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. România în circuitul internaţional al valorilor materiale şi spirituale. 20.50 Cîntă Nini Rose. 21.00 Buletin de ştiri. 21.30 Atenţiune, părinţi. 23.00 Buletin de ştiri. TELEVIZIUNE 10.00 — 11.00 TELEȘCOALA — Emisiune realizată în colaborare cu Ministerul învăţămîntului. 18.00 Ateneu — emisiune de actualitate muzicală. 18.30 Toate pînzele sus — emisiune pentru pionieri. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani — 50 de evocări. 20.20 Intermezo folcloric cu Marin Chisăr. 20.30 Seară de teatru. FEBRE, de Horia Lovinescu. 21.50 Muzică uşoară cu Anda Călugăreanu şi formaţia Horia Moculescu. 22.40 Telejurnalul de noapte. SATUL SOCIALIST In magazinele sătești au sosit mărfurile de primăvară POVESTE CU STRÎMBA-LEflMf: Aseară am fost pe la Strîmbă-lemne. Speram să mă aștepte cu un pahar de vin, dar m-a întîmpinat cu o carte de „Fizică", deschisă la capitolul „Electricitate". La salutul meu a răspuns : „Dinamul electric se compune din două părţi stator şi rotor"... — Се-ai prietene — ai pus mina pe un fir de înaltă tensiune ! — Mai rău. — Mai rău decit să fii electrocutat ce poate fi ? — Să locuieşti în comuna Izvoru din judeţul Argeş şi să-ţi cumperi o maşină de spălat rufe Albalux. — Cum adică, e rău să pui maşina în priză şi să scoţi rufele gata spălate ? — Dar dacă se defectează în termenul de garanţie ? — O repară cooperativa '■ — S-o crezi tu ! Se cunoaşte că locuieşti în Capitală. Uite, Gheorghe Tarbeg, din Izvoru, a luat o maşină care s-a defectat in termenul de garanţie. Pe certificat scrie clar: „In caz de defecţiune în perioada de garanţie, reparaţiile se efectuează la domiciliul clientului". Nici una din cooperativele care efectuează aceste reparaţii, „Prestarea“ şi „întreţinerea nu şi-au trimis însă depanatorii la Izvoru. Atunci s-a dus Gheorghe Tarbeg la Piteşti, dar fără rezultat. Acum stă cu maşina în casă şi nevasta spală rufele în... copaie. — Şi eu cu ce te pot ajuta ? — Ori înveţi electricitate şi te faci depanator, ori întrebi la UCECOîrî ce garanţie prezintă certificatul de garanţie ? — Sînt pentru a doua variantă întrucît nu eu mă ocup de prestaţii, ci UCECOM-ul. Altădată, l-am intîlnit pe Strîmbă-lemne In Huşi. Era ora 10 şi el umbla pe stradă cu o luminare aprinsă în mină. Iată un Diogene al secolului XX, mi-am zis. — Ce cauţi, Strîmbălemne ? — Zorile ! — Păi au apărut de mult ! — „Zorile“ se cheamă cooperativa din Huşi care repară aparate de radio şi televiziune. Au promis tovarăşii din conducere că vor trimite specialiştii in comuna Tîrzii, judeţul Vaslui... — Şi? — Şi pînă acum „Zorile" nu au apărut prin Tîrzii să repare defecţiunile televizoarelor. Am încercat şi cîteva cuvinte magice ca : „Sesam deschide-te !“, „Abracadabra", dar fără rezultat. Se pare că problema nu poate fi rezolvată cu asemenea cuvinte, ci cu măsuri eficiente, ceea ce e cu totul altă... „magie". GH. NEAGU Garanţia certificatului de... garanţie (Urmare din pag. 1) apoi o prezentare a acelor instrumente cu care sătenii nu sînt familiarizaţi, fiecare instrument autoprezentîndu-se prin „viu grai", executînd un fragment muzical. După o astfel de cunoştinţă era explicat programul muzical care urma, schiţîndu-se pe scurt şi portretul compozitorului. în sfîrşit, începea concertul. De obicei, sub o oră. — Cum aţi alcătuit un asemenea concert ? Din ce piese ? — Am pornit-o de la muzica simfonică românească, cu cele mai multe nuanţe folclorice. Din repertoriul muzicii străine am ales acele piese care erau axate pe aceleaşi motive populare. In general, piesele erau dintre cele mai uşoare, mai apropiate de înţelegerea auditoriului. Vivaldi, Mozart, Mendelsohn- Bartoldy şi mulţi alţi compozitori preclasici şi clasici ne-au furnizat piese sau fragmente cu care am alcătuit programele noastre. — Care a fost „reacţia" sălilor de concert ? — Am fost profund impresionaţi de seriozitatea cu care publicul acesta, nou, pentru noi, a urmărit audiţia muzicală ce i se prezenta. Programele erau receptate intr-o linişte desăvîrşită, cu interesul evident pentru înţelegerea sensurilor muzicii, cu dorinţa deschis manifestată pentru a accepta şi altfel de creaţii, cu un grad sporit de dificultate tehnică. După încheierea concertelor, la care marea majoritate a ascultătorilor erau ţărani cooperatori, am avut prilejul să discutăm cu ascultătorii, pentru a le afla părerile. Ne-a bucurat că s-au arătat amatori de noi concerte, nu fără însă a ne gîndi ce modalităţi să adoptăm pentru a putea răspunde atîtor solicitări. De aceea, organizarea viitoarelor turnee în judeţ a început încă de pe acum să ridice o seamă de probleme Filarmonicii. Acţiunea începută în judeţul nostru ne-a demonstrat că muzica simfonică cîştigă teren tot mai larg la sate. Vom continua cu acelaşi interes aceste după-amiezi muzicale. Simfonie pentru toţi (Urmare din pag. I) Constantina, de pildă , cere unui tribunal să-i rectifice actele, înscriindu-i numele ei de femeie. Şi, evident, se prezintă în persoană pentru a-şi susţine cererea. Spre stupefacţia ei i se răspunde că, pentru a se face cuvenita rectificare, e necesar să aducă un act prin care să dovedească faptul că e... de gen feminin ! Și nu ori de unde, ci numai de la Institutul medicolegal. JLi Nr. 606 Marţi 20 aprilie EXIGENŢA OBŞTEI Chiar şi un raţionament bizuit exclusiv pe fundalul bunului simţ implică Întrebarea : Gheorghe Şpitariu, primarul comunei Miceşti, judeţul Argeş, mai poate sta în fruntea obştii care l-a ales ? Ce a făcut primarul din Miceşti ? In urmă cu doi ani, cooperativa agricolă din comună a produs, într-o secţie anexă, 7 000 de cărămizi necesare extinderii unor construcţii. Cărămizile au ajuns — în urma unei înţelegeri stabilite între primar şi prietenul său, fostul preşedinte al cooperativei, Traian Rădulescu — în curtea lui Soitariu, fiind folosite pentru extinderea casei acestuia. Este adevărat că acum, cînd l-am întrebat pe Gh. Şpitariu dacă a cumpărat, sau a luat pur şi simplu cărămizile, ne-a arătat un proces verbal de împrumut, semnat de el şi de Traian Rădulescu. — Vedeţi, totul este în spiritul şi litera legii. Sînt unii care vor să mă compromită. Tocmai eu să iau cărămizile, fără acte in regulă ? Actul de împrumut pe care ni La arătat Gheorghe Şpitariu vădeşte, în modul cel mai clar, faptul că a nesocotit legea. Şi iată de ce. In primul rînd, pentru că a sustras destinaţiei lor iniţiale nişte bunuri necesare cooperativei , în locul extinderii pe care o preconizau cooperatorii, pentru spaţii productive, a fost extinsă casa primarului. Apoi, bunurile obşteşti nu pot fi împrumutate cînd şi de către cine vrea. In fine, este cert că Gheorghe Şoitariu nu intenţiona să restituie cărămizile, şi în sprijinul acestei susţineri se află relatarea pe care ne-a făcut-o Vasile Băileşteanu, deputat în comitetul executiv al consiliului popular comunal. — Ştiu că primarul trebuia să restituie cărămizile in termen de cîteva luni. Dar nu le-a restituit decit după un an de zile, cînd cercetările organelor de miliţie, sesizate de dispariţia cărămizilor, urmau să-l implice direct, în legătură cu acest „împrumut". Este deci evident că Gheorghe Şpitariu a încălcat flagrant legea, că a urmărit satisfacerea unor interese personale în dauna bunului obştesc, suprimînd astfel, fără ezitare, una din atribuţiile funcţiei sale : promovarea, înaintea oricăror interese, pe cele ale obştii care l-a ales. Ignorarea legii de către Spitariu nu s-a oprit la însuşirea cărămizilor. Locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid, Aurelian Apostolescu, ne-a relatat o împrejurare nu mai puţin concludentă pentru profilarea aspectului moral al primarului. Şi-a atribuit, tot în înţelegere cu Traian Bădulescu, fostul preşedinte al cooperativei agricole, o suprafaţă de teren în folosinţă personală, dublă faţă de cea consemnată în acte. Duble au fost, se înţelege, şi avantajele personale. — Cum explicaţi aceasta ? l-am întrebat pe primar. — Nu era să măsor terenul... S-a înttmplat să fie mai mare... Este lesne de închipuit indignarea oamenilor, atunci cînd tocmai primarul — cel căruia se adresau pentru soluţionarea unor litigii, la care se duceau, cu încredere, pentru ca respectarea legalităţii în raporturile dintre ei să fie făcută prin autoritatea conducătorului de obşte — a luat, cu dezinvoltură, din bunurile obşteşti, mai mult decit i se cuvenea, considerînd că lui n-o să-i măsoare nimeni terenul. Oamenii însă n-au tolerat abuzul. Şi acesta nu a fost singurul fals comis de către Gheorghe Şoitariu. Actul de donaţie, atestînd că prietenul său, Niculae Popescu, a primit o importantă sumă de bani, poartă semnătura primarului şi ştampila consiliului popular comunal. Documentul a fost depus in faţa instanţelor de judecată, avînd menirea să justifice provenienţa unor bunuri aparţinînd lui N. Popescu, a căror valoare depăşea veniturile sale legale. Actul prezintă unele contradicţii care îi exclud valabilitatea şi vădesc reaua credinţă a semnatarului , este datat în 1967, avînd înscris, ca antet, denumirea fostului sfat popular, în timp ce atestarea valabilităţii lui a fost făcută de Soitariu, doi ani mai tîrzliu, cu semnătura şi ştampila consiliului popular. De ce a durat semnarea actului doi ani ? Pentru că, iniţial, primarul nici n-a cunoscut existenţa donaţiei. Iar cînd prietenul său, aflat la strîmtoare, i-a implorat „ajutorul", Gh. Şpitariu a lăsat la o parte obligaţiile privind respectarea legalităţii şi a folosit autoritatea sa şi a instituţiei pe care o conduce, pentru confirmarea unei donaţii, care, probabil, nu a avut loc. Am auzit şi alte relatări. Cooperatorul Tiberiu Rădulescu ne-a vorbit despre certificatul de producător, eliberat de primar, şi pe nume de persoane decedate, unor cunoscuţi care nu aveau această calitate. Mult timp, în registrele agricole apăreau ca producători Ion Vlad şi Iancu Badea, foşti locuitori ai comunei, decedaţi de mult timp. Cooperatorul Dumitru Alexandru ne-a vorbit despre aroganţa primarului, despre tonul lipsit de politeţe în relaţiile sale cu oamenii. Faptele reprobabile ale primarului Gheorghe Şoitariu sunt numeroase. Oamenii l-au tolerat, crezînd că se va îndrepta. Acum, însă, sunt edificaţi. Nu-l mai vor. „Zilele acestea, ne-a spus tov. Dumitru Petrescu, prim-vicepreşedinte al consiliului popular judeţean Argeş, cetăţenii comunei Miceşti urmează să aleagă alt primar, In locul celui care şi-a călcat in picioare cinstea, prestigiul". AL SOLOMONESCU „Atestatul Femeia zîmbeşte, invitîndu-l pe funcţionar să o privească, să observe anume că e de gen feminin, că poartă o rochie, dar nu se poate înţelege cu funcţionarul. îi propune să-i aducă de faţă pe cele două fiice ale ei, pe care le-a născut, ca o dovadă supremă că este... femeie. ii Imposibili Fără dovadă scrisă, fără adeverinţă eliberată de Institutul medico-legal că este de genul feminin, nu se poate consemna în acte sexul ei şi, corespunzător, nu i se poate atribui numele reclamat, de genul feminin ! E uluitor, nu încrederea In hîrtii, în „actele care vorbeşte dincolo de toate condiţiile omeneşti care sânt o garanţie a adevărului, s-a dovedit mai tare decit orice mărturie şi orice bună credinţă. 1