Satul Socialist, aprilie 1971 (Anul 3, nr. 590-615)

1971-04-20 / nr. 606

TT • A părăsit Capitala Jósef Okuniewski, ministrul agri­culturii al Republicii­ Populare Polone, care, la invitaţia Mi­nisterului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, a făcut o vizită în ţara noastră.­­ш sirimisT La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost sa­lutat de V Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri,­­ ministrul agriculturii, industriei alimentare, silvicul­turii şi apelor, Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, Nicolae Giosan, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, adjuncţi ai ministrului şi alte persoane oficiale.­­ Delegaţia militară a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de general de armată O Gin U, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, şeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Co­reene, a făcut o vizită protocolară la Ministerul Forţelor Armate, unde a fost primită de general-colonel Ion Ioniţă, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul forţelor armate. EVENIMENTE • Ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Bujor Almăşan, însoţit de un grup de specialişti, a plecat în Suedia, unde va face o vizită la invitaţia ministrului industriei din această ţară, Krister Wickman. Cu această ocazie, vor fi vizitate obiective industriale şi va fi analizată posibilitatea de extindere a cooperării dintre România şi Suedia, numeroase firme şi organizaţii comerciale din 32 de ţări, printre care şi Republica Socialistă România. • În localitatea West s-a deschis, în prezenţa preşedin­telui federal al Austriei, Franz Jonas, tradiţionalul tîrg tu­ristic şi hotelier. În halele şi pavilioanele tîrgului expun 700 de participanţi austrieci şi din străinătate. Sunt amenajate, de asemenea, 12 expoziţii speciale şi birouri de informaţii turistice. Ţara noastră particpa cu un stand turistic cuprinzînd imagini ale peisajului românesc, monumentelor de artă, staţiunilor de odihnă şi agrement. După deschiderea oficială a Tîrgului, preşedintele Franz Jonas a vizitat diverse standuri, printre care şi cel al României. D În aceste zile, în localitatea Pardubice se desfăşoară cea de-a VlI-a ediţie a festivalului filmului pentru tineret din unele ţâri socialiste. Duminică, în cadrul festivalului, a fost prezentat filmul românesc „Răutăciosul adolescent". • Duminică s-a deschis la Brno cel de-al ll-lea Târg In­ternaţional de bunuri de larg consum. In cadrul său expun Atestatul identităţii Despre o asemenea pro­blemă s-a scris un roman în perioada dintre cele două războaie. Romanul a trecut, dar titlul a rămas şi s-a în­cetăţenit în vocabularul nostru ca o expresie de sine stătătoare. Actele, în mentalitatea unora, joacă un rol foarte important şi uneori covîrşitor, în sensul că ele ajung să constituie pentru ei singura „reeditare", mai mare, incomparabil mai mare decit în­săşi realitatea. Drama aceasta — căci la un moment dat poate rezulta şi o dramă — a fost măiestrit zugră­vită de scriitorul italian ^Piran­dello, în celebra sa nuvelă „Ră­posatul Mathias Pascal . Pier­­zin­du-şi actele de identitate, lu­mea ajunge să refuze însăşi realitatea omului. Căptuşit cu acte omul e cineva, e un perso­naj. Fără acte nu mai e nimic, absolut nimic. Şi de aici o în­treagă tragedie, pe care Piran­dello o analizează cît se poate de subtil. Dar nu chiar despre situaţia aceasta vroiam să­ vorbesc aici, ci despre o întîmplare stupefian­tă, un „fapt divers“ pe care l-am întîlnit recent intr-un sat din Teleorman. O femeie pe al cărei act de naştere — din ne­glijenţa crasă a cutărui funcţio­nar — numele îi fusese înscris greșit — Constantin, in loc de PETRE PINTILIE (Continuare în pag. a 2-a) La cooperativa agricolă de pro­ducţie Popeşti, comuna Ure­­cheşti, judeţul Vrancea, sunt în toi lucrările de tăiere şi le­gare în vii Foto : C. STOICESCU in pag. a 4-a • OLIMPICII ROMANI AU CIS­­TIGAT MECIUL CU ALBANIA • ECHIPA NATIONALA DE FOTBAL A PLECAT TN IU­GOSLAVIA • REZULTATE DIN DIVIZIILE „B" SI „C" • O CRONICA PE SAPTA­­MANA : SCORUL NESERIO­ZITĂȚII JLi ANUL III Nr. 606 MARTI 20 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani — >ГЧЛЛЛЛЛАЛЛ/ЧЛЛАЛЛЛЛЛ A PLECAT LA SOFIA DELEGAŢIA PARTIDULUI MUST ROMM LA CEL DE AL­T CONGRES AL P. . BULGAR Luni la amiază a plecat la Sofia delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Vîlcu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean­ Constanţa al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii So­cialiste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Oto­peni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad şi Ion Cîrcei, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid Au fost de faţă Borislav Konstan­tinov, Însărcinatul cu afaceri ad­­interim al Republicii Populare Bul­garia la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) CAMPANIIA AGRICOLĂ 1 PRIMĂVARA. Epoca optimă se apropie de sfîrşit INTENSIFICAŢI RITMUL PLANTĂRII CARTOFILOR! Din ultimele date centralizate la Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii şi Apelor rezultă că pînă la data de 16 aprilie plantarea cartofilor timpurii şi de vară s-a făcut pe 17 363 de hectare, reprezentind 72 la sută din suprafaţa planificată, iar la cartofii de toamnă s-au realizat 64 000 hectare, adică 62 la sută din prevederi mai avansate sunt judeţele Alba, Arad, Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Teleorman, Satu-Mare, unde există posibilitatea ca în cîteva zile plantările să fie încheiate. Unele restanţe se înregistrează în judeţele Argeş, Bihor, Bistriţa, Caraş-Severin, Cluj, Dîmboviţa, Dolj, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Mara­mureş, Mehedinţi, Mureş etc., unde ritmul de lucriu nu poate fi considerat satisfăcător. Epoca optimă, stabilită de către factorii competenţi pina la 25 aprilie, se apropie de sfîrşit. De aceea, pentru realizarea produc­ţiei sporite de cartofi, prevăzută pentru acest an, este necesar să se intensifice ritmul plantării cartofilor în unităţile rămase în urmă, acordîndu-se toată atenţia calităţii lucrărilor. Alte măsuri concrete ce trebuie întreprinse pentru încadrarea in epoca optimă pot fi desprinse din constatările făcute de corespondenţii noştri judeţeni, cu ocazia unui raid întreprins în judeţele Sibiu, Suceava şi Covasna. SIBIU­­ Optimismul de la judeţ nu se justifică în toate unităţile Numeroase cooperative din ju­deţul Sibiu au încheiat, zilele a­­cestea, plantarea cartofilor. La Axente Sever, Mediaş, Bazna, Blă­­jel, Brateiu, Miercurea, Ruşi, Loam­­neş s-a acordat atenţia cuvenită executării unor lucrări de bună calitate, fertilizării terenurilor. O singură cifră : peste 100 000 tone gunoi de grajd, aproape dublu faţă de cit era prevăzut, au fost trans­portate şi încorporate pe terenu­rile cultivate cu cartofi. Dar, deşi pe întregul judeţ lucră­rile se prezintă satisfăcător, fiind plantate 4 687 hectare din cele 5 800 planificate, există, totuşi, şi restanţieri, care amină de pe o zi pe alta executarea acestei lucrări. Astfel, la Cisnadioara, pina acum cîteva zile, nici nu începuse plan­tarea cartofilor ; la Topîrcea, tu­berculii s-au pus în pămînt doar pe 5 hectare din cele 20 planifi­cate, iar la Arpaşul de Jos din 170 hectare s-au realizat doar 10 la sută. Iată şi cîteva cauze. Ne-am oprit, de exemplu, la Ar­­paş, într-una din dimineţile trecu­te, la ora 8. Toate tractoarele şi maşinile stăteau aliniate la secţia de mecanizare. După puţin timp, au pornit la lucru. Dar nu au ajuns în cîmp decit în jurul orei 9. Seara, însă, o bună parte a mecanizatori­lor şi numeroşi cooperatori s-au întors acasă cu mult înainte de a­­pusul soarelui pierzînd timp pre­ţios. Aspecte asemănătoare am constatat şi la cooperativa din Scorei, unde, de asemenea, planta­rea cartofilor este mult rămasă în urmă. Există, însă, şi o altă cauză a în­­tîrzierii lucrărilor. Unele unităţi nu şi-au asigurat sămînţa necesară. Pentru acoperirea deficitului s-au repartizat de la nivel central circa 1 500 de tone, din care peste 700 de tone au şi sosit în judeţ. Dar, ridi­carea lor întîrzie nejustificat. Se cere, de aceea, mai multă a­­tenţie pentru recuperarea restanţe­lor astfel ca angajamentul pe care şi l-au luat organele judeţene, pri­vind încheierea plantării cartofi­lor în următoarele zile, să fie în­deplinit. SUCEAVA : Dincolo de ci­frele medii se ascund... restanţierii Cooperativele agricole din jude­ţul Suceava deţin cea mai mare pondere în ceea ce priveşte supra­faţa ocupată de cultura cartofilor ; anul acesta, s-a prevăzut sa se planteze cu cartofi 21000 hectare. Pentru efectuarea plantărilor in e­­poca optimă, in numeroase unităţi au fost luate măsuri organizatorice şi tehnice adecvate. Datorită aces­tora, precum şi participării masive la lucru a cooperatorilor, la Băl­­căuţi şi Preoţeşti, bunăoară, plan­tarea s-a încheiat în timp re­cord , numai 6 zile. Realizări deo­sebite s-au înregistrat şi în alte unităţi, ceea ce a făcut ca, până acum, să se înregistreze pe judeţ o viteză de lucru de circa 1000 de hectare zilnic. Iată şi cîteva e­­xemple. La Şerbăuţi, au lucrat la sorta­tul cartofilor aproape 500 de oa­meni. In acelaşi timp, alţi coope­ratori plantau pe rigole, după ce, în prealabil, se administrau îngră­­şămintele naturale în cuiburi. De la preşedintele cooperativei, Ilie Cozmei, aflăm că interesul deose­bit al cooperatorilor se datoreşte sistemului de plată adoptat în a­­cest an şi anume : un­ acord global la tona de cartofi recoltaţi. Asemănător stau lucrurile la Baia, Costîna, Todireşti, unde, GH. VINŢI I. SACHELARIE ALEX. HANDREA coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) Hidrocentrală ? Nu ! O imagine a­ staţiei de pompare Basarabi­­pâdure din sistemul de irigaţii Carasu O caracteristică esenţială a etapei actuale a dezvoltării so­cietăţii noastre socialiste şi a întregului progres al construi­rii unei civilizaţii şi culturi noi, superioare, este contribu­ţia tot mai vastă şi conştientă a tuturor membrilor societăţii în toate domeniile şi la toate nivelele de activitate umană. Pe măsura dezvoltării multila­terale a vieţii sociale, materia­le şi spirituale, omul este so­licitat progresiv, tot mai in­tens, datorită atît sarcinilor mereu mai mari şi mai com­plexe, cît şi condiţiilor şi po­sibilităţilor pe care societatea le oferi membrilor săi. Pen­ P.C.R.—exponentul fidel al intereselor tuturor celor ce trăiesc pe pămintul României EUGEN S. CUCERZAN, cercetător ştiinţific la Academia de Ştiinţe Sociale şi Politica, Centrul de ştiinţe sociale­ Cluj­ ­ru materializarea acestor de­ziderate obiective, se realizea­ză conducerea competentă, şti­inţifică, pe baza învăţăturii marxist-leniniste şi a expe­rienţei revoluţionare de con­struire a socialismului, a în­tregului proces istoric de către partidul comunist al cărui rol conducător sporeşte în raport cu afirmarea crescîndă a so­cialismului ca etapă calitativ nouă şi de perspectivă a ome­nirii contemporane. Pornind de la factorul determinant al existenţei şi evoluţiei omenirii, masele populare muncitoare au un rol istoric hotărîtor nu numai în crearea de bunuri şi valori materiale şi culturale, ci în însăşi conducerea vieţii economice, sociale, politice şi culturale. Realizarea acestui obiectiv — expresie a profun­dului democratism al orîndui­­rii noastre socialiste, reprezin­tă una din cuceririle de seamă ale socialismului la noi în ţară. Masele populare sînt stăpînul mijloacelor de producţie, a bogăţiilor solului şi subsolului patriei şi, în virtutea acestei poziţii, deţin, conduse de partid, puterea politică în stat. De aceea, democraţia socialis­tă reprezintă o formă nouă, superioară a democraţiei. In fapt, o democraţie adevă­rată, întrucît numai orîndui­­rea socialistă oferă condiţiile obiectiv-economice (proprieta­tea asupra mijloacelor de pro­ducţie) şi subiective — supra­structurale (puterea politică, conducerea de către partidul comunist a întregii societăţi proclamată în constituţie). Spre deosebire de vechea de­mocraţie burgheză, care se baza pe exploatarea şi inegali­tatea socială şi politică, con­sfinţind-o, democraţia socia­listă se întemeiază pe desfiin­ţarea exploatării omului de către om şi instaurarea rela­ţiilor socialiste de colaborare tovărăşească şi ajutor reciproc, pe egalitatea deplină în drep­turi a tuturor oamenilor mun­ (Continuare în pag. a 2-a) Trei cu lapte, două sterpe — NUMĂRUL SĂ IASĂ! La sfirşitul primului trimestru, după un obicei mai vechi şi demn de evidenţiat, conducerea In­dustriei laptelui Oradea a analizat stadiul preluării laptelui de la unităţile producătoare, felul în care cooperativiie­ agricole din judeţul Bihor au înţeles să-şi respecte obligaţiile de livrare prevăzute în contract. Din nou au fost evidenţiate cooperativele agricole din Diosig, Vaida, Salonta, Valea lui Mi­­hai şi altele, bine cunoscute atît pentru numărul mare de vaci cu lapte, cît şi pentru cantitatea de lapte-marfă livrată de la fiecare vacă. De ani de zile, aceste cîteva unităţi „duc în spate" multe alte cooperative agricole, în sensul că, depăşind livrări­le la lapte, ele acoperă nerealizările altora, fac ca pe judeţ situaţia livrărilor să apară mulţumitoare. Acest fapt a fost confir­mat încă o data, deşi nu mai era cazul, de analiza la care ne-am referit. Multe, foarte multe coope­rative agricole, între care cele din Cuieşed, Drăgeşti, Delureni, Ceica şi Ginta, nu livraseră, în tot tri­mestrul, importante can­tităţi de lapte, deşi fermele lor numără, după actele contabile, sute de vaci. In mod practic, cooperativele agricole a­­mintite nu puteau să-şi respecte sarcinile de li­vrare. Cum să şi le ono­reze de vreme ce obţin, în medie, pe an, de la multe vaci furajate, cite 270—400 L lapte ? O asemenea „producţie11 nu este suficientă nici pen­tru alimentaţia corespun­zătoare a viţeilor. Mai mult , cantitatea aminti­tă se realizează, cu pre­cădere, în lunile de vară, cînd animalele „scapă" la păşune. Rezultă, deci, că sarci­nile de livrare pe primul trimestru nu aveau bază materială. Eşalonarea li­vrărilor s-a făcut doar aşa, ca să se îndeplineas­că o formalitate, căci în­treprinderea beneficiară cunoştea starea de lu­cruri din fiecare unitate. „Am urmărit să mobili­zăm cooperativele", ne spunea cineva. Ce să mo­bilizezi ? Vacile bătrîne şi sterpe ? Dar, amintind de „vaci bătrîne şi ster­pe" am ajuns, de fapt, la cauzele reale care deter­mină, în judeţul Bihor, o producţie scăzută de lap­te-marfă şi, în final, imposibilitatea unităţilor de a-şi respecta obliga­ţiile asumate , deseori, formal, de ochii lumii sau, mai concret spus, de ochii direcţiei generale judeţene agricole... Poposind în numeroase cooperative agricole cu ■ vaci multe şi lapte puţin şi scump, am desprins nu numai cauzele care de­termină obţinerea a cite­ i. DUMITRESCU M. BORZA (Continuare in pag. a 3-a) De cîteva luni, afişul căminelor culturale din multe comune băcă­­oane poartă menţiunea (deloc cu­rioasă !) : „Concert simfonic“. La Asău, Caşin, Dofteana, Coloneşti, Răchitoasa, Glăvăneşti, în satul Năneşti din comuna Parincea şi în alte localităţi rurale concertele date de Filarmonica din Bacău au atras mii de auditori, sălile fiind arhipline. La Oituz, la cererea in­sistentă a localnicilor, s-au organi­zat pînă acum trei concerte. Aflînd fierea acţiunii despre care amin­teaţi am pornit şi de la ideea că nu puteam oferi satelor numai muzică populară. Această muzică o poate avea satul, el însuşi creator prin atitea mijloace, fără să i-o dăm şi noi. Intîlnindu-se cu muzica sim­fonică, în mod inevitabil, iubitorii de muzică de la sate nu trebuie să rămînă nişte mari necunoscători de aceea ne-am propus să le-o re­comandăm, să-i facem să o înţe­leagă. Simfonie pentru toţi • O interesantă iniţiativă luată la Bacău • Săli arhipline la concert în numeroase comune • Cum se face iniţierea în muzica simfonică ? de reuşita acestor manifestări ar­tistice, căminele culturale din a­­proape toate comunele judeţului solicită să fie vizitate de formaţia simfonică întrucît există pretutin­deni mari cereri din partea publi­cului sătesc. In legătură cu acest fenomen ce a intervenit în viaţa satelor noas­tre, am avut o convorbire cu toni. E. Gavrilovici, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cul­tură şi artă, începînd prin a-l în­treba cum se explică interesul crescând pentru muzica simfonică. — Condiţiile actuale de râspîn­­dire a culturii, ne-a răspuns d-sa, favorizează sporirea numărului iu­bitorilor muzicii culte. Ei se recru­tează din sutele de mii de radio­­ascultători şi telespectatori. La vii­— Fără îndoială că aceasta a reclamat adoptarea unor moda­lităţi specifice de iniţiere ? Am dori să ne spuneţi cum aţi pro­cedat. — Recomandarea am început-o, alcătuind programe cit mai atră­gătoare. De obicei, concertele au fost precedate de un cuvînt rostit, de cele mai multe ori, de prof. Iu­lian Antonescu, preşedintele Co­mitetului judeţean pentru cultură şi artă, un vorbitor cu o mare pu­tere de captare a auditoriului. Te­mele abordate erau legate de ac­tualitatea imediată a satelor. Urma CONST. STREU (Continuare în pag. a 2-a)

Next