Scânteia Tineretului, septembrie 1949 (Anul 4, nr. 125-151)

1949-09-03 / nr. 127

Plecăm din nou ,s­pr­e Uniunea Sovietica, spre dragile institute sovietice Scrisoarea trimisă ziarului nostru cu ocazia în­toarcerii în Uniunea Sovietică a studenţilor ro­ wi.â.mi î.wtfa.fiH iwxfî#»#tel Plecăm din nou spre Uniunea So­vietică. Ne-am petrecut cu drag va­canţa în ţară găndindu-ne însă tot timpul la data reîntoarcerii în­­Uniunea Sovietică. Un an­ de studii, în instit­­tele so­vietice, a însemnat pentru noi, stu­denţii români, un an de muncă încor­dată dar şi un an de învăţăminte fo­lositoare. Mi-am putut da seama, in acest timp, cât de departe a ajuns şcoala sovietică, cât de înaintaţi, sunt oame­nii sovietici, câte succese obţin ei în lupta pentru construirea comunismu­lui. Am cunoscut, nenumăraţi studenţi sovietici. Pot afirma, cu toată sigu­ranţa, că sunt nişte oameni minunaţi. Buni tovarăşi de muncă, gata să te ajute ori­­când ai nevoie, cu înalt ni­vel politic şi profesional. Profesorii sovietici, asistenţii, studenţii sovietici pe care i-am cunoscut, sunt nişte oa­meni cu adevărat noi, care au păşit pe drumul construirii comunismului. Studentul sovietic, este un element foarte bine pregătit cu vaste cunoş­tinţe profesionale­, totodată el îşi cre­­iază un orizont larg, in viaţa politică, şi iu toate problemele ştiinţei, istoriei, literaturii, artelor,etc. Studenţii so­vietici cu care am trăit împreună, dis­cutau probleme din cele mai variate domenii, despre Maupassant şi Balzac,­­despre Gorki şi Tolstoi, despre muzica uşoară şi muzica clasică, despre ulti­mele campionate de atletism ale U. R. S. S., despre rezultatele noi ale ştiin­ţei sovietice, despre conferinţa miniş­trilor de externe de la Paris. In toate aceste probleme ei dădeau dovadă, de o înaltă principialitate. Studentul sovietic, este şi un bun tovarăş in muncă. Nu mi s’a întâm­plat niciodată să am nevoie de vre-o lămurire sau de un ajutor din partea unui student sovietic pe care el să nu mi-l fi dat ori cât de ocupat ar fi fost. De un nepreţuit folos, ne-au fost to­varăşii noştri sovietici, în organizarea muncii noastre, în alcătuirea unui plan de muncă bine chibzuit. M’au impre­sionat mult succesele pe care le obţin studenţii comunişti şi comsomolişti în munca de învăţătură, întotdeauna ei sunt primii. Sunt primii însă, şi nu a te ajuta, şi îndruma la fiecare pas. Succesele pe care le obţin studenţii sovietici in muncă, au fost imbold pu­ternic in munca noastră, străduindu-ne să le urmăm necontenit exemplul. De asemenea oameni iţi vine tare greu să te desparţi. Şi la gară, când am plecat din Uniunea Sovietică, mi-am dat bine seama de acest lucru. In mine, se luptau două simţăminte puternice: dragostea, faţă de oamenii sovietici de care un­i era greu să mă despart, şi bucuria întoarcerii mele acasă. Revederea celor dragi, a priete­nilor, a familiei şi in acelaş timp posi­bilitatea de a împărtăşi alături de cei­lalţi tovarăşi cu care m’am întors In ţară din experienţa nesecată a studen­ţilor sovietici. Am aşteptat insă, cu nerăbdare ziua in care mă voi putea reîntoarce in Uniunea Sovietică, in care voi porni spre Institutul meu drag, spre iubiţii mei profesori, spre prietenii mei studenţii sovietici. Am aşteptat cu nerăbdare această zi, pentru că ea înseamnă, începerea unui nou an de muncă încordată, care insă, ne va apropia şi mai mult de vi­sul nostru, acela de a deveni, specia­lişti adevăraţi de tipul celor sovietici, folositori Patriei noastre, folositori clasei muncitoare condusă de Partid, pe drumul construirii socialismului in ţara noastră. loan Andrei Borsai student Institutul de Chimie In­dustrială, Anul II, Harkov (Urmare din pagina l-a.) simpli din întreaga lume urmă­resc cu încredere, cu mândrie şi cu o sinceră bucurie cum se strâng din ce în ce mai unite forţele tineretului din întreaga lume, cum îşi afirmă ele tot mai viguros puterea lor de luptă pen­tru un viitor mai bun al întregii omeniri. De abia s’a terminat Festiva­lul: participanţii lui sunt încă plini de emoţie şi de bucuria ce- lor văzute şi trăite în aceste zile, — şi iată că străzile Budapestei, care de abia s’au liniştit de tu­multul impetuos al jocurilor, dansurilor şi cântecelor tinereşti, sunt iarăşi pline de o nerăbdă­toare aşteptare, iată că privirile oamenilor iubitori de pace şi pro­gres din întreaga lume sunt mar aţintite asupra Budapestei. Aco­lo, în sala Marii Adunări Naţio­nale se va deschide astăzi Con­gresul Mondial al Tineretului. Ordinea de zi a Congresului este simplă. Congresul va începe cu raportul general al Preşedin­telui Federaţiei Mondiale a Ti­neretului Democrat ,, Guy de Boisson, va asculta un raport al cenzorilor şi Îşi va încheia lu­crările cu alegerea organelor de conducere ale Federaţiei. Dar Congresul, ca şi Festivalul, va fi o puternică verificare a forţelor crescânde şi tot mai unite ale ti­neretului din întreaga lume, va fi un răspuns hotărît şi viguros dat de tineretul din întreaga lu­me incendiatorilor unui nou răz­­boiu. De luni de zile tinerii munci­tori, studenţi şi elevi din toate ţările lumii se pregătesc pentru acest Congres. Imperialiştii ame­ricani şi englezi şi slugile lor au căutat să pună obstacole se­rioase pentru a împiedeca reu­şita Congresului. Astfel, de pil­da, Partidul Laburist din Anglia şi Partidul Socialist din Austria, au interzis formal plecarea delega­ţilor la Budapesta. Dar, în ciuda tuturor piedicilor, învingând toa­te greutăţile ce le stau in cale, delegaţii reprezentând peste 60.000.000 de tineri, vor aduce la Congres, peste ţări şi peste o­­ceane o afirmare viguroasă şi dârză de luptă pentru pace şi prietenie între toate popoarele lu­mii. Tineretul din Republica Popu­lară Română mobilizat de Uniu­nea Tineretului Muncitor, con­dus şi îndrumat de Partidul Muncitoresc Român, a participat cu avânt la Festival, bucurându­­se de un mare succes. Corul nos­tru popular, care a executat cân­tece populare şi muncitoreşti, a primit premiul I; de mare suc­ces s-au bucurat dansurile noas­tre populare, care au primit pre­miul al 2-lea. Premiul al 2-lea ne-a fost atribuit deasemenea pentru pian. Credincios tradiţiilor revolu­ţionare ale Uniunii Tineretului Comunist din ţara noastră, edu­cat de Partid în spiritul interna­ţionalismului proletar, inspirân­­du-se necontenit din minunatele exemple de eroism, curaj şi dra­goste de Patrie a gloriosului Comsomol, tineretul nostru a desfăşurat în cinstea Congre­sului şi Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor o cam­panie plină de însufleţire. In cinstea Congresului, tinere­tul nostru muncitor a desfăşurat o largă întrecere socialistă pen­tru îndeplinirea şi depăşirea Pla­nului de Stat. Peste 73.000 de ti­neri au luat parte la întreceri in­dividuale, înregistrând succese importante în depăşiri de norme şi îmbunătăţiri calitative a pro­duselor. Tot mai mulţi tineri din fabrici şi uzine lucrează azi în contul anului 1950. După exemplul brigăzilor Comsomolu­­lui, în urmă cu 3 luni au luat fiinţă la noi în ţară, in cinstea Congresului, primele brigăzi de producţie ale tinerilor organi­zaţi în U.T.M. De atunci şi până astăzi, ideia creării brigăzilor de tineret s-a răspândit în întreaga ţară. Astăzi peste 400 de brigăzi ale U.T.M. obţin succese strălu­cite în întreceri, iar în întreprin­derile mari din ţară, tineretul se pregăteşte pentru zile de reali­zări excepţonale în producţie. La sate, tineretul muncitor mo­bilizat de U. T. M. munceşte cu avânt pentru obţinerea unei re­colte mai îmbelşugate, ia parte activă la constituirea gospodării­lor agricole colective, luptă ală­turi de întreaga ţărănime mun­citoare împotriva uneltirilor chia­­bureşti, desfăşoară o activitate vie pentru ridicarea căminelor culturale, pentru combaterea su­perstiţiilor şi a întunericului, care ani dea rândul a domnit în satele noastre. In şcoli, universităţi şi labora­toare, tinerii noştri, îndemnaţi de Uniunea Tineretului Munci­tor, muncesc cu sârguinţă pen­tru a dobândi o calificare profe­sională temeinică şi a-şi îmbună­tăţi cunoştinţele în toate dome­niile culturii, fiinţei şi artei, pen­tru a putea sluji mai bine po­porul şi patria lor, Republica Populară Română! Numai în şcolile de calificare profesio­nală învaţă astăzi peste 60.000 de elevi. Prin grija U.T.M. au fost organizate numai în perioa­da de pregătire a Congresului, de la 1 Aprilie şi până astăzi, pes­te 2790 conferinţe tehnice, la care au asistat peste 160.000 de tineri- In Universităţi, U.T.M. a organizat 8715 cercuri de medi­taţii şi 6543 grupe de învăţătură Organizaţiile Uniunii Tinere­tului Muncitor din Armată duc activitate susţinută pentru ridic­rea nivelului politic al tinerii ostaşi, pentru însuşirea temeinic a artei militare. Tinerii ostaş ai Republicei Populare Române întâmpină Congresul Mondial al Tineretului Însufleţiţi de înaltul patriotism, ferm hotărîţi de a apăra cu dârzenie şi curaj cuce­ririle poporului nostru munci­tor. Mişcarea sportivă cuprinde mase din ce în ce mai largi de tineri. La Competiţiile Cupei Ti­neretului Muncitor organizate în cinstea Congresului şi Festivalului au participat pe stadioanele ţării peste 800.000 tineri din fabrici şi din sate, din şcoli, universi­tăţi şi cazărmi. Finalele Cupei s’au desfăşurat la Bucureşti în­tr’un cadru deosebit de festiv. Ele au fost o dovadă strălucită a amploarei pe care a luat-o mişcarea sportivă în ţara noas­tră. In urma hotărîrii C.C. al Par­tidului nostru, U.T.M. a trecut în primăvara acestui an la crea­rea primelor detaşamente de pio­nieri. In momentul de faţă există la noi în ţară 300 de detaşa­mente de pionieri, cuprinzând 15.000 de copii intre 9 şi 14 ani. Tineretul muncitor din ţara noastră a răspuns întotdeauna la toate chemările Federaţiei Mondiale a Tineretului. Crescuţi în spiritul internaţionalismului proletar, tinerii muncitori, elevi şi studenţi din R.P.R. sunt mân­­dri şi fericiţi de a se putea nu­măra alături de tinerii progre­sişti din întreaga lume, în frunte cu gloriosul Comsomol, în rân­durile Federaţiei şi ale Uniu­ la război­ nii Intern­aţionale a Studenţi­i­lor. N’a existat o acţiune a Fe­deraţiei sau a Uniunii Interna­ţionale a Studenţilor la care ti­neretul nostru să nu fi luat par­tea cea mai activă. In cinstea Congresului şi a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studen­ţilor, numeroase întruniri şi me­­etinguri au avut loc in toată ţara. Tinerii noştri ştiu că numai în strânsă unire cu tineretul din în­treaga lume, în rândurile F.M.T.D­ încadraţi în marele front al democraţiei şi păcii în frunte cu U.R.S S. ei pot să-şi apere viaţa şi viitorul de unelti­rile imperialiştilor. Cu aceste rezultate se va pre­zenta la Congresul de la Buda­pesta delegaţia tineretului nostru muncitor. Ea duce cu sine la acest Congres, cuvântul înflăcărat al tinerilor şi tinerelor din ţara noastră, care cu abnegaţie şi cu avânt luptă pentru construirea socialismului în scumpa noastră Patrie. Ea va face cunoscut ti­nerilor din întreaga lume cum luptă şi munceşte tineretul nos­tru organizat in Uniunea Tinere­tului Muncitor pentru întărirea prieteniei intre toţi tinerii din U.P.R., indiferent de naţionali­tate. In numele a milioane de ti­neri din ţara noastră ea va de­monstra la Congres solidaritatea tineretului nostru cu eroicul ti­neret luptător din China şi cel din Grecia. Spania, Vietnam, va afirma dragostea şi prietenia pe care tineretul nostru o poartă tineretului democrat din întrea­ga lume unit în Federaţia Mon­dială a Tineretului Democrat-Privirile tineretului nostru, pri­virile tineretului lumii întregi sunt îndreptate către marea, pu­ternica şi iubita Uniune Sovie­tică, bastionul păcii, democraţiei şi libertăţii popoarelor. La Con­gresul Mondial al Tineretului de­la Budapesta, delegaţia tineretu­lui muncitor din Republica Popu­lară Română îşi va afirma ne­ţărmurita sa dragoste faţă de gloriosul Comsomol, faţă de Patria Socialismului U.R.S.S., faţă de marele prieten, con­ducător şi părinte al tinere­tului democrat din întreaga lu­me, dascăl al omenirii, iubitul Iosif Vissarionovici Stalin. Lozinca Congresului şi Festi­valului Mondial al Tineretului şi Studenţilor. „Pentru pace trai­nică, pentru democraţie, pentru independenţa naţională a popoa­relor şi un viitor mai bun“, va în­­sufleţi tineretul muncitor din R­ P.R. la fapte din ce in ce mai măreţe, la munca din ce In ce mai Însufleţită. Steagul de lupta al lui Filimon Sârbu e purtat azi de milioane de tineri. Ei îl vor duce înainte, pes­te toate piedicile, înfruntând toa­te greutăţile, mereu înainte, spre socialism. Of­el la Manele Pentru Pace, împotriva aţâţătorilor „SCÂNTEIA TINERETULUI“ Nr. 128 La Lipova a avut loc innhiriprii tahprpi nînniprilir ci cantomurimlnr­ ­Marţi 30 August pionierii şi sep­temvricii au format pentru ultimi oară careul în jurul pavilionulu Unităţii taberei nr. 2 Lipova. Cu această ocazie pionierilor şi sep­temvrkcilor le-au fost înmânate in­signele­ de pionier R.P.R.iar celor evidenţiaţi premii in cărţi. Coman­­danta detaşamentului de septem­vriei, a înmânat apoi tov. A. Roş­ea, responsabila secţiei de pionieri a C. C. al U. T. M., delegatului Z. C. al U. T. M. la festivitatea în­­­­chiderii taberei şi colectivului de­ conducere al taberei, cravate roşii,­ acordăndu-le astfel calitatea de­­ membri de onoare ai Organizaţiei de­­ Septemvrici. ( Pionierii şi septemvricii din Uni-1 tatea taberei nr. 2 Lipova au tri-' mis Comitetului Central al P.M.R.­­ şi C. C. al U. T. M. următoarele te- Tabăra dela Lipova. Ai.’i'Ust 1949. Aco­lo s-au întâlnit pionierii români şi sep­­temvriştii bulgari. In clişeu: Ora de lectură Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Bucureşti Dragi tovarăşi, Cu ocazia închiderii festive a ta­berei noastre, pionierii şi septemvri­rii vă adresează „un salut voios de pionier“ şi totodată vă aduc cele mai calde mulţumiri pentru grija pe care le-aţi acordat-o, dându-le posibilitatea de a petrece o vacan­­ţă atât de frumoasă şi plină de în­văţăminte. Ne luăm angajamentul, tovarăşi, să muncim şi să învăţăm astfel în­cât să devenim cetăţeni demni aii patriilor noastre dragi Republica­­ Populară Română şi Republica­­ Populară Bulgaria — constructorii activi ai socialismului. Să trăiască Partidul Muncitoresc­ Român şi Partidul Comunist Bul­­­gar conducătorii luptei oamenilor­­ muncii din Republica Populară Ro-­­mână şi Republica Populară Bul­­­gări­a.­­ Unitatea taberei nr. Lipova ! Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor Bucureşti­­­ Dragi tovarăşi, Pionierii şi septemvrieii taberei de pionieri nr. 2 Lipova, vă trimit, la închiderea festivă a celei de a 2-a serii, ,,ur» salut voios de pionieri şi cele mai calde mulţumiri pentru grija frăţească pe care le-aţi arătat-o. Vom răsplăti cu cinste dragostea şi grija voastră , muncind cu râv­nă, la şcoală şi în organizaţie, pent­­tru ca astfel să contribuim şi noi cu forţele noastre la construirea socialis­mului în scumpele noastre Patrii.» UNITATEA TABEREI Nr. 2 LIPOVA DESPRE CONCRET IN ARTICOLELE GAZETELOR DE PERETE Cu un viu interes urmăresc mulţi dintre responsabilii gazetelor de perete broşurile şi instructajele cu privire la felul cum trebue să se al­cătuiască o gazetă de perete. In­totdeauna ei întâlnesc printre alte îndrumări şi aceste cuvinte: „Ar­ticolele gazetelor de perete trebue să fie scrise simplu şi cât mai concret. Altfel, ele nu vor atrage pe cititori'*. Cuvintele acestea tre­­buesc adâncite cu foarte multă se­riozitate. In unităţile unde comite­tul de redacţie, nu urmează aceste îndrumări, articolele gazetei de pe­rete desbat problemele în general fără a le lega de munca specifică tineretului din întreprinderea res­pectivă, sau cu alte cuvinte gazetele de perete nu îndeplinesc decât un rol decorativ, cu articole care sunt numai privite dar nu și citite de tineri. Un astfel de exemplu este arti­colul „Tinere analizează-ţi munca”, din gazeta de perete a utemiştilor de la Fero-Metal. Iată cum îşi exer­cită rolul critic acest articol, în­­tr-o problemă însemnată: „Sunt încă o seamă de tineri, care caută să se eschiveze de la ori­ce fel de muncă de organizaţie, care mai sunt încă refractari la marile sarcini care stau în faţa ti­neretului“. Dacă astfel a tălmăcit responsa­bilul gazetei de perete îndrumarea primită, atunci accepţiunea dată de el cuvântului concret e strâmtă. Nu în modul acesta pot fi legate articolele de viaţa organizaţiei. Pentru că articolul acesta care vrea să ajute la îmbunătăţirea muncii tineretului, nu arată nici care sunt tinerii care se eschivează de la muncă organizaţiei, nici­ care sunt motivele acestei atitudini. Nu se arată apoi măsurile luate de biroul organizaţiei. Această în­seamnă de fapt că articolului ii lipseşte concretizarea, că frazele de mai sus le-ar fi putut scrie oricine din auzite, fără a face numai­de­cât parte din organizaţia de bază respectivă. Concret nu este bineînţeles nici în articolul „Desvoltarea sportului în R.P.R.“ din gazeta de perete a or­ganizaţiei U.T.M. din întreprinde­rea „Vulcan“, articol care vorbeşte despre toate, numai despre reali­zările imediate din unitatea lor in domeniul sportului, nu, de aseme­­nea, „Lupta tineretului pentru pace“ articol publicat din aceiaşi gazetă, articol nelegat cu nimic de organizaţia de bază de la Vulcan ..Prin vigilenţa sdrobim uneltirile duşmanilor noştri“, care pluteşte în enunţări generale, fără a vorbi de­loc despre întărirea vigilenţei prin exemple din întreprinderea lor. În fel articolul „Cum întâmpină tineretul din R.P.R. Congresul F.M.T.D.“ din gazeta de perete a Circ­e­a U.T.M. în care nu se scrie tocmai despre felul cum în­tâmpină tineretul din organizaţia respectivă Congresul de la Buda­pesta. Asemenea articole rupte de viaţa de zi de zi a organizaţiei respective nu pot fi numite con­crete. Un articol concret trebue să des­­bată problemele cu seriozitate, legându-le, aplicându-le la viaţa zil­nică a unităţii, dând exemple sem­nificative care să lămurească, să clarifice tema articolului. Un articol concret devine cu ade­vărat, un articol plămădit in at­mosfera întreprinderii respective, în vreme ce un articol de gene­ralităţi pare a fi scris din afară, desbătând problemele vag, inştrâna fraze şi cuvinte care nu sunt de natură de a stârni interesul. Un exemplu de articol care înde­plineşte în bună parte însuşirea de a fi concret, este articolul semnat de tov. Năzări Arnold de la Secto­rul Comerţului de Stat, despre de­păşirile de norme în cinstea Con­gresului, în care se arată cum co­daşii au început să muncească mai bine, datorită muncii de agitaţie dusă de către organizaţia U.T.M. Tot astfel articolul „Şi tinerii din Sectorul nostru participă la Festi­valul de la Budapesta“ din gazeta de perete al Sectorului P.T.T. în care se vorbeşte despre delegatul Sectorului la Festival, tov. Păianu Aurelia, sau articolul ,,Tinerii au primit carnetul roşu“ scris de tov. Stepu Eugenia, în care tovarăşa arată cum a decurs şedinţa plena­ră pentru înmânarea carnetelor la organizaţia Bucureşti I, precum şi angajamentele luate de tinerii cu această ocazie. Aceste articole nu se mărginesc să releve numai o serie de fapte ci arată care sunt metodele prin care s-au atins aceste rezultate bune, scot la lumină în mod critic lipsu­rile. Publicând articole concrete, gazeta de perete va atrage pe tineri, ei vor găsi in articolele publicate, legate de viata întreprinderii, în­drumări practice, critici folositoa­re si exemple pilduitoare. Gazeta de perete isi va îndeplini în felul acesta rostul ei, ea va fi din ce in ce mai mult iubită de cititorii ei, care vor găsi in conţinutul gaze­tei un sprijin efectiv in rezolvarea problemelor muncii lor de fiecare zi. Ce filme for­me, să ve­dem. Noul program de filme ştiinţifi­ce Şi documentare de la cinemato­­graful „TIMPURI NOUI“, alcă­tuit din documentarul tehnicolor „URALUL“ — care ne poartă în minunatele regiuni ale Munţilor U­­rali; filmul „RÂUL RAMA“ din seria „CALATORII PRIN U.R.S.S.“ documentarul de ştiinţă populari­zată „BOMBA RACHETA“ şi jur­nalul de actualităţi „U.R.S.S. DE AZI“ Nr. 18. „CHESTIUNEA RUSA“.— Rea­­lizare a cunoscutului regizor sovie­tic Mihail Romm, după piesa ma­­relui scriitor sovietic C. Simonov. Rulează la ALIANŢA. C­e să ascultăm la radio. RADIO ROMANIA si RADIO BUCURESTI !. _ Ora 7.30: Citi­rea articolului de fond din ziarul „Scânteia“; 14.00: Cronica ştiinţi­fică.; 14.15: Cântecul sovietic; 15.00: Ciclul „Pagini alese din o­­perele marilor compozitori” ; 19.00 Carnet Cultural — Cronica filmu­­lui; 22.50: Melodii populare sovie­tice; 23.35: Muzică variată. RADIO BUCUREȘTI ni.­­ Ora 13.00: Cântece populare; 13.25: Rapsodii»; 14.45: Pagini inspirate de lupta popoarelor pentru liberta­te; 21.25: CiCircil „Ceaicovschi“: Muzică vocală și instrumentală. La ora 19.30­ „ORA TINERE­TULUI“ — „Emisiunea­ pentru studenţi“. Succesele cicliştilor noştri în „Turul Poloniei" rod al unui puternic spirit de echipa Nouă din cele douăsprezece etape ale „Turului Poloniei“ au fost parcurse. In fruntea clasamentului pe naiţiuni este situată reprezentativa noastră, care conduce cu un avantaj de 27 minute asupra echipei italiene clasată la locul doi. Deasemeni, Marin Niculescu este primul în clasamentul general indivi­dual. Este ştiut că intr-o cursă dură, aşa cum este „Turul Poloniei“, care a strâns la start un lot numeros de ci­clişti valoroşi, victoria nu poate fi obţinută decât numai atunci când exis­tă o perfectă colaborare între compon­t nenţii unei echipe, acţiunile individa­­­le fiind, de cele mai multe ori, sortit­­ eşecului.­­ De acest fapt, au fost conştiem­t cicliştii noştri şi dealungul celor nou­ă etape, reprezentativa ţării noastre dat dovadă de un puternic spirit o echipă, componenţii ei punând mereu înaintea victoriei lor personale, men­ţinerea echipei în primul loc din cla­sament. Astfel, Norhadian într’una din etapele trecute a dus o trenă falsă, prin aceasta obţinând un loc mai prost în clasamentul etapei, dând însă ast­fel posibilitatea lui Marin Niculescu să se distanţeze de restul plutonului şi să câştige minute în plus. Dease­­meni, Naidin a rămas să repare bici­cleta lui Şandru, pentru că să nu se pericliteze situaţia acestuia în clasa­­t mentul Individual, de care depindea mult şi situaţia echipei In clasamentul' general. ) fpk Acestui spirit de colaborare dintre­­ cicliştii noştri se datoreşte şi faptul,­­ destul de rar Intr’un tur ciclist, că* echipa R.P.R. conduce în clasamentul */• general pe naţiuni începând dela eta­pa IlV-a inclusiv până la ultima etapă ’disputată. ţî !•­■?'Dar în afară de o perfectă cota-.,­borare şi de o bună tactică, dorinţa­­ de a învinge, de a aduce încă o vie^, i­storie culorilor naţionale, este unul din ,­ factorii determinanţi ai succeselor, reprezentanţilor noştri. Ei au plecat în „Turul Poloniei” dornici să repre­­­­zinte cu cinste Republica Populară­­­ Română, să dovedească astfel dragos­tea l­or pentru Patrie. ) C.F.R.B. şi Dinam­ A,­­ s'oti clasat pentru finala­­ Cupei Comitetului Provi­­i­zo­riu al Capitalei . Eri după amiază, pe terenul U. C.­­ B. Venus, s’a disputat semifinala 4 de fotbal din cadrul Cupei Comite­­­­tului Provizoriu al Capitalei, in care Y s'au întâlnit CFRB cu Selecţionata 1 Districtuală şi Dinamo A cu Di-Y namo B. f Din cauza echilibrului de forţe J care a făcut ca după 90 minute de * joc scorul să fie de 1—1, primul K match, dintre CFR B. şi selecţiona-Y la Districtuală, s’a prelungit termi- Jc nându-se apoi în favoarea ferovia­­- rilor cu 3—1. Jocul a constituit o ? continuă luptă între cele două fo­r­­­­maţii şi cu toate că Selecţionata Di­­­­strictuală a fost învinsă, aceasta­­ datorită condiţiei fizice superioare , a adversarilor, — prin jocul teh- J nic pe care l-a prestat au reuşit să­­ egaleze pe ceferişti, depăşîndu-i­­ chiar uneori.­­ Punctele au fost înscrise de Lungu­­ (2) şi Călin (CFR B), iar pentru Se-S­­ecţionata Districtuală a înscris Smărăn­escu (Flacăra Roşie). 4 DINAMO A—DINAMO B 5—3 (2—0) 4 Acelaş nivel tehnic l-a atins şi­­ cel de-al doilea match disputat eri ^ între Dinamo A şi Dinamo B. Sco- 4 rul este de 5—3 (2—0) pentru divi­­a­zionara A. Formația secundă, a ju­­­ cat mai bine decât arată scorul, a- 4 vând nenumărate ocazii de goal la 4 poarta adversă, pe care le-a ratat­­ insă din lipsă de șuteuri preciși. Dis­­i­pută nu a slăbit niciun moment,­­ fapt care a făcut ca jocul să fie plin 4 de faze spectaculoase, ţinând incor­­­­dată atenţia spectatorilor.­­ Au înscris pentru Dinamo A. St­­r­elovan, Barta, T. Popescu (3) şi în­­ favoarea lui Dinamo B. Mihai (2)­­ şi Frăţilă (din 11 m.). întâlniri frumoase au deschis Campionatul Naţional de Tenis Eri după amiază a avut loc la Cen­trul de antrenament O.S.P. deschi­derea oficială a Campionatelor Na­ţionale de Tenis, seniori. In conti­nuare s-au desfăşurat întâlnirile e­­liminatorii din turul I, a categoriei a I-a şi a II-a masculin. Felul în către, au decurs primele matchuri, arată că jucătorii au ve­nit bine pregătiţi din punct de­ ve­dere technic şi fiecare victorie va fi câştigată cu greu. „ O întâlnire spectaculoasă a fost aceea dintre Racoviţă (Electrica Ti­­mişoatra) şi Teodorescu, amândoi prezentând o bună pregătire. Cu un joc în continuă ofensivă, fiind un ,­ bun trăgător, primul a reuşit să în­­j­­ingă cu 2—0 (6—3, 6—2).­­ Şi cuplul Anghelescu (C.S.U.B.)— Doi­na (C.S.U Cluj) a dat loc la vii I dispute. După o partidă pierdută , studentul bucureştean atacă insis-­­­tent şi câştigă următoarele două­­ partide dispunând astfel, de Dolha, i Cu 2—1 (4—6, 6—3, 6—4). ji. In general întâlnirile de eri au f vfost spectaculoase mathurile des­­făşurându-se într’un ritm viu.­­ Astăzi, începând dela 14:30 Cam­­’­pionatul Naţional continuă pe a­­celeaşi terenuri cu tururile urmă­toare ale categ. î­ri ll-a și turul I, la categoria IlI-a, la care vor parti­­cipa şi juniori. SCURTE ŞTIRI CANOTAJ. Duminică 4 Septembrie începând de la orele 9 dimineaţa pe lacul Floreasca se va desfăşura un­ concurs de canotaj rezervat începăto­rilor. Pot participa tinerii din grupă­rile bucureştene, care nu au luat parte până in prezent la nici un concurs ofi­cial de canotaj, legitimaţi sau nelegiti­maţi. I NATAŢIE. Mâine şi Duminică la Lugoj se vor desfăşura finalele cam­pionatului popular de nataţie. Totoda­tă, in cinstea acestor finale se vor des­făşura concursuri naţionale de înot, sărituri şi polo. HALTERE. Duminică Federaţia de lupte şi haltere organizează in sala Imprimeriei Centrale un concurs popu­lar de haltere. Pot participa toţi aceia care nu au luat parte până acum la concursuri oficiale. MOTOCICLISM. Gruparea sportivă a Sindicatului .Unit al Salariaţilor Ti­mişoreni, organizează pentru Dumi­nică la Timişoara o mare competiţie motociclistă. La acest concurs au fost invitate 16 grupări. BOX. Duminică 4 Septembrie se­­desfăşoară a doua etapă a competiţiei de box inter-oraşe pentru Cupa RPR. In cadrul acestei competiţii în Capi­tală se vor întâlni pe Arena Dudeşti la ora 10 dim­ reprezentativele Sibiu şi Bucureşti. • TIR: Duminică începând de la orele 8 pe Poligonul I. E. F. se vor disputa două concursuri de tir. La aceste concursuri pot participa şi as­piranţii la Insigna de Polisportiv, în condiţiunile regil­amen­tului In­signei. * Sportul în străinătate BUDAPESTA. — M. T. I. trans­mite: In ziua de 24 Septembrie va avea loc la Budapesta un match de baschet in­tre echipa Selecţionată a Republicii Populare Ungaria şi a Austriei. SOFIA. — Agenţia Telegrafică Bul­gară transmite: Cursa ciclistă „Turul Republicii Po­pulare Bulgaria“ va cuprinde 14 etape pe distanța de 1.900 km. La această cursă vor participa peste 100 de ci­clişti. I­NFORMAŢII ARLUS. — Filiala Bucureşti, anunţă pentru azi, Vineri 2 Septembrie, orele 18,30 la Casa Prieteniei Româno-So­­vietice, conferinţa tov. cpt. Avram loan, despre: ,,Matrosov, expresie a forţei uriaşe a patriotismului sovietic. După conferinţă va rula un film so­vietic. Filiala Bucureşti, anunţă pentru mâine 3 Septembrie, orele 18:30, la Casa de Cultură a Filialei, din Ca­lea Victoriei Nr. 42, conferinţa tov. prof. universitar Mircea Georgescu, care va vorbi despre: „Organiza­rea comerţului colhoznic în URSS va urma un film sovietic. Filiala Bucureşti, anunţă pentru Duminică 4 Septembrie, orele 10,30 la Casa de Cultură a Filialei, pre­zentarea cărţii ,,Tânăra Gardă“ pe care o va face tov. Marcel Breazu, redactor responsabil al ziarului Scânteia Tineretului“. Va urma filmul „Tânăra Gardă“.

Next