Scînteia Tineretului, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 3229-3255)

1959-10-17 / nr. 3243

ION POPA, Timişoara. In cercul sculptorilor amatori puteţi folosi cu succes ara­gonitul pentru realizarea de statuete, bibelouri, diferite ornamente. Aragonitul are luciul mar­morei şi transparenţa crista­lului deşi nu este nici mar­moră şi nici cristal, ci o rocă care se găseşte în regiunea izvoarelor calde şi a rocilor eruptive. Prelucrat, are proprietatea de a căpăta un luciu de pia­tră scumpă şi datorită durită­ţii lui mai mici decît a mar­morei se poate prelucra mai uşor decît aceasta. Aragonitul de Luncani (Ca­ransebeş) şi Corund (Regiu­nea Autonomă Maghiară) este de culori diferite (gri, ne­gru, vernil, alb) şi este foar­te frumos. GH CREŢEANU, Craiova. Poţi să te prezinţi la exa­menul de maturitate de trei ori consecutiv, indiferent de faptul că ai absolvit ultima clasă a şcolii medii în 1957. Dacă nici a treia oară nu reuşeşti să-i iei, este necesar să repeţi şi să promovezi ul­tima clasă a şcolii medii de cultură generală, du­pă care te poţi prezenta din nou la examenul de maturitate. MARIA SZABÓ. Oraşul Stalin. Recitalul literar este o formă complexă de populari­zare a operei unor scriitori. El permite ca prin folosirea mijloacelor artei recitative, dramatice şi muzicale să în­ţelegem mai bine opera unui scriitor. Recitalul literar poate populariza opera unui scrii­tor, un grup de probleme li­terare legate prin conţinutul de idei sau lucrări care tra­tează despre acelaşi eveni­ment După prezentarea operei, se vor citi fragmente din lu­crări, se vor audia arii inspi­rate din opera scriitorului etc. Recitalul literar necesită o pregătire minuţioasă la care poate fi antrenat între­gul colectiv artistic al clu­bului. D. ZAULEŢ. Rîmnicu Vîl­­cea. Comitetul executiv al Sfa­tului popular al oraşului Oc­nele Mari, raionul Rîmnicu- Vîlcea, ne-a răspuns, că a luat măsuri pentru a­­crea condiţii optime de viziona­re a filmelor. Astfel, odată cu darea în folosinţă a nou­lui cămin cultural, filmele vor rula într-o sală spaţioa­să şi corespunzătoare. In ceea ce priveşte aparatul de proiecţie, el va fi recondiţio­nat, pentru a asigura rularea­­ filmelor la un nivel tehnic­­ corespunzător. TEOFU. GHERMAN. Co­muna Cioara raionul Orăştie. îţi comunicam că electri­ficarea comunei Cioara din raionul Orăştie, este planifi­cată şi aprobată de către Comitetul executiv al Sfatu­lui popular regional Hune­doara, pentru anul 1960. VASILICA POPESCU. Su­ceava. Incepînd cu acest an şco­lar, au luat fiinţă un număr de cinci institute pedagogice care pregătesc profesori pen­tru şcolile de 7 ani. Aceste institute au o durată de şco­larizare de trei ani şi func­­ţionează la Bucureşti, Cra­iova, Iaşi, Galaţi şi Timi­şoara. La institutele pedagogice de trei ani sunt primiţi pe bază de concurs absolvenţi ai şcolilor medii şi absolvenţi ai şcolilor pedagogice. Aceştia vor încheia con­tracte cu sfaturile populare regionale angajîndu-se să lucreze cel puţin 6 ani după absolvire, ca profesori la şco­lile de 7 ani din mediul să­tesc. Ce planuri de viitor aveţi pentru îmbunătăţirea muncii ? (Urm­are din pag. 1­a) Ornea.­ E proaspăt absolvent al şcolii profesionale. Ştie carte. Se cam încurcă însă la unele piese. M-am gindit că nu poate fi lăsat singur. E doar tovarăşul nostru şi lucrează tot pentru motoarele care le produce uzina. Sînt ho­­tărît să fac eu treaba aceasta. Adică să-i ajut zilnic să pătrun­dă în tainele practice ale mese­riei. E firesc să fie ajutat. Toţi băieţii trebuie să muncească bine. Intr-adevăr, e firesc ca tinerii să se ajute în muncă, să lege între ei prietenii calde, bazate pe stimă şi întrajutorare, spre folosul comun, l-am dorit succes şi ne-am apropiat de tînârul Oancea Dumitru. Lucra tocmai la strunjitul unei supape. Pentru executarea mai exactă şi mai rapidă a acestei supape aş avea nevoie de un dispozitiv pentru copiat raza ei. Mă fră­­mîntă de multă vreme realizarea dispozitivului şi, cred că voi izbuti. Am cerut şi sfatul lui nea Aurică Dumitrian. El e inovator mai vechi. Are multe inovaţii. Am întrebat şi pe tovarăşii ingi­neri ai sectorului. Ei m-au ajutat să fac schiţa. Problema trebuie încă studiată. Nu e chiar­­aşa de lesne de rezolvat. Mai tot timpul liber trebuie acum să-l petrec între cărţi la bibliotecă şi acasă, la cabinetul tehnic şi în atelier. Mi-am pus în gînd ca pînă­­ la 7 Noiembrie să şlefuiesc raza supapelor cu ajutorul noului dis­pozitiv. ...Iată deci şi un inovator. Alături de el alt tînăr se gîndeş­­te să-şi ajute tovarăşul de mun­că. Un şef de brigadă vrea ca brigada lui să obţină mari eco­nomii şi să devină fruntaşă. Mai mulţi vor să înveţe sau chiar învaţă, vor să stăpinească mai bine meseria, să cunoască ma­şinile să dea producţie mare. Gînduri şi proiecte diferite, tineri diferiţi. Ideea generală este însă comună. Cu toţii vor să mun­cească mai bine. De la partid au învăţat că stă în puterea fiecă­ruia să muncească mai bine pentru a trăi mai bine. Recenta hotărîre a partidului a dovedit încă odată temeinicia acestei în­văţături. De aceea şi planurile de viitor ale tinerilor sînt îndrep­tate spre îndeplinirea cuvîntului partidului: sporirea productivi­tăţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor, duc la ridicarea con­­tinuă a nivelului de trai. Plecarea unei delegaţii de preşedinţi de sfaturi populare în Anglia Răspunzînd invitaţiei primite din partea primarilor oraşelor Birmingham, Leeds şi a distric­tului Kensington, vineri a pără­sit capitala, plecînd cu avionul spre Londra, o delegaţie com­pusă din tovarăşii : Dumitru Diaconescu, preşedintele Comite­tului Executiv al Sfatului popu­lar al Capitalei, Gheorghe Stan, preşedintele Comitetului Execu­tiv al Sfatului popular al regiu­nii Ploeşti şi Aurel Duca, preşe­dintele Comitetului Executiv al Sfatului popular al oraşului Cluj. Delegaţia va face o vizită oficială de două săptămîni în Anglia. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de reprezentanţi ai sfaturilor populare din Capitală, ai Ministerului Afacerilor Ex­terne. A fost de faţă de asemenea d-l Ph. Mc Kearney, secretar al Legaţiei Marii Britanii la Bucu­rești. Reînviind pagini din cunoscu­tul roman al lui A. Pervenţev, filmul „Kociubei“ continuă tra­diţia glorioasă a lui „Ceapaev“ regizat de celebri regizori, fraţii Vasiliev, nu numai ca temă şi stil, ci şi ca tip de erou princi­pal. Intr-adevăr, Kociubei este ca şi Ceapaev, un talentat con­ducător militar, ridicat din rio­dul maselor populare, un om simplu, lipsit de o pregătire cul­turală şi chiar politică destul de ridicată, dar plin de devotament faţă de Puterea Sovietică, faţă de cauza revoluţiei. Ceea ce deose­beşte personalitatea lui Kociubei de Ceapaev, şi cadrele intîmplă­­rilor din cele două filme, este un surplus de pitoresc pe care-l aduce filmul regizorului OzeroV, dato­rită faptului că acţiunea se pe­trece în anii războiului civil în lumea căzăcească, atît de plină de contraste şi culori variate. Kociu­bei este un demn reprezentant al cazacilor săraci şi lucrul acesta apare clar din dragostea lui pen­tru libertate şi dreptate dar în acelaşi timp el, exagerînd unele trăsături specifice, are la început apucături anarhice şi o îngîmfare copilărească ce se vor topi însă pe măsura educării lui de către partid. La început îl vedem dovedind un mare curaj in atacarea unei poziţii a gardiştilor albi, şi, apoi, întîlnind o maşină a autorităţilor sovietice, se hotărăşte să-şi săr­bătorească victoria suindu-se cu un alai întreg de tovarăşi de luptă în preistorica „limuzină“. Bineînţeles că vehiculul se strică şi cazacii îl aduc tîrîş la sediul autorităţilor sovietice, rafinaţi ca nişte puştani, de fapta lor. Pe Ko­­ciubei nu poate însă să nu-l im­presioneze bunăvoinţa activişti­lor de partid care nu-l judecă aspru pentru rechiziţionarea ma­şinii, înţelegînd că această is­pravă nu este tipică pentru ca­racterul lui şi al oamenilor săi. Procesul de înţelegere a rolului conducător al partidului se ac­­centează în mintea lui Kociubei cînd el vede că şi comisarul care i-a fost numit in unitate este un bolşevic adevărat, pe care nu-l sperie greutăţile, care nu se teme de luptă, aflindu-se mereu în pri­ma linie a focului. Astfel începe el să preţuiască sfaturile comisa­rului, îndeplinind directivele de partid cu entuziasm ca pe nişte măsuri a căror realizare hotără­şte victoria nu numai intr-un sec­tor sau altul al frontului, ci în întreaga luptă împotriva duşma­nilor poporului. Ceea ce au înţeles comuniştii, n-a reuşit însă de loc să priceapă comandantul frontului, Sorokin, care, pînă la urmă, devine­­un trădător mîrşav, întîi gelos pe succesele lui Kociubei, lăsîndu-se influenţat de specialiştii militari duşmănoşi, apoi intrat direct în cîrdăşie murdară cu ei, Sorokin (S. Stankevici) încearcă să-l de­nigreze pe viteazul cazac şi apoi să-l facă dispărut. Nereuşind, încearcă să-l ci­şt­ige de partea lui. Numai că, în ciuda lipsei de cu­noştinţe politice inalte, Kociubei are o cinste desăvîrşită, are o dragoste neţărmurită faţă de Pu­terea Sovietică, un instinct de clasă fără de greş şi un bun simţ popular care-l ajută să înţeleagă Cronica filmului manevrele lui Sorokin şi să le dejoace. Aceste calităţi, bineînţeles, îi servesc nu numai cu acest pri­lej ci în general în activitatea lui de conducător militar. Astfel poate el să-și dea seama de cin­stea fostului ofițer Roi, un om bun dar dezorientat, pe căre­­ încadrează în statul său major, ajutîndu-l să devină un luptător demn pentru cauza poporului muncitor. De asemenea, Kociubei rezolvă cu multă eficienţă cele mai diverse probleme pe care le ridică zilnic activitatea sa, do­­vedindu-se un talentat strateg şi în acelaşi timp un educator priceput al oamenilor săi. Cînd îşi dă seama de lipsurile în care se zbatea populaţia civilă din spatele frontului nu pregetă să răspundă la apelul leninist şi să muncească alături de ostaşi pen­tru a stringe recolta şi a umple saci cu cereale care vor fi expe­diaţi la Moscova, Leningrad şi alte oraşe bîntuite de foamete. Cînd unii soldaţi de ai săi se nă­pustesc asupra unei cisterne cu spirt capturată în luptă, el ştie să împiedice beţia pe care voiau s-o organizeze unele elemente înapoiate. In toate actele sale, Kociu­bei se dovedeşte a fi foarte uman, foarte apropiat de popor. Plină de tîlc şi de savoare este în acest sens una din scenele fil­mului. Ajungînd într-o gară, Ko­ciubei constată cît de mult rău făcuse clica trădătoare al lui So­rokin. într-un aşa zis spital de campanie, răniţii se zbat în jrizerie şi suferinţe, lă­saţi fără nici un ajutor medical, în timp ce personalul sanitar se ocupa cu orgii copioase. Kociu­bei ia măsuri de cazare, de hră­­nire şi tratare a răniţilor şi face şi o înscriere de „infirmieri vo­luntari” . Patrunzînd într-o gră­dină de spectacol unde burghe­zii şi speculanţii se distrau cu o operetă licenţioasă, el le taie pofta reprezentanţilor vechiului regim de a sfida suferinţele pom­porului care făcea jertfe în ros­boiul civil, întrerupe „reprezen­taţia" şi îi îndeamnă pe „onora­bilii cetăţeni“ să dea o mină de ajutor la organizarea unui spital în condiţii omeneşti, ceea ce „dumnealor“ consimt fără multă discuţie, înarmîndu-se conştin­­cioşi cu mături, cîrpe de praf şi găleţi, convingîndu-se că nu e de glumit cu Kociubei. Trădarea lui Sorokin e desco­perită, acesta este pedepsit de ostaşii roşii dar elementele co­rupte care mai rămăseseră pun la cale pieirea lui Kociubei. El este izolat cu forţa de ostaşii săi şi cade astfel în mîinile albi­lor care-i propun să treacă de partea lor. In faţa refuzului mînios al lui Kociubei, contra­revoluţionarii îl execută pe erou, spînzurîndu-l. Dar trădarea va fi descoperită, spionii gardiştilor albi pedepsiţi iar ostaşii brigăzii lui Kociubei vor duce mai de­parte în luptă, spre biruinţă, stea­gul comandantului lor iubit. Tînărul actor Nikolai Rîbnikov pe care l-am admirat şi în „înăl­ţimi“, „Primăvara pe strada Ma­­recinaia“ şi în alte filme de care ne amintim cu multă plăcere, realizează o performanţă de preţ în rolul titular, creînd figura unui conducător al Armatei Roşii de­votat pînă la ultima suflare luptei pentru fericirea poporului, de o vitejie legendară, plin de viaţă, cu un temperament vulcanic, ,JKociubei“ este un film cu un impresionant patos revolu­ţionar. B. DUMITRESCU „ KOCIUBEI“ O scenă din film Oră de sport la Școala medie unificată nr. 2 din Oradea. Foto : S. NICULESCU Cocktail în cinstea Ansamblului de cîntece populare din R.D. Vietnam Ministerul Învăţămîntului şi Culturii a oferit vineri la Aso­ciaţia oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale din R.P. Romina un cocktail în cinstea Ansamblului de cîntece şi dansuri populare din R. D. Vietnam, care se află un turneu in ţara noastră. Au participat reprezentanţi ai conducerii Ministerului învăţă­­mintului şi Culturii, ai Institutu­lui român pentru relaţiile cultu­rale cu străinătatea, ai Ministe­rului Afacerilor Externe, ai al­tor instituţii culturale, numeroşi oameni de artă şi cultură. Au fost de faţă Nguyen Minh Chuong, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam la Bucureşti şi membri ai ambasa­dei. Cocktailul s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă de caldă priete­nie. ( Agerpres) Iubitorii sportului cu balonul rotund din Capitală vor putea urmări duminică două interesan­te partide din cadrul celei de­ a 8-a etape a campionatului cate­­goriei A la fotbal. Pe stadionul Republicii, Di­namo Bucureşti întîlneşte pe Steagul Roşu Oraşul Stalin in­­tr-un meci important pentru primele locuri ale clasamentului. Repriza a doua a acestui meci va fi transmisă la posturile noastre de radio, pe programul 1, incepînd din jurul orei 16,25. Pe stadionul Giuleşti va avea loc partida dintre Rapid şi Jiul Petroşani. Meciurile încep la ora 15,30. In ţara se desfăşoară întîlni­­rile : Ştiinţa Cluj — Progresul Bucureşti; Dinamo Bacău — C.C.A. Bucureşti; Minerul Lu­pen­i—Farul Constanţa; UT Arad — Petrolul Ploeşti. ★ In prima etapă a campiona­tului de hochei pe gheaţă al R. Cehoslovace s-au înregistrat ur­mătoarele rezultate tehnice: Kladno—Spartak Praga Sokolo­­vo 2—1 (1—1, 1—0, 0—0), Ruda Hvezda Brno—Dukla Jihlava 3—1 (2—1, 1—0, 0—0), Spartak Plsen—Vitkovice 3—2 (0—1, 0—I, 3—0), Slovan Bratislava— Ghomutov 2—1 (0—t, 0—0, 2—0), Dinamo Pardubice—Opava 7—2 (3—0, 3—0, 1—2), Lz Litvinov— Spartok Brno 2—1 (0—1, 0—0, 2-0). De cîteva zile a sosit în U.R.S.S. echipa de handbal în 7 Stroitel din R.P. Polona. In pri­mul meci susţinut la Moscova handbaliştii polonezi s-au întîl­­nit cu echipa asociaţiei Trud. Cu toate că practică de foarte pu­ţin timp handbalul în 7, jucătorii sovietici au cîştigat întilnirea cu scorul de 18—8 (12—6). (Agerpres) ★ INFORMAŢII Vineri a părăsit Capitala ina­­poindu-se in patrie dr. Hilkka Hormawirta, specialistă în pro­­bleme de geriatrie din Canada, care ne-a vizitat ţara la invita­ţia Institutului român pentru re­laţiile culturale cu străinătatea şi Institutului de geriatrie din Bucureşti, înainte de plecare, într-o con­vorbire cu un redactor al Agen­ţiei „Agerpres“, dr. Hilkka Hor­­mawirta a declarat printre al­tele : Sunt profund impresionată de realizările înfăptuite în ţara dv. şi, în mod deosebit, de felul cum se manifestă aici grija faţă de om. Grija faţă de mamă şi copil, protecţia muncii în in­dustrie, problemele sociale în ge­neral, toate acestea nu pot decît să impresioneze pe un vizitator străin. Marea amploare de care se bucură construcţiile aici sint intr-adevăr uluitoare. In calitate de medic, sunt im­presionată de asemenea de vasta reţea sanitară, de grija şi felul cum statul sprijină desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice. Vă urez noi succese în­ munca dv. nobilă de viitor. ★ Crucea Roşie a R. P. Romîne a venit în ajutorul locuitorilor albanezi sinistraţi de pe urma unor cutremure, trimiţindu-le materiale de construcţie. Aceste materiale au fost transportate cu vapoare romîneşti. ★ De curînd ţara noastră a fost vizitată de două grupuri de fer­mieri americani. In afară de obiective turistice, oaspeţii au vizitat şi gospodăriile agricole de stat Hălchiu, regiunea Stalin, Popeşti-Leordeni, regiunea Bucu­reşti, precum şi regiunea viticolă Valea Călugărească, unde s-au interesat de diferite probleme ale organizării şi producţiei a­­cestor unităţi agricole. Luna prieteniei romîno-sovietice fv ■ Numeroase manifestări consacrate ştiinţei şi tehnicii sovietice Vineri, în Capitală, cu prilejul Lunii prieteniei româno-sovietice numeroase manifestări, au fost consacrate ştiinţei şi tehnicii so­vietice. Mii de oameni ai muncii au participat la conferinţele care au avut loc în săli publice, la cluburile întreprinderilor şi insti­tuţiilor, la casele de cultură, că­pătând noi cunoştinţe despre ma­rile realizări obţinute de con­structorii comunismului în dife­rite domenii ale ştiinţei şi teh­nicii­ . ★ La Casa prieteniei romîno-so­vietice A.R.L.U.S., numeroşi con­­structori, ingineri şi arhitecţi au ascultat conferinţa arhitectului sovietic A. I. Kneazev, secretar al Uniunii arhitecţilor din U.R.S.S. care a vorbit despre „Arhitectura şi construcţiile Le­ningradului“. Răspunzînd marelui interes al maselor faţă de epocalele reali­zări obţinute de oamenii de ştiinţă sovietici în domeniul cer­cetării spaţiului cosmic, filiala A.S.I.T. Bucureşti şi Consiliul orăşenesc A.R.L.U.S. au organi­zat pe această temă în aula Fa­cultăţii de ştiinţe juridice o seară de întrebări şi răspunsuri cu care prilej numeroşi cetăţeni au primit explicaţii documentate la întrebările ce le-au pus. Alte conferinţe şi manifestări culturale ca: expunerea „Reali­zări în industria pielăriei în U.R.S.S.“, care a avut loc la fabrica „Flacăra Roşie“, confe­rinţa „Aportul Uniunii Sovietice în realizarea construcţiilor ener­getice din ţara noastră“ ţinută de ing. V. Alexandrescu în aula Bibliotecii centrale universitare, conferinţa ţinută de prof. dr. Ana Aslan care a vorbit la Casa de cultură .„Petofi Şandor“ des­pre contribuţia oamenilor de ştiinţă sovietici şi români în pro­blema prevenirii îmbătrînirii, seara de filme documentare teh­­nico-ştiinţifice organizată la Casa de cultură a tineretului din raionul Nicolae Bălcescu, ca şi numeroase alte manifestări care au avut loc vineri în cadrul Lu­nii prieteniei romîno-sovietice în Capitală, s-au bucurat de parti­ciparea unui mare număr de oa­­meni ai muncii. ★ La Suceava în numeroase în­treprinderi, ingineri şi tehnicieni au conferenţiat despre „Accele­rarea progresului tehnic şi intro­ducerea automatizării în Uniunea Sovietică. La Fălticeni a avut loc un simpozion cu tema „Ştiin­ţa, tehnica şi cultura în anii sep­­tenalului“. La manifestările care au avut loc pînă acum în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, în satele şi oraşele regiunii Su­ceava, au participat peste 73.000 de oameni ai muncii. • In cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, vineri seara Opera Romina de Stat din Cluj a prezentat un spectacol cu ope­ra „Carmen" de Bizet la care şi-a dat concursul baritonul so­vietic Igor Sorokin, solist al Teatrului de Operă şi Balet din Odesa. • La Constanţa s-a deschis Festivalul filmului sovietic cu care prilej a fost prezentată, noua realizare a cineaştilor so­vietici „Soarta unui om“. Numeroase manifestări au avut loc în raionul Tulcea. Mii de muncitori, colectivişti, intelec­tuali au participat la ciclul de conferinţe pe teme ca: „Două lumi, două bilanţuri, două pers­pective“, „Comunismul pătrunde în satele sovietice'' şi altele. • La Iaşi, în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, Fi­larmonica de Stat „Moldova" a prezentat vineri seară un con­cert extraordinar care a cuprins lucrări de Rimski Korsakov şi Ceaikovski. ★ Membrii delegaţiei sindicale sovietice care se află în ţara noastră la invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor au vizi­tat vineri Combinatul siderurgic din Hunedoara. In cursul du­pă­­amiezii oaspeţii s-au întîlnit cu activişti sindicali din combinat şi membri ai Consiliului sindical raional Hunedoara. (Agerpres) din partea Ambasadei R. D. Germane Aş dori să exprim pe această cale mulţumirile mele călduroase tuturor organizaţiilor politice, sociale şi culturale, tuturor insti­tuţiilor şi întreprinderilor, pre­­cum şi tuturor tovarăşilor şi prietenilor pentru urările şi me­­sajele de salut transmise amba­sadei şi oamenilor muncii din Republica Democrată Germană cu prilejul celei de­ a zecea ani­versări a întemeierii statului nos­­tru muncitoresc-ţărânesc. WILHELM RICK ambasador extraordinar şi pleni­potenţiar al Republicii Democra­te Germane în Republica Popu­lară Romina Ceva din chipul lui Adam Jóra (Urmare din pag. La) din tată-n fiu. La cei 25 de ani ai săi Vartolomei era profesor, învăţa pe alţii, muncea fără să simtă oboseala şi se simţea bine lingă noii lui tovarăşi, care-l pre­ţuiau şi-l stimau, îndrăgise lo­curile astea şi Vartolomei a ho­­tărit cu întreaga brigadă să ră­­mînă definitiv aici, să-şi aducă familiile şi să nu mai plece îna­poi pentru toată viaţa. La 26 de ani, utemistul Var­tolomei a devenit candidat de partid. Viaţa, munca, tinereţea lui au meritat această nemăsu­rată bucurie. Vartolomei a deve­nit parcă mai matur, mai stăpîn pe el, mai cumpănit. Fiecare zi de muncă e plină de frămîntări pentru el. In toamna aceasta e peşte mai puţin ca în alţi ani. Apele au fost scăzute in primăvară, peştele nu s-a putut înmulţi în condi­ţii bune. Dar Vartolomei, ca şi Ivan Craciov, ca şi Simion Vasi­­liu şi ceilalţi pescari, comunişti şi utemişti, nu se pot împăca cu gîndul ca producţia să scadă. Cu o noapte în urmă, pescarii n-au putut dormi. Au stat între ei la taifas. Ce puteau oare face pen­tru a învinge aceste greutăţi ? Vartolomei a propus să se orga­nizeze o goană a peştelui pe o distanţă de 7 km, într-o înfundă­tură a canalului. Era o muncă deosebit de grea şi dificilă, dar producţia ar fi dublată sau chiar triplată. Pescarii au trecut la treabă. Au plecat pe canal chiar atunci, un miez de noapte. Au întins năvoade la toate gurile, sute şi sute de metri de năvoade grele. Apoi au pornit goana, şi vreme de încă o zi şi-o noapte au împins peştele spre o fundă­tură. Cînd au terminat goana e­­rau obosiţi, Vartolomei le-a spus: — Hai să aminăm niţel odih­na. Să facem treaba pină la capăt. Şi-au trecut în continuare să scoată peştele. Veneau cu lotcile pline la cherhana şi, deşi nedor­miţi de două nopţi, pescarii aveau feţele pline de bucurie. Vartolomei fluiera şi făcea glu­me părea cel mai fericit dintre ei. ... Vartolomei se uită către ceilalţi pescari şi spuse zîmbind: — Hai să mergem. Noi dăm declaraţii la ziar şi peştele o să se supere pe noi că-l lăsăm s-aştepte. M-am gindit apoi, văzîndu-l pe Vartolomei în mijlocul lotcii, stînd în picioare, masiv, cu piep­tul lat, descheiat, cu faţa luminată gălbui, că e în el intr-adevăr ceva din înfăţişarea şi sufletul comu­nist al lui Adam Jora. El şi mulţi alţii, asemenea. A apărut: „Presa noastră“ Revista Uniunii Ziariştilor din R.P.R. Anul IV Nr. 9 (41) 1959 CUPRINSUL O sarcină actuală de mare însemnătate. NICOLAE MORARU : Une­­le probleme ale presi noastre comuniste (b­). Marea noas­tră sărbătoare oglindită în presa din alte ţări. ILIE ZAHARIA: Bucureşti — centru al presei comuniste şi antifasciste. Ing. V. CIAUŞU : Cîteva probleme care stau în faţa redactorilor din secţiile a­­grare. ION BALAN şi MIRCEA MANEA: Ancheta — un gen publicistic apreciat de cititori. E. V.: De vorbă cu Boris Polevoi. MARIA MOSCU : Prin ţă­rile unde Dunărea e cu ade­vărat albastră. MARIANA PIRVULESCU : Drum­eţind prin China Nouă. GHEORGHE DINU : Pe acelaşi drum. ATI­HAI DUMITRIU : Cola­boratorii rubricilor noastre culturale. Ing. GH. DUMITRESCU : Cum sprijină ziarul „Steagul Roşu“-Petroşani întrecerea minerilor Văii Jiului pentru a da jurnaliştilor mai mult cărbune cocsificabil. ION OLARU : Un impor­tant eveniment în viaţa redacţiei ziarului „Drum nou“­­Oraşul Stalin : O puternică manifestare a solidarităţii in­ternaţionale. N. RATEŞ : Prima agenţie telegrafică din Romînia. GH. BARBU : Ziaristul so­vietic — participant activ la viața socială. Note — De peste hotare. STflWGJHEA KgNIK­t DE FIER. FONTI AMMUUMi. BROHL ALPACI PLUMB ZINC 31 ALUMINIUM m­ui

Next