Scînteia Tineretului, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 3229-3255)
1959-10-17 / nr. 3243
ION POPA, Timişoara. In cercul sculptorilor amatori puteţi folosi cu succes aragonitul pentru realizarea de statuete, bibelouri, diferite ornamente. Aragonitul are luciul marmorei şi transparenţa cristalului deşi nu este nici marmoră şi nici cristal, ci o rocă care se găseşte în regiunea izvoarelor calde şi a rocilor eruptive. Prelucrat, are proprietatea de a căpăta un luciu de piatră scumpă şi datorită durităţii lui mai mici decît a marmorei se poate prelucra mai uşor decît aceasta. Aragonitul de Luncani (Caransebeş) şi Corund (Regiunea Autonomă Maghiară) este de culori diferite (gri, negru, vernil, alb) şi este foarte frumos. GH CREŢEANU, Craiova. Poţi să te prezinţi la examenul de maturitate de trei ori consecutiv, indiferent de faptul că ai absolvit ultima clasă a şcolii medii în 1957. Dacă nici a treia oară nu reuşeşti să-i iei, este necesar să repeţi şi să promovezi ultima clasă a şcolii medii de cultură generală, după care te poţi prezenta din nou la examenul de maturitate. MARIA SZABÓ. Oraşul Stalin. Recitalul literar este o formă complexă de popularizare a operei unor scriitori. El permite ca prin folosirea mijloacelor artei recitative, dramatice şi muzicale să înţelegem mai bine opera unui scriitor. Recitalul literar poate populariza opera unui scriitor, un grup de probleme literare legate prin conţinutul de idei sau lucrări care tratează despre acelaşi eveniment După prezentarea operei, se vor citi fragmente din lucrări, se vor audia arii inspirate din opera scriitorului etc. Recitalul literar necesită o pregătire minuţioasă la care poate fi antrenat întregul colectiv artistic al clubului. D. ZAULEŢ. Rîmnicu Vîlcea. Comitetul executiv al Sfatului popular al oraşului Ocnele Mari, raionul Rîmnicu- Vîlcea, ne-a răspuns, că a luat măsuri pentru acrea condiţii optime de vizionare a filmelor. Astfel, odată cu darea în folosinţă a noului cămin cultural, filmele vor rula într-o sală spaţioasă şi corespunzătoare. In ceea ce priveşte aparatul de proiecţie, el va fi recondiţionat, pentru a asigura rularea filmelor la un nivel tehnic corespunzător. TEOFU. GHERMAN. Comuna Cioara raionul Orăştie. îţi comunicam că electrificarea comunei Cioara din raionul Orăştie, este planificată şi aprobată de către Comitetul executiv al Sfatului popular regional Hunedoara, pentru anul 1960. VASILICA POPESCU. Suceava. Incepînd cu acest an şcolar, au luat fiinţă un număr de cinci institute pedagogice care pregătesc profesori pentru şcolile de 7 ani. Aceste institute au o durată de şcolarizare de trei ani şi funcţionează la Bucureşti, Craiova, Iaşi, Galaţi şi Timişoara. La institutele pedagogice de trei ani sunt primiţi pe bază de concurs absolvenţi ai şcolilor medii şi absolvenţi ai şcolilor pedagogice. Aceştia vor încheia contracte cu sfaturile populare regionale angajîndu-se să lucreze cel puţin 6 ani după absolvire, ca profesori la şcolile de 7 ani din mediul sătesc. Ce planuri de viitor aveţi pentru îmbunătăţirea muncii ? (Urmare din pag. 1a) Ornea. E proaspăt absolvent al şcolii profesionale. Ştie carte. Se cam încurcă însă la unele piese. M-am gindit că nu poate fi lăsat singur. E doar tovarăşul nostru şi lucrează tot pentru motoarele care le produce uzina. Sînt hotărît să fac eu treaba aceasta. Adică să-i ajut zilnic să pătrundă în tainele practice ale meseriei. E firesc să fie ajutat. Toţi băieţii trebuie să muncească bine. Intr-adevăr, e firesc ca tinerii să se ajute în muncă, să lege între ei prietenii calde, bazate pe stimă şi întrajutorare, spre folosul comun, l-am dorit succes şi ne-am apropiat de tînârul Oancea Dumitru. Lucra tocmai la strunjitul unei supape. Pentru executarea mai exactă şi mai rapidă a acestei supape aş avea nevoie de un dispozitiv pentru copiat raza ei. Mă frămîntă de multă vreme realizarea dispozitivului şi, cred că voi izbuti. Am cerut şi sfatul lui nea Aurică Dumitrian. El e inovator mai vechi. Are multe inovaţii. Am întrebat şi pe tovarăşii ingineri ai sectorului. Ei m-au ajutat să fac schiţa. Problema trebuie încă studiată. Nu e chiaraşa de lesne de rezolvat. Mai tot timpul liber trebuie acum să-l petrec între cărţi la bibliotecă şi acasă, la cabinetul tehnic şi în atelier. Mi-am pus în gînd ca pînă la 7 Noiembrie să şlefuiesc raza supapelor cu ajutorul noului dispozitiv. ...Iată deci şi un inovator. Alături de el alt tînăr se gîndeşte să-şi ajute tovarăşul de muncă. Un şef de brigadă vrea ca brigada lui să obţină mari economii şi să devină fruntaşă. Mai mulţi vor să înveţe sau chiar învaţă, vor să stăpinească mai bine meseria, să cunoască maşinile să dea producţie mare. Gînduri şi proiecte diferite, tineri diferiţi. Ideea generală este însă comună. Cu toţii vor să muncească mai bine. De la partid au învăţat că stă în puterea fiecăruia să muncească mai bine pentru a trăi mai bine. Recenta hotărîre a partidului a dovedit încă odată temeinicia acestei învăţături. De aceea şi planurile de viitor ale tinerilor sînt îndreptate spre îndeplinirea cuvîntului partidului: sporirea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor, duc la ridicarea continuă a nivelului de trai. Plecarea unei delegaţii de preşedinţi de sfaturi populare în Anglia Răspunzînd invitaţiei primite din partea primarilor oraşelor Birmingham, Leeds şi a districtului Kensington, vineri a părăsit capitala, plecînd cu avionul spre Londra, o delegaţie compusă din tovarăşii : Dumitru Diaconescu, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular al Capitalei, Gheorghe Stan, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular al regiunii Ploeşti şi Aurel Duca, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular al oraşului Cluj. Delegaţia va face o vizită oficială de două săptămîni în Anglia. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de reprezentanţi ai sfaturilor populare din Capitală, ai Ministerului Afacerilor Externe. A fost de faţă de asemenea d-l Ph. Mc Kearney, secretar al Legaţiei Marii Britanii la București. Reînviind pagini din cunoscutul roman al lui A. Pervenţev, filmul „Kociubei“ continuă tradiţia glorioasă a lui „Ceapaev“ regizat de celebri regizori, fraţii Vasiliev, nu numai ca temă şi stil, ci şi ca tip de erou principal. Intr-adevăr, Kociubei este ca şi Ceapaev, un talentat conducător militar, ridicat din riodul maselor populare, un om simplu, lipsit de o pregătire culturală şi chiar politică destul de ridicată, dar plin de devotament faţă de Puterea Sovietică, faţă de cauza revoluţiei. Ceea ce deosebeşte personalitatea lui Kociubei de Ceapaev, şi cadrele intîmplărilor din cele două filme, este un surplus de pitoresc pe care-l aduce filmul regizorului OzeroV, datorită faptului că acţiunea se petrece în anii războiului civil în lumea căzăcească, atît de plină de contraste şi culori variate. Kociubei este un demn reprezentant al cazacilor săraci şi lucrul acesta apare clar din dragostea lui pentru libertate şi dreptate dar în acelaşi timp el, exagerînd unele trăsături specifice, are la început apucături anarhice şi o îngîmfare copilărească ce se vor topi însă pe măsura educării lui de către partid. La început îl vedem dovedind un mare curaj in atacarea unei poziţii a gardiştilor albi, şi, apoi, întîlnind o maşină a autorităţilor sovietice, se hotărăşte să-şi sărbătorească victoria suindu-se cu un alai întreg de tovarăşi de luptă în preistorica „limuzină“. Bineînţeles că vehiculul se strică şi cazacii îl aduc tîrîş la sediul autorităţilor sovietice, rafinaţi ca nişte puştani, de fapta lor. Pe Kociubei nu poate însă să nu-l impresioneze bunăvoinţa activiştilor de partid care nu-l judecă aspru pentru rechiziţionarea maşinii, înţelegînd că această ispravă nu este tipică pentru caracterul lui şi al oamenilor săi. Procesul de înţelegere a rolului conducător al partidului se accentează în mintea lui Kociubei cînd el vede că şi comisarul care i-a fost numit in unitate este un bolşevic adevărat, pe care nu-l sperie greutăţile, care nu se teme de luptă, aflindu-se mereu în prima linie a focului. Astfel începe el să preţuiască sfaturile comisarului, îndeplinind directivele de partid cu entuziasm ca pe nişte măsuri a căror realizare hotărăşte victoria nu numai intr-un sector sau altul al frontului, ci în întreaga luptă împotriva duşmanilor poporului. Ceea ce au înţeles comuniştii, n-a reuşit însă de loc să priceapă comandantul frontului, Sorokin, care, pînă la urmă, devineun trădător mîrşav, întîi gelos pe succesele lui Kociubei, lăsîndu-se influenţat de specialiştii militari duşmănoşi, apoi intrat direct în cîrdăşie murdară cu ei, Sorokin (S. Stankevici) încearcă să-l denigreze pe viteazul cazac şi apoi să-l facă dispărut. Nereuşind, încearcă să-l ciştige de partea lui. Numai că, în ciuda lipsei de cunoştinţe politice inalte, Kociubei are o cinste desăvîrşită, are o dragoste neţărmurită faţă de Puterea Sovietică, un instinct de clasă fără de greş şi un bun simţ popular care-l ajută să înţeleagă Cronica filmului manevrele lui Sorokin şi să le dejoace. Aceste calităţi, bineînţeles, îi servesc nu numai cu acest prilej ci în general în activitatea lui de conducător militar. Astfel poate el să-și dea seama de cinstea fostului ofițer Roi, un om bun dar dezorientat, pe căre încadrează în statul său major, ajutîndu-l să devină un luptător demn pentru cauza poporului muncitor. De asemenea, Kociubei rezolvă cu multă eficienţă cele mai diverse probleme pe care le ridică zilnic activitatea sa, dovedindu-se un talentat strateg şi în acelaşi timp un educator priceput al oamenilor săi. Cînd îşi dă seama de lipsurile în care se zbatea populaţia civilă din spatele frontului nu pregetă să răspundă la apelul leninist şi să muncească alături de ostaşi pentru a stringe recolta şi a umple saci cu cereale care vor fi expediaţi la Moscova, Leningrad şi alte oraşe bîntuite de foamete. Cînd unii soldaţi de ai săi se năpustesc asupra unei cisterne cu spirt capturată în luptă, el ştie să împiedice beţia pe care voiau s-o organizeze unele elemente înapoiate. In toate actele sale, Kociubei se dovedeşte a fi foarte uman, foarte apropiat de popor. Plină de tîlc şi de savoare este în acest sens una din scenele filmului. Ajungînd într-o gară, Kociubei constată cît de mult rău făcuse clica trădătoare al lui Sorokin. într-un aşa zis spital de campanie, răniţii se zbat în jrizerie şi suferinţe, lăsaţi fără nici un ajutor medical, în timp ce personalul sanitar se ocupa cu orgii copioase. Kociubei ia măsuri de cazare, de hrănire şi tratare a răniţilor şi face şi o înscriere de „infirmieri voluntari” . Patrunzînd într-o grădină de spectacol unde burghezii şi speculanţii se distrau cu o operetă licenţioasă, el le taie pofta reprezentanţilor vechiului regim de a sfida suferinţele pomporului care făcea jertfe în rosboiul civil, întrerupe „reprezentaţia" şi îi îndeamnă pe „onorabilii cetăţeni“ să dea o mină de ajutor la organizarea unui spital în condiţii omeneşti, ceea ce „dumnealor“ consimt fără multă discuţie, înarmîndu-se conştincioşi cu mături, cîrpe de praf şi găleţi, convingîndu-se că nu e de glumit cu Kociubei. Trădarea lui Sorokin e descoperită, acesta este pedepsit de ostaşii roşii dar elementele corupte care mai rămăseseră pun la cale pieirea lui Kociubei. El este izolat cu forţa de ostaşii săi şi cade astfel în mîinile albilor care-i propun să treacă de partea lor. In faţa refuzului mînios al lui Kociubei, contrarevoluţionarii îl execută pe erou, spînzurîndu-l. Dar trădarea va fi descoperită, spionii gardiştilor albi pedepsiţi iar ostaşii brigăzii lui Kociubei vor duce mai departe în luptă, spre biruinţă, steagul comandantului lor iubit. Tînărul actor Nikolai Rîbnikov pe care l-am admirat şi în „înălţimi“, „Primăvara pe strada Marecinaia“ şi în alte filme de care ne amintim cu multă plăcere, realizează o performanţă de preţ în rolul titular, creînd figura unui conducător al Armatei Roşii devotat pînă la ultima suflare luptei pentru fericirea poporului, de o vitejie legendară, plin de viaţă, cu un temperament vulcanic, ,JKociubei“ este un film cu un impresionant patos revoluţionar. B. DUMITRESCU „ KOCIUBEI“ O scenă din film Oră de sport la Școala medie unificată nr. 2 din Oradea. Foto : S. NICULESCU Cocktail în cinstea Ansamblului de cîntece populare din R.D. Vietnam Ministerul Învăţămîntului şi Culturii a oferit vineri la Asociaţia oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale din R.P. Romina un cocktail în cinstea Ansamblului de cîntece şi dansuri populare din R. D. Vietnam, care se află un turneu in ţara noastră. Au participat reprezentanţi ai conducerii Ministerului învăţămintului şi Culturii, ai Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, ai Ministerului Afacerilor Externe, ai altor instituţii culturale, numeroşi oameni de artă şi cultură. Au fost de faţă Nguyen Minh Chuong, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam la Bucureşti şi membri ai ambasadei. Cocktailul s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. ( Agerpres) Iubitorii sportului cu balonul rotund din Capitală vor putea urmări duminică două interesante partide din cadrul celei de a 8-a etape a campionatului categoriei A la fotbal. Pe stadionul Republicii, Dinamo Bucureşti întîlneşte pe Steagul Roşu Oraşul Stalin intr-un meci important pentru primele locuri ale clasamentului. Repriza a doua a acestui meci va fi transmisă la posturile noastre de radio, pe programul 1, incepînd din jurul orei 16,25. Pe stadionul Giuleşti va avea loc partida dintre Rapid şi Jiul Petroşani. Meciurile încep la ora 15,30. In ţara se desfăşoară întîlnirile : Ştiinţa Cluj — Progresul Bucureşti; Dinamo Bacău — C.C.A. Bucureşti; Minerul Lupeni—Farul Constanţa; UT Arad — Petrolul Ploeşti. ★ In prima etapă a campionatului de hochei pe gheaţă al R. Cehoslovace s-au înregistrat următoarele rezultate tehnice: Kladno—Spartak Praga Sokolovo 2—1 (1—1, 1—0, 0—0), Ruda Hvezda Brno—Dukla Jihlava 3—1 (2—1, 1—0, 0—0), Spartak Plsen—Vitkovice 3—2 (0—1, 0—I, 3—0), Slovan Bratislava— Ghomutov 2—1 (0—t, 0—0, 2—0), Dinamo Pardubice—Opava 7—2 (3—0, 3—0, 1—2), Lz Litvinov— Spartok Brno 2—1 (0—1, 0—0, 2-0). De cîteva zile a sosit în U.R.S.S. echipa de handbal în 7 Stroitel din R.P. Polona. In primul meci susţinut la Moscova handbaliştii polonezi s-au întîlnit cu echipa asociaţiei Trud. Cu toate că practică de foarte puţin timp handbalul în 7, jucătorii sovietici au cîştigat întilnirea cu scorul de 18—8 (12—6). (Agerpres) ★ INFORMAŢII Vineri a părăsit Capitala inapoindu-se in patrie dr. Hilkka Hormawirta, specialistă în probleme de geriatrie din Canada, care ne-a vizitat ţara la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea şi Institutului de geriatrie din Bucureşti, înainte de plecare, într-o convorbire cu un redactor al Agenţiei „Agerpres“, dr. Hilkka Hormawirta a declarat printre altele : Sunt profund impresionată de realizările înfăptuite în ţara dv. şi, în mod deosebit, de felul cum se manifestă aici grija faţă de om. Grija faţă de mamă şi copil, protecţia muncii în industrie, problemele sociale în general, toate acestea nu pot decît să impresioneze pe un vizitator străin. Marea amploare de care se bucură construcţiile aici sint intr-adevăr uluitoare. In calitate de medic, sunt impresionată de asemenea de vasta reţea sanitară, de grija şi felul cum statul sprijină desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice. Vă urez noi succese în munca dv. nobilă de viitor. ★ Crucea Roşie a R. P. Romîne a venit în ajutorul locuitorilor albanezi sinistraţi de pe urma unor cutremure, trimiţindu-le materiale de construcţie. Aceste materiale au fost transportate cu vapoare romîneşti. ★ De curînd ţara noastră a fost vizitată de două grupuri de fermieri americani. In afară de obiective turistice, oaspeţii au vizitat şi gospodăriile agricole de stat Hălchiu, regiunea Stalin, Popeşti-Leordeni, regiunea Bucureşti, precum şi regiunea viticolă Valea Călugărească, unde s-au interesat de diferite probleme ale organizării şi producţiei acestor unităţi agricole. Luna prieteniei romîno-sovietice fv ■ Numeroase manifestări consacrate ştiinţei şi tehnicii sovietice Vineri, în Capitală, cu prilejul Lunii prieteniei româno-sovietice numeroase manifestări, au fost consacrate ştiinţei şi tehnicii sovietice. Mii de oameni ai muncii au participat la conferinţele care au avut loc în săli publice, la cluburile întreprinderilor şi instituţiilor, la casele de cultură, căpătând noi cunoştinţe despre marile realizări obţinute de constructorii comunismului în diferite domenii ale ştiinţei şi tehnicii . ★ La Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S., numeroşi constructori, ingineri şi arhitecţi au ascultat conferinţa arhitectului sovietic A. I. Kneazev, secretar al Uniunii arhitecţilor din U.R.S.S. care a vorbit despre „Arhitectura şi construcţiile Leningradului“. Răspunzînd marelui interes al maselor faţă de epocalele realizări obţinute de oamenii de ştiinţă sovietici în domeniul cercetării spaţiului cosmic, filiala A.S.I.T. Bucureşti şi Consiliul orăşenesc A.R.L.U.S. au organizat pe această temă în aula Facultăţii de ştiinţe juridice o seară de întrebări şi răspunsuri cu care prilej numeroşi cetăţeni au primit explicaţii documentate la întrebările ce le-au pus. Alte conferinţe şi manifestări culturale ca: expunerea „Realizări în industria pielăriei în U.R.S.S.“, care a avut loc la fabrica „Flacăra Roşie“, conferinţa „Aportul Uniunii Sovietice în realizarea construcţiilor energetice din ţara noastră“ ţinută de ing. V. Alexandrescu în aula Bibliotecii centrale universitare, conferinţa ţinută de prof. dr. Ana Aslan care a vorbit la Casa de cultură .„Petofi Şandor“ despre contribuţia oamenilor de ştiinţă sovietici şi români în problema prevenirii îmbătrînirii, seara de filme documentare tehnico-ştiinţifice organizată la Casa de cultură a tineretului din raionul Nicolae Bălcescu, ca şi numeroase alte manifestări care au avut loc vineri în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice în Capitală, s-au bucurat de participarea unui mare număr de oameni ai muncii. ★ La Suceava în numeroase întreprinderi, ingineri şi tehnicieni au conferenţiat despre „Accelerarea progresului tehnic şi introducerea automatizării în Uniunea Sovietică. La Fălticeni a avut loc un simpozion cu tema „Ştiinţa, tehnica şi cultura în anii septenalului“. La manifestările care au avut loc pînă acum în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, în satele şi oraşele regiunii Suceava, au participat peste 73.000 de oameni ai muncii. • In cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, vineri seara Opera Romina de Stat din Cluj a prezentat un spectacol cu opera „Carmen" de Bizet la care şi-a dat concursul baritonul sovietic Igor Sorokin, solist al Teatrului de Operă şi Balet din Odesa. • La Constanţa s-a deschis Festivalul filmului sovietic cu care prilej a fost prezentată, noua realizare a cineaştilor sovietici „Soarta unui om“. Numeroase manifestări au avut loc în raionul Tulcea. Mii de muncitori, colectivişti, intelectuali au participat la ciclul de conferinţe pe teme ca: „Două lumi, două bilanţuri, două perspective“, „Comunismul pătrunde în satele sovietice'' şi altele. • La Iaşi, în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, Filarmonica de Stat „Moldova" a prezentat vineri seară un concert extraordinar care a cuprins lucrări de Rimski Korsakov şi Ceaikovski. ★ Membrii delegaţiei sindicale sovietice care se află în ţara noastră la invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor au vizitat vineri Combinatul siderurgic din Hunedoara. In cursul dupăamiezii oaspeţii s-au întîlnit cu activişti sindicali din combinat şi membri ai Consiliului sindical raional Hunedoara. (Agerpres) din partea Ambasadei R. D. Germane Aş dori să exprim pe această cale mulţumirile mele călduroase tuturor organizaţiilor politice, sociale şi culturale, tuturor instituţiilor şi întreprinderilor, precum şi tuturor tovarăşilor şi prietenilor pentru urările şi mesajele de salut transmise ambasadei şi oamenilor muncii din Republica Democrată Germană cu prilejul celei de a zecea aniversări a întemeierii statului nostru muncitoresc-ţărânesc. WILHELM RICK ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Democrate Germane în Republica Populară Romina Ceva din chipul lui Adam Jóra (Urmare din pag. La) din tată-n fiu. La cei 25 de ani ai săi Vartolomei era profesor, învăţa pe alţii, muncea fără să simtă oboseala şi se simţea bine lingă noii lui tovarăşi, care-l preţuiau şi-l stimau, îndrăgise locurile astea şi Vartolomei a hotărit cu întreaga brigadă să rămînă definitiv aici, să-şi aducă familiile şi să nu mai plece înapoi pentru toată viaţa. La 26 de ani, utemistul Vartolomei a devenit candidat de partid. Viaţa, munca, tinereţea lui au meritat această nemăsurată bucurie. Vartolomei a devenit parcă mai matur, mai stăpîn pe el, mai cumpănit. Fiecare zi de muncă e plină de frămîntări pentru el. In toamna aceasta e peşte mai puţin ca în alţi ani. Apele au fost scăzute in primăvară, peştele nu s-a putut înmulţi în condiţii bune. Dar Vartolomei, ca şi Ivan Craciov, ca şi Simion Vasiliu şi ceilalţi pescari, comunişti şi utemişti, nu se pot împăca cu gîndul ca producţia să scadă. Cu o noapte în urmă, pescarii n-au putut dormi. Au stat între ei la taifas. Ce puteau oare face pentru a învinge aceste greutăţi ? Vartolomei a propus să se organizeze o goană a peştelui pe o distanţă de 7 km, într-o înfundătură a canalului. Era o muncă deosebit de grea şi dificilă, dar producţia ar fi dublată sau chiar triplată. Pescarii au trecut la treabă. Au plecat pe canal chiar atunci, un miez de noapte. Au întins năvoade la toate gurile, sute şi sute de metri de năvoade grele. Apoi au pornit goana, şi vreme de încă o zi şi-o noapte au împins peştele spre o fundătură. Cînd au terminat goana erau obosiţi, Vartolomei le-a spus: — Hai să aminăm niţel odihna. Să facem treaba pină la capăt. Şi-au trecut în continuare să scoată peştele. Veneau cu lotcile pline la cherhana şi, deşi nedormiţi de două nopţi, pescarii aveau feţele pline de bucurie. Vartolomei fluiera şi făcea glume părea cel mai fericit dintre ei. ... Vartolomei se uită către ceilalţi pescari şi spuse zîmbind: — Hai să mergem. Noi dăm declaraţii la ziar şi peştele o să se supere pe noi că-l lăsăm s-aştepte. M-am gindit apoi, văzîndu-l pe Vartolomei în mijlocul lotcii, stînd în picioare, masiv, cu pieptul lat, descheiat, cu faţa luminată gălbui, că e în el intr-adevăr ceva din înfăţişarea şi sufletul comunist al lui Adam Jora. El şi mulţi alţii, asemenea. A apărut: „Presa noastră“ Revista Uniunii Ziariştilor din R.P.R. Anul IV Nr. 9 (41) 1959 CUPRINSUL O sarcină actuală de mare însemnătate. NICOLAE MORARU : Unele probleme ale presi noastre comuniste (b). Marea noastră sărbătoare oglindită în presa din alte ţări. ILIE ZAHARIA: Bucureşti — centru al presei comuniste şi antifasciste. Ing. V. CIAUŞU : Cîteva probleme care stau în faţa redactorilor din secţiile agrare. ION BALAN şi MIRCEA MANEA: Ancheta — un gen publicistic apreciat de cititori. E. V.: De vorbă cu Boris Polevoi. MARIA MOSCU : Prin ţările unde Dunărea e cu adevărat albastră. MARIANA PIRVULESCU : Drumeţind prin China Nouă. GHEORGHE DINU : Pe acelaşi drum. ATIHAI DUMITRIU : Colaboratorii rubricilor noastre culturale. Ing. GH. DUMITRESCU : Cum sprijină ziarul „Steagul Roşu“-Petroşani întrecerea minerilor Văii Jiului pentru a da jurnaliştilor mai mult cărbune cocsificabil. ION OLARU : Un important eveniment în viaţa redacţiei ziarului „Drum nou“Oraşul Stalin : O puternică manifestare a solidarităţii internaţionale. N. RATEŞ : Prima agenţie telegrafică din Romînia. GH. BARBU : Ziaristul sovietic — participant activ la viața socială. Note — De peste hotare. STflWGJHEA KgNIKt DE FIER. FONTI AMMUUMi. BROHL ALPACI PLUMB ZINC 31 ALUMINIUM mui