Scînteia Tineretului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6312-6337)

1969-09-11 / nr. 6321

r Pag. 2 „Danubius 69“ Cea de a doua seară a în­trecerilor Festivalului „Da­nubius ’69“ a fost marcată de prezenţa în scenă a for­maţiilor artistice amatoare reprezentînd oraşul de la gurile Dunării, cîştigător în ediţia de anul trecut a tro­feului principal, premiul pentru cel mai bun ansam­blu folcloric. Ca şi în anul trecut, Tulcea a prezentat un spectacol închegat în care poezia, cîntecul şi jocul s-au împletit într-o suită evoca­toare a frumuseţilor locului. Comori ale artei cintecului păstrate din străbuni au fost aduse pe scenă de Smira Floarea şi un grup vocal compus din 10 fete. „Şi sună cavale / Pe a Dunării cale...“. Un dans străvechi, „hora-n bătaie“, a fost interpretat de moş Ion Sini, laureat al celui de-al IX-lea concurs al a­­matorilor. La acelaşi con­curs taraful a ciştigat premiul II. Un tablou fol­cloric a fost prezentat de artiştii din Tulicea. Pe scena Casei de cultură din Tr. Severin a evoluat în cea de-a doua seară a festi­valului şi formaţia artistică din Corabia. Artiştii amatori din Corabia au început cu muzica uşoară continuînd semnalul concursului „Valu­rile Dunării“ pe strunele chi­tarelor electrice. Ansamblul folcloric din Co­rabia a adus hore specifice localităţii şi dansuri bărbă­teşti jucate de tineri con­structori de la şantierul din localitate. VICTOR CONSTANTINESCU AZI. IN LIBRĂRII EDITURA POLITICA Charles de Gaulle : Memorii de război (cartonat), lei 20,50. Ioniţă Olteanu : „Structuri orga­nizatorice de întreprinderi moder­ne» ’ *le» ^contribuţii la dezbaterea problemelor teoretice ale econo­miei socialiste“, lei 36,00. editura pentru literatură Puia Florica-Rebreanu : „Zilele care au plecat­*, lei 13,50. Ion Calovia : „Spiritul pămîntu­lui“, lei 6,25. Dan Deşliu : „Drumul spre Dik­son“, lei 4,25. Alexandru Lungu : „Altceva de­cit umbra“, lei 11,50. Traian Iancu : „Dragostele mele“, lei 6,50. Ileana Vulpescu : „Proza“, lei 5 75. ’Ion Nicolescu : „Indulgenţe“, lei 6,50. Grigore Hagiu : „Spaţiile som­nului“, lei 8,75. Tudor Vasiliu : „In general, triumful pădurilor“, lei 3,00. Dan Constantinescu : „Unde“, lei 6,00. M . George Boitor : „Seară de apa , lei 6,50. . . . Gh. Ionescu-Gion : „Versuri , lei 8 75. Ludmila Guiţescu : „Fîntîni“, lei 9,00. Liviu Mănescu-Chiriacescu : „O­chi de pisică“, lei 5,50. EDITURA TINERETULUI Ion Ochinciuc : „îngerul negru“, lei 7,50. D. Popovici : „Romantismul ro­mânesc“, lei 6,00. Victor Frunză : „Se caută un Balaur“, lei 3,00. Ovidiu Hotinceanu : „Sămînţa, lei 6,00. Iosef Nesvadka : Idiotul din Xeenemuende“, lei 4,25. EDITURA PENTRU LITERATURA UNIVERSALA Yves Gandon : „Jaquiette, doam­na urgiilor“, lei 7,00. STĂPÎNII VOLANULUI ÎN CONCURS In cursul după-amiezii de mărfi, sala de festi­vităţi a Clubului I.T.B. a devenit neincăpătoare pentru cei veniţi să asiste, de astă dată, nu la un spectacol, ci la o întrecere, care urm­a să decidă pe cel mai bun în meserie. Aici a avut loc faza pe municipiu a concursului „Stăpîn pe volan“, organizat, anul acesta, pentru prima dată, în cadrul acţiunilor întreprinse de C.C. al U.T.C., pentru ridicarea cunoştinţelor profesionale ale tineretului din întreaga ţară. început la 1 iulie, cu o probă practică la locul de muncă, concursul a antrenat, iniţial, circa 600 de tineri din între­prinderile de transport ale Capitalei (şoferi de autobuze, basculante şi camioane), din care au fost selecţionaţi pentru faza finală 30 de partici­panţi, cu peste 270 de puncte obţinute fiecare. Concurenţii aflaţi marţi în întrecere sunt primii­­ şase clasaţi în urma probei de baraj desfăşurată luni, 8 septembrie a.c., la sediul prin completarea formularelor pentru obţinerea car­netului de şofer. Timp de o oră şi jumătate, cit a durat verificarea cunoştinţelor celor şase candi­daţi la primele locuri (examinator: actorul Şerban Cantacuzino), juriul, format din specialişti ai Di­recţiei generale I.T.B. şi ai I.M.M.B., ca şi cei peste 200 de asistenţi din sală, au putut să apre­cieze gradul de pregătire a candidaţilor, înce­­pînd cu regulile de ordine interioară şi terminind cu cele de circulaţie şi mecanică. Semnificativ este fapul că trei din cele cinci grupe de între­bări s-au axat pe respectarea regulilor de circu­laţie — capitol la care s-a constatat, în ultimul timp, lacune serioase în rîndul celor mai tineri conducători auto (şi chiar şi in cadrul acestui concurs, răspunsurile nu s-au situat întotdeauna „la înălţime“). Primii clasaţi: Sora Elisabeta —­­Autobaza „Floreasca“ (premiul 1 — 600 de lei); Malancaş Nicolae — Autobaza „Chirigiu“ (pr. 11 — 500 de lei) ; Pantazi Cristian — Autobaza „Dristor“ (pr. III — 400 de lei). Un concurs care şi-a atins scopul, „cîştigătorul fiind — aşa cum sublinia Ionel Vlad, locţiitorul secretarului Comitetului U.T.C. al I.T.B. — în­treaga întreprindere“, iar iniţiativa în sine — un aspect pozitiv în pregătirea profesională a tine­retului. . încheierea examenului de admitere în şcolile de maiştri Miercuri s-a încheiat exa­menul de admitere in şcolile de maiştri. Funcţionînd pe lingă marile întreprinderi, fabrici, uzine, şantiere de construcţie, aceste şcoli pre­gătesc absolvenţi in 127 de specialităţi. Anul acesta, pes­te 7 300 muncitori calificaţi, absolvenţi ai şcolilor profe­sionale, ai altor şcoli echiva­lente sau ai liceelor de cul­tură generală s-au îndreptat spre şcolile de maiştri. Orăşelul de la poa-­­ lele Bucegilor — Buşteni — are, în a­­fară de cadrul natu­ral deosebit de pito­resc şi o altă ten­taţie : Muzeul me­morial „Cezar Pe­­trescu“, Strada Băilor, colţ cu str. T. Vladimi­­rescu... Graţie amabilită­ţii profesoarei pen­sionare Smaranda Chchata, sora proza­torului, recompu­nerii — în limitele unei simple vizite — traiectoria bio­grafiei omului şi ar­tistului Cezar Pe­­trescu. De la triumful public la dizgraţia unora dintre criticii contemporani lui — furcile caudine ale receptării şi, impli­cit, ale recunoaşte­rii — şi de aici la o reală restituire, pe care cititorul o în­cearcă, separînd „metalul preţios“ de elementul facil şi efemer, nimic din ceea ce întreţine ne­stins interesul poste­rităţii, nu scapă spa­ţiului afectat unei „vieţi de om, aşa cum a fost“ Este greu de pre­supus că muzeul... cuprinde tot ce a a­­parţinut lui Cezar Petrescu. Dar, şi cu lacunele bănuite — fapt pentru care cer­cetătorii vor avea, probabil, suficiente motive să fie neli­niştiţi — bogăţia ex­ponatelor, de la sui­ta de biblioteci cu a­­proape 10 000 de vo­lume (ediţii proprii succesive , titluri de opere străine în cî­­teva limbi de mare circulaţie; colecţii de reviste şi ziare, între care aceea a revistei „Hiena“ — 1918—1919 reprezintă un uni­cat), la lucruri inti­me, de tabiet (restul ultimei ţigări prinse în pipă , ustensilele necesare pregătirii „cafelei turceşti“ ş.a.) sau la obiecte de interior (covoare, mobilier rustic, lam­padare, piese deco­rative) , oferă un material documen­tar indispensabil e­­laborării de lucrări cu caracter ştiinţi­fic (studii monogra­fice) sau literar, in­spirate din viaţa şi creaţia prozatorului. ADINA POPA P.S Vizita la Muzeul memorial „C e­z­a­r Petrescu“ — muzeu­­l cliput ce se înscrie, cu siguranţă, între cele mai reuşite in­stituţii de acest gen la noi în ţară — re­vendică, dincolo de eventaiul de impre­sii vii, dreptul unei întrebări care aş­teaptă un răspuns neîntîrziat . Cînd au de gînd constructorii de la I.G.O.S.­Sinaia să termine cea de a patra latură a zidu­lui ce împrejmuie vila ? Se ştie, doar, că au trecut pe aici prin aprilie a.c. şi­­sensibili la observa­ţia că fac un lucru de mîntuială — frag­mentul de zid se nă­ruie văzînd cu ochii! — au dispărut cu materiale, cu tot... Poate Consiliul popu­lar — Bușteni să-i îmbuneze cumva... A. P. PĂRINŢI! Se apropie deschiderea noului an şcolar. Uniforme noi pentru şcolarii din toate clasele vă oferă în sortiment bogat magazinele pentru confecţii, magazinele specializate pentru copii şi adolescenţi. — SARAFANE, BLUZE, ROCHIŢE, ŞORTULEŢE, FUSTE, COS­TUME UNIFORME (CU PANTALONI LUNGI SAU SCURŢI), CĂMĂŞI, PANTOFI ETC. — Evitaţi aglomeraţia din ultimele zile, procurînd chiar astăzi UNIFORMELE ŞCOLARE necesare copiilor de. (Urmare din pag. I) spus: „Liceul nostru şi-a creat, în privinţa muncii patriotice, o tradiţie trainică. Noi, cei din cla­sa a XI-a A, ca de altfel toţi cei 150 de elevi ai liceului, care vom lucra în zilele acestea la trei din fermele de la I.A.S. Popeşti-Leor­­deni, sîntem hotăriţi să nu des­­minţim această tradiţie. Ne-am întors din vacanţă, din tabere, li­nii de la munte, alţii de la mare, alţii din străinătate (colegul Ovi­diu Demetrescu, de pildă, a fost în Franţa) cu forţe proaspete, dornici să muncim şi totodată să ne depanăm amintirile verii. Liceul nostru a lucrat anul trecut şi pe Şantierul aeroportului de la Otopeni ■— şi ţin să vă spun că nicăieri n-am avut conştiinţa, noi, clasele, ca sîntem nişte colective unite, ca în împrejurările create de munca patriotică. Pornim, deci, spre Popeşti-Leordeni stă­­pîniţi de un singur sentiment : nerăbdarea de a ne apuca de lucru cit mai repede“. ★ ...Ieri, curţile a zeci şi zeci de licee din ţară au cunoscut vibra­ţia caldă a reîntîlnirii colegilor, a reîntîlnirii cu profesorii, a plecă­rii către ogoare. Mam­e emoţio­nate şi grijulii şi-au condus o­­draslele pînă la maşină, dindu-le ultimele sfaturi... Directorii severi şi mîndri de învăţăceii lor au for­mulat ultimele dispoziţii... Profe­sorii însoţitori — adevărate co­mandamente — şi-au luat „tru­pele“ în primire... Au fost flutu­rate batiste şi şepci, au huruit motoare şi, mai cu seamă, au ră­sunat sub cerul toamnei, cîntece de primăvară. Ieri, în splendida dimineaţă a lui „Septembrie al şcolii", cam în jurul aceleiaşi ore, 90000 de ti­neri au făcut să răsune în văz­duhul ţării cîntecul lor proaspăt, ca o mărturie a dragostei de muncă in spiritul căreia este edu­cat tineretul nostru studios. Ieri către print, 1 350 de „pos­turi de luptă“ de pe frontul paşnic al belşugului au primit forţe proaspete. LA CONSTANŢA: 3100 ELEVI RAPORTEAZĂ PRIMELE SUCCESE Dominaţi de entuziasmul ca­racteristic vîrstei, precum şi de dorinţa de a contribui cu întrea­ga lor putere de muncă la strînsul recoltei acestei toamne, trei mii şi o sută de elevi ai claselor mari din liceele judeţului Constanţa au pornit ieri, 10 septembrie, că­tre întreprinderile agricole de stat. Timp de douăzeci de zile, ei se vor întrece, alături de cei­lalţi lucrători ai fertilelor ogoare dobrogene, pentru strînsul fără pierderi a porumbului, strugurilor, florii soarelui, fructelor şi legu­melor. Elevii celor două licee din o­­raşul Medgidia, aproape şase sute la număr, lucrează în cadrul fermelor agricole ale întreprinde­rii de stat din localitate. Pe cei mai mulţi i-am întîlnit la recol­tatul strugurilor de masă. — Unitatea noastră are o sar­cină foarte mare de struguri la export, ne spunea inginerul Ma­rin Tudoran, directorul unităţii, iar prezenţa elevilor, îndeosebi a elevelor, la executarea culesului şi a cizelatului la ciorchini, ne e de un mare ajutor. Scontăm pe o creştere a capacităţii de livrare cu cel puţin trei vagoane pe zi. Băieţii vor lucra la efectuarea cu­lesului la porumb. Faptul că le asigurăm o cazare cu nimic mai prejos decit cea din căminele şcolilor, hrană consistentă în 4 mese pe zi, că evidenţa muncii se ţine precis pe echipe, remunera­rea făcîndu-se săptămînal, va sti­mula, fără îndoială, munca, va genera acţiuni cu un şi mai mare efect asupra impulsionării ritmu­lui de lucru. Bilanţul primei zile de lucru e mai mult decit edifi­cator. Toate echipele şi-au înde­plinit norma, cîştigul net al fiecă­rui elev fiind de peste 30 lei. Aceeaşi atmosferă de lucru e şi la Agigea, Amzacea, Mangalia, Neptun, Nazarcea şi Murfatlar, peste tot unde, începînd de ieri, mniinile harnice ale elevilor s-au alăturat, într-o dăruire totală, muncii de pe cîmpiile dobrogene. O garanţie în plus e dată de fap­tul că această acţiune a fost pri­vită cu toată răspunderea încă de la început. (Fie şi numai în­tr-o paranteză, trebuie amintit că, din partea elevilor claselor X şi XI din cadrul liceelor jude­ţului Constanţa, la comandament s-au primit numai 7 cereri de scutire, 7 din 3 108 elevi... Şi a­­ceştia, avînd de partea lor argu­mente foarte convingătoare­. — Cum v-au primit agriculto­rii ? — i-am întrebat, într-o an­chetă fulger desfăşurată la jumă­tatea primei zile de lucru, pe e­­levii aflaţi la acţiunile patriotice în cadrul unor întreprinderi agri­cole din judeţ. — Totul e aşa cum ni s-a spus la şcoală: dormitoare cu­rate, masa bună, atmosferă de lucru, răspundere, o îndrumare a­­tentă şi permanentă. (Sanda­­Tă­­descu, elevă la liceul nr 2 Con­stanţa, pe care am întîlnit-o la I.A.S. Murfatlar). — Ni s-au asigurat condiţii din cele mai bune ; printre altele, a­­vem la dispoziţie şi sala de spec­tacole a unităţii, unde putem or­ganiza în fiecare seară dans, ac­tivităţi distractive. Ziua, însă, ni se cere să lucrăm. Şi sîntem spri­jiniţi să lucrăm cu toate forţele noastre (Sena Menlizat, elevă la liceul din Techirghiol, aflată la I.A.S. Agigea). ...Alături de mecanizatori, ţărani cooperatori şi specialişti din ju­deţ, cei peste 3­­00 de elevi a­­flaţi acum la acţiunile patriotice se pregătesc — cu seriozitate şi pasiune — să înscrie succese bo­gate pe agenda de lucru a aces­tei toamne. GH. BRAD Soli de primă­vară pe ogoarele toamnei wW SÜNJEI A TINERETULUI Intre 10-13 septembrie Consfătuirea cadrelor didactice In întreaga ţară au în­ceput tradiţionalele consfă­tuiri ale cadrelor didactice. Desfăşurîndu-se in ajunul deschiderii anului de învă­­ţămînt, ele prilejuiesc cor­pului nostru profesoral dez­baterea unei game largi de probleme privind obligaţii­le ce le revin în transpune­rea in viaţă a politicii şco­lare stabilite de Congresul al X-lea al partidului, în funcţie de categoria de elevi cărora li se adresează, cadrele didactice vor dis­cuta despre specificul cla­selor I cu copii de 6 ani, pe temeiul celor doi ani de ex­perienţă, despre particulari­tăţile clasei a IX-a a şcolii generale, care îşi face debu­tul în acest 15 septembrie, despre măsurile necesare a fi luate, din primele zile de şcoală, în sprijinul celei de a doua promoţii de absol­venţi ai clasei a XII-a. Dar aria problemelor figurind pe agenda consfătuirilor ca­drelor didactice include ne­numărate alte aspecte lega­te de bunul mers al şcolii, de perfecţionarea corpului profesoral, de ridicarea va­lorii educative a acţiunilor extraşcolare. M. V. „Bijuteriile" de la Reghin 27 noi produse au fost omo­logate la Complexul pentru industrializarea lemnului din Reghin. Unele dintre aceste „bijuterii“ au şi intrat în producţia de serie : ghitare­le semiacustice şi bas pentru amplificare, patru tipuri de schiuri în combinaţia că­rora intră lemnul, folii de material plastic, fibre de sticlă şi lame de metal ; o nouă ambarcaţiune din placa­je din lemn exotic ; barcă din masă plastică, fibră de sticlă, poliester şi polistiren expondat şi altele. In prezent colectivul de aici realizează o gamă largă de instrumente muzicale cu coarde din lemn exotic : trandafir indian, păr african, chiparos, etc. mate­riale lemnoase de mare re­zonanță și acusticitate. Noul pod de la Călugăreni EXPERIENŢELE DE LABORATOR ÎŞI PROPUN SA ELUCIDEZE ORIGINEA VIEŢII PE PĂMÎNT Oamenii de ştiin­ţă consideră că, în urmă cu milenii, ra­diaţii ultraviolete intense, provenite de pe Soare, au „bom­bardat“ suprafaţa globului terestru fară piedici. Atmos­fera Pămîntului se compunea în vremea aceea din metan, va­pori de apă şi canti­tăţi mici de hidro­gen. Alte surse de energie care exerci­tau o influenţă în­semnată asupra su­prafeţei globului te­restru erau descăr­cările electrice, ra­diaţiile elementelor radioactive şi căldu­ra provenită din e­­rupţii vulcanice. Se crede că, sub influenţa energiilor solare, a descărcări­lor electrice şi a e­­manaţiilor radioac­tive, s-au transfor­mat materiile anor­ganice din atmosfe­ra Pămîntului, pînă ce, în mod treptat, ele au luat forma unor substanţe or­ganice. Se presupu­ne că aceste procese au continuat timp de sute de milioane de ani, pînă cînd, spon­tan, moleculele or­ganice complexe au devenit nucleotide. Acestea, deşi nu a­­veau viaţă proprie, au constituit bazele pe care s-a „constru­it“ viaţa. Se mai pre­supune, în sfîrşit, că, la rindul lor, aceste elemente structu­rale s-au acumulat în oceanele primiti­ve, formînd prima „soluţie chimică“ şi s-au combinat pen­tru a da naştere unor entităţi micro­scopice complexe care au început să se reproducă, căpătînd astfel viaţă. In laboratoarele Institutului de Exo­biologie de la Ames, San Francisco, a fost reprodusă o parte însemnată a acestui proces, care se crede că ar fi a­­vut loc cu mii de mi­lioane de ani in urmă. Intr-o retortă au fost introduse ma­teriile din care era compusă suprafaţa de atunci a Pămin­­tului şi gazele din care era constituită atmosfera. Apoi re­torta a fost supusă acţiunii razelor ul­traviolete pentru a reconstitui întocmai cele petrecute cînd­­va pe Pămînt. In acest fel a fost realizată — pentru prima oară într-un laborator — molecu­la care generează energie pentru toate formele de viaţă, a­­denozintrifosfatul. A fost efectuată, de asemenea, o des­cărcare electrică de aproximativ 100 000 V, pentru a simula fulgerele care se a­­bat asupra modelu­lui globului teres­tru din laborator. După aproximativ 24 de ore, aproape întregul conţinut de metan din materia iniţială, s-a transfor­mat in materii orga­nice complexe. Printre noile ma­terii astfel sinteti­zate, s-au găsit mo­leculele celor cinci elemente chimice structurale din care se compune orice materie vie. Aceste nucleotide au mai fost sinteti­zate în trecut de că­tre alţi cercetători cu ajutorul unor pro­cedee complexe de laborator. Experi­enţa cercetătorilor americani reprezin­tă însă prima sinte­ză de nucleotide realizată prin recon­stituirea evenimen­telor care se presu­pun că au avut loc in cursul evoluţiei globului terestru. In cursul unor expe­rienţe asemănătoa­re, au fost sintetiza­te porfirina, precum şi unele molecule care intră în compo­nența clorofilei şi a hemoglobinei. TRANSFORMĂRI ARHITECTONICE IN STRĂVECHIUL VAD COMERCIAL AL CAPITALEI Lipscanii redevin Lipscani Vechea zonă comercială a Lipscanilor, va fi reamenajată. In prezen­t o mare parte din spaţiile comerciale de altădată sunt ocupate de birouri, depozite şi activităţi a căror prezenţă în acest perimetru este total nejustificată. S-au efectuat studii privind posibilităţile arhitectonice de amenajare, în stil tradi­ţional, a unor focaluri comerciale, a fost realizat un proiect referitor la profilul unităţilor ce urmează să funcţioneze aici, iar modul de dispunere al acestora. Se studiază amenajarea unor căi de acces adecvate pentru cumpărători. Strada Lipscani, care va constitui coloana vertebrală a acestui însemnat spaţiu co­mercial, va fi destinată unei reţele de magazine, variate (textile încălţăminte, galanterie), în timp­­ce străzile adiacente vor fi îmbogăţite cu magazine ale căror firme le-au consacrat pe vre­muri. Pe strada Şelari, de pildă, se­ vor„rein­stala în..mare număr magazinele cu articole de mărochinurie, de voiaj, iar u­n impor­tant număr de centre de comenzi ale cooperaţiei meşteşugăreşti vor fi plasate în strada Covaci şi Gabroveni. Pe străzile Zarafi şi Soarelui vor fi amenajate bazaruri, în timp ce strada Blănari va fi redată cojocarilor şi­, blănurilor. In apropierea Hanului lui Manuc se vor deschide o serie de magazine cu cadouri, iar la Hanul cu Tei — un magazin cu produse de artizanat. Pentru atingerea acestor obiective — după prospecte şi docu­mentele vremii — se vor construi o serie de clădiri şi vor fi reamenajate căi de acces aproape uitate (strada Soarelui, Pa­sajul Francez etc.), aşa incit tîrgul Lipscanilor, vechi centru comercial al Bucureştiului, să-şi recapete farmecul. Astfel Bucureştii recîştigă prin această revalorificare arhitectonică şi comercială unul din locurile sale cele mai pitoreşti. Să sperăm că mărfurile din rafturi vor fi, şi ele, la înălţime. S. B. EREN '69 continuă să cu­noască afluxul vizitatorilor PENTRU m J1V FAIR LADY : rulează la patria (orele 12,45; 16,30; 20,15). e ANGELICA ȘI SULTANUL­­ ru­lează la Republica (orele 3,15; 10,16; 12,30; 14,30; 16,45; 19, 21,15). n SOARELE VAGABONZILOR : Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,16; 13,30; 16; 13,15; 20,30), Flamura lo­rei( 9; 11,15; 13,30; 16; 10,15; 20,30). • UN GLONTE PENTRU GENE­RAL : rulează la Luceafărul (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Bucu­rești (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit (orele 10, 13; 15,30; 18; 20,30), Grădina Dinamo (ora 19,15). • OMUL, ORGOLIUL, VENDETA : rulează la Festival (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 13,30; 21), Grădina Festi­val (ora 19,30). • TIGRUL : rulează la Victoria (orele 8,45; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30) , Excelsior (orele 9; 11,15; 15,30; 16; 18,30; 21), Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Modem (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30;­­20,45), Arenele Romane (ora 20), Grădina Doina (ora 19,30) • Mica LUPTĂTORI : rulează la Central (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21). O CREOLA, OCHII-ȚI ARD CA FLACĂRA : rulează la Lumina (orele 9,30—15,45 în continuare ; 18,15; 20,30), Cosmos (orele 15,30; 13; 20,15). • CAVALERII AERULUI : rulea­ză la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Arta (orele 9,15—15,45 în continuare ; 18), Grădina Arta (ora 20). • TOTUL DE vlNZARE : rulează la Union (orele 18; 20,30). • SINGURĂTATE ÎN DOI : ru­lează la Union (ora 15,30). • TOTUL PENTRU RIS : rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în con­tinuare). • VIRSTA INGRATA : rulează la Grivița (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11; 13; 15; 17,30), Grădina Tomis (ora 20). • CONTESA COSEL : rulează la Înfrățirea (orele 15,30; 19). • O CHESTIUNE DE ONOARE : rulează la Buzești (orele 15,30; 18), Volga (orele 9,38—14,30 în conti­nuare ; 17,30; 20,15), Grădina Bu­zești (ora 29). • NOAPTEA GENERALILOR : rulează la Dacia (orele 8—20,30 în continuare). Popular (orele 15,30; 19). • OMUL MOMENTULUI : rulează la Bucegi (orele 9; 11;15; 13.30; 16; 18,15), Mioriţa (orele 9,30—13.30 în continuare ; 16; 18;15; 20,30), Grădi­na Bucegi (orele 20). • AM DOUĂ MAME ŞI DOI TAŢI : rulează la Unirea (orele 15,30; 18), Grădina Unirea (ora 20). • ARUNCAŢI, BANCA IN AER : rulează la Lira (orele 15,30; 18), Grădina Lira (ora 20). • A TRĂI PENTRU A TRAI : rulează la Drumul Sării (orele 15; 17,30; 20). • ICONOSTAS : rulează la Giu­­lești (orele 15,30; 18; 20,30). • LA DOLCE VITA : rulează la Cotroceni (orele 15,30; 18; 20,30). • DRAGOSTE:­LA LAS VEGAS : rulează la Moşii®1 (orele 15,30; 18; 20,30), Pacea (orele 15,43; 18; 20,15), Grădina Moșilor (ora 19,30). • NEIMBL1NZITA ANGELICA : rulează la Crîngași (orele 15,30; 18- 20,15), Rahova (orele 15,30, 18), Grădina Rahova (ora 20). • SHERLOCK HOLMES : rulează la Floreasca (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9; 11;15; 13,30, 16; 18,15), Grădina Au­rora (ora 20). • COMISARUL X ȘI BANDA TREI CINNI VERZI : rulează la Viitorul (orele 15.30; 18; 20.30), vi­tán (orele 15,30; 18), Grădina Vitán (ora 19,30). • TINEREŢE FĂRĂ BATRINE­TE : rulează la Munca (orele 16; 18; 20), Progresul (orele 15.30; 18), Progresul Parc (ora 20). • IN UMBRA COLTULUI : rulea­ză la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,30). • BUN PENTRU SERVICIUL AUXILIAR : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20,15). JOI, 11 SEPTEMBRIE 1969 Teatrul Naţional „I. L. Caragia­­le“ (Sala Comedia) : TRAVESTI, ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) : UN TRAMVAI NUMIT DORINŢĂ, ora 20 ; Teatrul Giuleşti (la Tea­trul de vară „Herăstrău“ : OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA, ora 20; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Sa­voy) : BIRLIC, ora 19,30 ; Ansam­blul „Periniţa" (la Sala Palatului) : PERINIŢA MEA, ora 20. JOI, 11 SEPTEMBRIE 1969 PROGRAMUL I • In jurul orei 11,00 — Transmi­sie în direct. Sosirea preşedin­telui federal al Austriei, Franz Jonas la Bucureşti • 17,30 Buletin de ştiri 17,35 Lumea copiilor. Ba­ronul Miinchausen povesteşte... (II). Emisiune de Nicolae Gărdes­­cu • 17,50 Studioul pionierilor „Din rucsacul vacanţei“ • 18,30 Criterii. Arte frumoase • 18,45 O interpretă îndrăgită a cîntecului muntenesc : Ileana Sărăroiu • 19,00 Tele-universitatea . Ciclul „Viaţa“. Fosile, anticorpi, grefe • 19,39 Telejurnalul de seară • 20,00 Transfocator • 20,30 Seară de teatru TV ■ „Trandafirul alb“, adaptare pentru televiziune de Nicolae Păunescu după romanul cu acelaşi nume de Constantin Chiriţă • 22,10 Telejurnalul de noapte şi buletin meteorologic • 22,30 Consultaţie tehnică TV • 22,45 Din­­ Succesele muzicii u­­­şoare italiene. Cîntă Miranda Mar­tino. PROGRAMUL II • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Concert simfonic, în pro­gram : Concertul nr. 5 pentru vioară și orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart. Interpretează orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“. Dirijor Mihai Brediceanu. Solist Ion Voi­­cu * 20:30 Film serial „Răzbună­torii“. Episoadele „Tara King“ și „Oglinzile sunt de vină“.

Next