Scînteia Tineretului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6312-6337)
1969-09-11 / nr. 6321
r Pag. 2 „Danubius 69“ Cea de a doua seară a întrecerilor Festivalului „Danubius ’69“ a fost marcată de prezenţa în scenă a formaţiilor artistice amatoare reprezentînd oraşul de la gurile Dunării, cîştigător în ediţia de anul trecut a trofeului principal, premiul pentru cel mai bun ansamblu folcloric. Ca şi în anul trecut, Tulcea a prezentat un spectacol închegat în care poezia, cîntecul şi jocul s-au împletit într-o suită evocatoare a frumuseţilor locului. Comori ale artei cintecului păstrate din străbuni au fost aduse pe scenă de Smira Floarea şi un grup vocal compus din 10 fete. „Şi sună cavale / Pe a Dunării cale...“. Un dans străvechi, „hora-n bătaie“, a fost interpretat de moş Ion Sini, laureat al celui de-al IX-lea concurs al amatorilor. La acelaşi concurs taraful a ciştigat premiul II. Un tablou folcloric a fost prezentat de artiştii din Tulicea. Pe scena Casei de cultură din Tr. Severin a evoluat în cea de-a doua seară a festivalului şi formaţia artistică din Corabia. Artiştii amatori din Corabia au început cu muzica uşoară continuînd semnalul concursului „Valurile Dunării“ pe strunele chitarelor electrice. Ansamblul folcloric din Corabia a adus hore specifice localităţii şi dansuri bărbăteşti jucate de tineri constructori de la şantierul din localitate. VICTOR CONSTANTINESCU AZI. IN LIBRĂRII EDITURA POLITICA Charles de Gaulle : Memorii de război (cartonat), lei 20,50. Ioniţă Olteanu : „Structuri organizatorice de întreprinderi moderne» ’ *le» ^contribuţii la dezbaterea problemelor teoretice ale economiei socialiste“, lei 36,00. editura pentru literatură Puia Florica-Rebreanu : „Zilele care au plecat*, lei 13,50. Ion Calovia : „Spiritul pămîntului“, lei 6,25. Dan Deşliu : „Drumul spre Dikson“, lei 4,25. Alexandru Lungu : „Altceva decit umbra“, lei 11,50. Traian Iancu : „Dragostele mele“, lei 6,50. Ileana Vulpescu : „Proza“, lei 5 75. ’Ion Nicolescu : „Indulgenţe“, lei 6,50. Grigore Hagiu : „Spaţiile somnului“, lei 8,75. Tudor Vasiliu : „In general, triumful pădurilor“, lei 3,00. Dan Constantinescu : „Unde“, lei 6,00. M . George Boitor : „Seară de apa , lei 6,50. . . . Gh. Ionescu-Gion : „Versuri , lei 8 75. Ludmila Guiţescu : „Fîntîni“, lei 9,00. Liviu Mănescu-Chiriacescu : „Ochi de pisică“, lei 5,50. EDITURA TINERETULUI Ion Ochinciuc : „îngerul negru“, lei 7,50. D. Popovici : „Romantismul românesc“, lei 6,00. Victor Frunză : „Se caută un Balaur“, lei 3,00. Ovidiu Hotinceanu : „Sămînţa, lei 6,00. Iosef Nesvadka : Idiotul din Xeenemuende“, lei 4,25. EDITURA PENTRU LITERATURA UNIVERSALA Yves Gandon : „Jaquiette, doamna urgiilor“, lei 7,00. STĂPÎNII VOLANULUI ÎN CONCURS In cursul după-amiezii de mărfi, sala de festivităţi a Clubului I.T.B. a devenit neincăpătoare pentru cei veniţi să asiste, de astă dată, nu la un spectacol, ci la o întrecere, care urma să decidă pe cel mai bun în meserie. Aici a avut loc faza pe municipiu a concursului „Stăpîn pe volan“, organizat, anul acesta, pentru prima dată, în cadrul acţiunilor întreprinse de C.C. al U.T.C., pentru ridicarea cunoştinţelor profesionale ale tineretului din întreaga ţară. început la 1 iulie, cu o probă practică la locul de muncă, concursul a antrenat, iniţial, circa 600 de tineri din întreprinderile de transport ale Capitalei (şoferi de autobuze, basculante şi camioane), din care au fost selecţionaţi pentru faza finală 30 de participanţi, cu peste 270 de puncte obţinute fiecare. Concurenţii aflaţi marţi în întrecere sunt primii şase clasaţi în urma probei de baraj desfăşurată luni, 8 septembrie a.c., la sediul prin completarea formularelor pentru obţinerea carnetului de şofer. Timp de o oră şi jumătate, cit a durat verificarea cunoştinţelor celor şase candidaţi la primele locuri (examinator: actorul Şerban Cantacuzino), juriul, format din specialişti ai Direcţiei generale I.T.B. şi ai I.M.M.B., ca şi cei peste 200 de asistenţi din sală, au putut să aprecieze gradul de pregătire a candidaţilor, începînd cu regulile de ordine interioară şi terminind cu cele de circulaţie şi mecanică. Semnificativ este fapul că trei din cele cinci grupe de întrebări s-au axat pe respectarea regulilor de circulaţie — capitol la care s-a constatat, în ultimul timp, lacune serioase în rîndul celor mai tineri conducători auto (şi chiar şi in cadrul acestui concurs, răspunsurile nu s-au situat întotdeauna „la înălţime“). Primii clasaţi: Sora Elisabeta —Autobaza „Floreasca“ (premiul 1 — 600 de lei); Malancaş Nicolae — Autobaza „Chirigiu“ (pr. 11 — 500 de lei) ; Pantazi Cristian — Autobaza „Dristor“ (pr. III — 400 de lei). Un concurs care şi-a atins scopul, „cîştigătorul fiind — aşa cum sublinia Ionel Vlad, locţiitorul secretarului Comitetului U.T.C. al I.T.B. — întreaga întreprindere“, iar iniţiativa în sine — un aspect pozitiv în pregătirea profesională a tineretului. . încheierea examenului de admitere în şcolile de maiştri Miercuri s-a încheiat examenul de admitere in şcolile de maiştri. Funcţionînd pe lingă marile întreprinderi, fabrici, uzine, şantiere de construcţie, aceste şcoli pregătesc absolvenţi in 127 de specialităţi. Anul acesta, peste 7 300 muncitori calificaţi, absolvenţi ai şcolilor profesionale, ai altor şcoli echivalente sau ai liceelor de cultură generală s-au îndreptat spre şcolile de maiştri. Orăşelul de la poa- lele Bucegilor — Buşteni — are, în afară de cadrul natural deosebit de pitoresc şi o altă tentaţie : Muzeul memorial „Cezar Petrescu“, Strada Băilor, colţ cu str. T. Vladimirescu... Graţie amabilităţii profesoarei pensionare Smaranda Chchata, sora prozatorului, recompunerii — în limitele unei simple vizite — traiectoria biografiei omului şi artistului Cezar Petrescu. De la triumful public la dizgraţia unora dintre criticii contemporani lui — furcile caudine ale receptării şi, implicit, ale recunoaşterii — şi de aici la o reală restituire, pe care cititorul o încearcă, separînd „metalul preţios“ de elementul facil şi efemer, nimic din ceea ce întreţine nestins interesul posterităţii, nu scapă spaţiului afectat unei „vieţi de om, aşa cum a fost“ Este greu de presupus că muzeul... cuprinde tot ce a aparţinut lui Cezar Petrescu. Dar, şi cu lacunele bănuite — fapt pentru care cercetătorii vor avea, probabil, suficiente motive să fie neliniştiţi — bogăţia exponatelor, de la suita de biblioteci cu aproape 10 000 de volume (ediţii proprii succesive , titluri de opere străine în cîteva limbi de mare circulaţie; colecţii de reviste şi ziare, între care aceea a revistei „Hiena“ — 1918—1919 reprezintă un unicat), la lucruri intime, de tabiet (restul ultimei ţigări prinse în pipă , ustensilele necesare pregătirii „cafelei turceşti“ ş.a.) sau la obiecte de interior (covoare, mobilier rustic, lampadare, piese decorative) , oferă un material documentar indispensabil elaborării de lucrări cu caracter ştiinţific (studii monografice) sau literar, inspirate din viaţa şi creaţia prozatorului. ADINA POPA P.S Vizita la Muzeul memorial „C ezar Petrescu“ — muzeul cliput ce se înscrie, cu siguranţă, între cele mai reuşite instituţii de acest gen la noi în ţară — revendică, dincolo de eventaiul de impresii vii, dreptul unei întrebări care aşteaptă un răspuns neîntîrziat . Cînd au de gînd constructorii de la I.G.O.S.Sinaia să termine cea de a patra latură a zidului ce împrejmuie vila ? Se ştie, doar, că au trecut pe aici prin aprilie a.c. şisensibili la observaţia că fac un lucru de mîntuială — fragmentul de zid se năruie văzînd cu ochii! — au dispărut cu materiale, cu tot... Poate Consiliul popular — Bușteni să-i îmbuneze cumva... A. P. PĂRINŢI! Se apropie deschiderea noului an şcolar. Uniforme noi pentru şcolarii din toate clasele vă oferă în sortiment bogat magazinele pentru confecţii, magazinele specializate pentru copii şi adolescenţi. — SARAFANE, BLUZE, ROCHIŢE, ŞORTULEŢE, FUSTE, COSTUME UNIFORME (CU PANTALONI LUNGI SAU SCURŢI), CĂMĂŞI, PANTOFI ETC. — Evitaţi aglomeraţia din ultimele zile, procurînd chiar astăzi UNIFORMELE ŞCOLARE necesare copiilor de. (Urmare din pag. I) spus: „Liceul nostru şi-a creat, în privinţa muncii patriotice, o tradiţie trainică. Noi, cei din clasa a XI-a A, ca de altfel toţi cei 150 de elevi ai liceului, care vom lucra în zilele acestea la trei din fermele de la I.A.S. Popeşti-Leordeni, sîntem hotăriţi să nu desminţim această tradiţie. Ne-am întors din vacanţă, din tabere, linii de la munte, alţii de la mare, alţii din străinătate (colegul Ovidiu Demetrescu, de pildă, a fost în Franţa) cu forţe proaspete, dornici să muncim şi totodată să ne depanăm amintirile verii. Liceul nostru a lucrat anul trecut şi pe Şantierul aeroportului de la Otopeni ■— şi ţin să vă spun că nicăieri n-am avut conştiinţa, noi, clasele, ca sîntem nişte colective unite, ca în împrejurările create de munca patriotică. Pornim, deci, spre Popeşti-Leordeni stăpîniţi de un singur sentiment : nerăbdarea de a ne apuca de lucru cit mai repede“. ★ ...Ieri, curţile a zeci şi zeci de licee din ţară au cunoscut vibraţia caldă a reîntîlnirii colegilor, a reîntîlnirii cu profesorii, a plecării către ogoare. Mame emoţionate şi grijulii şi-au condus odraslele pînă la maşină, dindu-le ultimele sfaturi... Directorii severi şi mîndri de învăţăceii lor au formulat ultimele dispoziţii... Profesorii însoţitori — adevărate comandamente — şi-au luat „trupele“ în primire... Au fost fluturate batiste şi şepci, au huruit motoare şi, mai cu seamă, au răsunat sub cerul toamnei, cîntece de primăvară. Ieri, în splendida dimineaţă a lui „Septembrie al şcolii", cam în jurul aceleiaşi ore, 90000 de tineri au făcut să răsune în văzduhul ţării cîntecul lor proaspăt, ca o mărturie a dragostei de muncă in spiritul căreia este educat tineretul nostru studios. Ieri către print, 1 350 de „posturi de luptă“ de pe frontul paşnic al belşugului au primit forţe proaspete. LA CONSTANŢA: 3100 ELEVI RAPORTEAZĂ PRIMELE SUCCESE Dominaţi de entuziasmul caracteristic vîrstei, precum şi de dorinţa de a contribui cu întreaga lor putere de muncă la strînsul recoltei acestei toamne, trei mii şi o sută de elevi ai claselor mari din liceele judeţului Constanţa au pornit ieri, 10 septembrie, către întreprinderile agricole de stat. Timp de douăzeci de zile, ei se vor întrece, alături de ceilalţi lucrători ai fertilelor ogoare dobrogene, pentru strînsul fără pierderi a porumbului, strugurilor, florii soarelui, fructelor şi legumelor. Elevii celor două licee din oraşul Medgidia, aproape şase sute la număr, lucrează în cadrul fermelor agricole ale întreprinderii de stat din localitate. Pe cei mai mulţi i-am întîlnit la recoltatul strugurilor de masă. — Unitatea noastră are o sarcină foarte mare de struguri la export, ne spunea inginerul Marin Tudoran, directorul unităţii, iar prezenţa elevilor, îndeosebi a elevelor, la executarea culesului şi a cizelatului la ciorchini, ne e de un mare ajutor. Scontăm pe o creştere a capacităţii de livrare cu cel puţin trei vagoane pe zi. Băieţii vor lucra la efectuarea culesului la porumb. Faptul că le asigurăm o cazare cu nimic mai prejos decit cea din căminele şcolilor, hrană consistentă în 4 mese pe zi, că evidenţa muncii se ţine precis pe echipe, remunerarea făcîndu-se săptămînal, va stimula, fără îndoială, munca, va genera acţiuni cu un şi mai mare efect asupra impulsionării ritmului de lucru. Bilanţul primei zile de lucru e mai mult decit edificator. Toate echipele şi-au îndeplinit norma, cîştigul net al fiecărui elev fiind de peste 30 lei. Aceeaşi atmosferă de lucru e şi la Agigea, Amzacea, Mangalia, Neptun, Nazarcea şi Murfatlar, peste tot unde, începînd de ieri, mniinile harnice ale elevilor s-au alăturat, într-o dăruire totală, muncii de pe cîmpiile dobrogene. O garanţie în plus e dată de faptul că această acţiune a fost privită cu toată răspunderea încă de la început. (Fie şi numai într-o paranteză, trebuie amintit că, din partea elevilor claselor X şi XI din cadrul liceelor judeţului Constanţa, la comandament s-au primit numai 7 cereri de scutire, 7 din 3 108 elevi... Şi aceştia, avînd de partea lor argumente foarte convingătoare. — Cum v-au primit agricultorii ? — i-am întrebat, într-o anchetă fulger desfăşurată la jumătatea primei zile de lucru, pe elevii aflaţi la acţiunile patriotice în cadrul unor întreprinderi agricole din judeţ. — Totul e aşa cum ni s-a spus la şcoală: dormitoare curate, masa bună, atmosferă de lucru, răspundere, o îndrumare atentă şi permanentă. (SandaTădescu, elevă la liceul nr 2 Constanţa, pe care am întîlnit-o la I.A.S. Murfatlar). — Ni s-au asigurat condiţii din cele mai bune ; printre altele, avem la dispoziţie şi sala de spectacole a unităţii, unde putem organiza în fiecare seară dans, activităţi distractive. Ziua, însă, ni se cere să lucrăm. Şi sîntem sprijiniţi să lucrăm cu toate forţele noastre (Sena Menlizat, elevă la liceul din Techirghiol, aflată la I.A.S. Agigea). ...Alături de mecanizatori, ţărani cooperatori şi specialişti din judeţ, cei peste 300 de elevi aflaţi acum la acţiunile patriotice se pregătesc — cu seriozitate şi pasiune — să înscrie succese bogate pe agenda de lucru a acestei toamne. GH. BRAD Soli de primăvară pe ogoarele toamnei wW SÜNJEI A TINERETULUI Intre 10-13 septembrie Consfătuirea cadrelor didactice In întreaga ţară au început tradiţionalele consfătuiri ale cadrelor didactice. Desfăşurîndu-se in ajunul deschiderii anului de învăţămînt, ele prilejuiesc corpului nostru profesoral dezbaterea unei game largi de probleme privind obligaţiile ce le revin în transpunerea in viaţă a politicii şcolare stabilite de Congresul al X-lea al partidului, în funcţie de categoria de elevi cărora li se adresează, cadrele didactice vor discuta despre specificul claselor I cu copii de 6 ani, pe temeiul celor doi ani de experienţă, despre particularităţile clasei a IX-a a şcolii generale, care îşi face debutul în acest 15 septembrie, despre măsurile necesare a fi luate, din primele zile de şcoală, în sprijinul celei de a doua promoţii de absolvenţi ai clasei a XII-a. Dar aria problemelor figurind pe agenda consfătuirilor cadrelor didactice include nenumărate alte aspecte legate de bunul mers al şcolii, de perfecţionarea corpului profesoral, de ridicarea valorii educative a acţiunilor extraşcolare. M. V. „Bijuteriile" de la Reghin 27 noi produse au fost omologate la Complexul pentru industrializarea lemnului din Reghin. Unele dintre aceste „bijuterii“ au şi intrat în producţia de serie : ghitarele semiacustice şi bas pentru amplificare, patru tipuri de schiuri în combinaţia cărora intră lemnul, folii de material plastic, fibre de sticlă şi lame de metal ; o nouă ambarcaţiune din placaje din lemn exotic ; barcă din masă plastică, fibră de sticlă, poliester şi polistiren expondat şi altele. In prezent colectivul de aici realizează o gamă largă de instrumente muzicale cu coarde din lemn exotic : trandafir indian, păr african, chiparos, etc. materiale lemnoase de mare rezonanță și acusticitate. Noul pod de la Călugăreni EXPERIENŢELE DE LABORATOR ÎŞI PROPUN SA ELUCIDEZE ORIGINEA VIEŢII PE PĂMÎNT Oamenii de ştiinţă consideră că, în urmă cu milenii, radiaţii ultraviolete intense, provenite de pe Soare, au „bombardat“ suprafaţa globului terestru fară piedici. Atmosfera Pămîntului se compunea în vremea aceea din metan, vapori de apă şi cantităţi mici de hidrogen. Alte surse de energie care exercitau o influenţă însemnată asupra suprafeţei globului terestru erau descărcările electrice, radiaţiile elementelor radioactive şi căldura provenită din erupţii vulcanice. Se crede că, sub influenţa energiilor solare, a descărcărilor electrice şi a emanaţiilor radioactive, s-au transformat materiile anorganice din atmosfera Pămîntului, pînă ce, în mod treptat, ele au luat forma unor substanţe organice. Se presupune că aceste procese au continuat timp de sute de milioane de ani, pînă cînd, spontan, moleculele organice complexe au devenit nucleotide. Acestea, deşi nu aveau viaţă proprie, au constituit bazele pe care s-a „construit“ viaţa. Se mai presupune, în sfîrşit, că, la rindul lor, aceste elemente structurale s-au acumulat în oceanele primitive, formînd prima „soluţie chimică“ şi s-au combinat pentru a da naştere unor entităţi microscopice complexe care au început să se reproducă, căpătînd astfel viaţă. In laboratoarele Institutului de Exobiologie de la Ames, San Francisco, a fost reprodusă o parte însemnată a acestui proces, care se crede că ar fi avut loc cu mii de milioane de ani in urmă. Intr-o retortă au fost introduse materiile din care era compusă suprafaţa de atunci a Pămintului şi gazele din care era constituită atmosfera. Apoi retorta a fost supusă acţiunii razelor ultraviolete pentru a reconstitui întocmai cele petrecute cîndva pe Pămînt. In acest fel a fost realizată — pentru prima oară într-un laborator — molecula care generează energie pentru toate formele de viaţă, adenozintrifosfatul. A fost efectuată, de asemenea, o descărcare electrică de aproximativ 100 000 V, pentru a simula fulgerele care se abat asupra modelului globului terestru din laborator. După aproximativ 24 de ore, aproape întregul conţinut de metan din materia iniţială, s-a transformat in materii organice complexe. Printre noile materii astfel sintetizate, s-au găsit moleculele celor cinci elemente chimice structurale din care se compune orice materie vie. Aceste nucleotide au mai fost sintetizate în trecut de către alţi cercetători cu ajutorul unor procedee complexe de laborator. Experienţa cercetătorilor americani reprezintă însă prima sinteză de nucleotide realizată prin reconstituirea evenimentelor care se presupun că au avut loc in cursul evoluţiei globului terestru. In cursul unor experienţe asemănătoare, au fost sintetizate porfirina, precum şi unele molecule care intră în componența clorofilei şi a hemoglobinei. TRANSFORMĂRI ARHITECTONICE IN STRĂVECHIUL VAD COMERCIAL AL CAPITALEI Lipscanii redevin Lipscani Vechea zonă comercială a Lipscanilor, va fi reamenajată. In prezent o mare parte din spaţiile comerciale de altădată sunt ocupate de birouri, depozite şi activităţi a căror prezenţă în acest perimetru este total nejustificată. S-au efectuat studii privind posibilităţile arhitectonice de amenajare, în stil tradiţional, a unor focaluri comerciale, a fost realizat un proiect referitor la profilul unităţilor ce urmează să funcţioneze aici, iar modul de dispunere al acestora. Se studiază amenajarea unor căi de acces adecvate pentru cumpărători. Strada Lipscani, care va constitui coloana vertebrală a acestui însemnat spaţiu comercial, va fi destinată unei reţele de magazine, variate (textile încălţăminte, galanterie), în timpce străzile adiacente vor fi îmbogăţite cu magazine ale căror firme le-au consacrat pe vremuri. Pe strada Şelari, de pildă, se vor„reinstala în..mare număr magazinele cu articole de mărochinurie, de voiaj, iar un important număr de centre de comenzi ale cooperaţiei meşteşugăreşti vor fi plasate în strada Covaci şi Gabroveni. Pe străzile Zarafi şi Soarelui vor fi amenajate bazaruri, în timp ce strada Blănari va fi redată cojocarilor şi, blănurilor. In apropierea Hanului lui Manuc se vor deschide o serie de magazine cu cadouri, iar la Hanul cu Tei — un magazin cu produse de artizanat. Pentru atingerea acestor obiective — după prospecte şi documentele vremii — se vor construi o serie de clădiri şi vor fi reamenajate căi de acces aproape uitate (strada Soarelui, Pasajul Francez etc.), aşa incit tîrgul Lipscanilor, vechi centru comercial al Bucureştiului, să-şi recapete farmecul. Astfel Bucureştii recîştigă prin această revalorificare arhitectonică şi comercială unul din locurile sale cele mai pitoreşti. Să sperăm că mărfurile din rafturi vor fi, şi ele, la înălţime. S. B. EREN '69 continuă să cunoască afluxul vizitatorilor PENTRU m J1V FAIR LADY : rulează la patria (orele 12,45; 16,30; 20,15). e ANGELICA ȘI SULTANUL rulează la Republica (orele 3,15; 10,16; 12,30; 14,30; 16,45; 19, 21,15). n SOARELE VAGABONZILOR : Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,16; 13,30; 16; 13,15; 20,30), Flamura lorei( 9; 11,15; 13,30; 16; 10,15; 20,30). • UN GLONTE PENTRU GENERAL : rulează la Luceafărul (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45), București (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit (orele 10, 13; 15,30; 18; 20,30), Grădina Dinamo (ora 19,15). • OMUL, ORGOLIUL, VENDETA : rulează la Festival (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 13,30; 21), Grădina Festival (ora 19,30). • TIGRUL : rulează la Victoria (orele 8,45; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30) , Excelsior (orele 9; 11,15; 15,30; 16; 18,30; 21), Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Modem (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30;20,45), Arenele Romane (ora 20), Grădina Doina (ora 19,30) • Mica LUPTĂTORI : rulează la Central (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21). O CREOLA, OCHII-ȚI ARD CA FLACĂRA : rulează la Lumina (orele 9,30—15,45 în continuare ; 18,15; 20,30), Cosmos (orele 15,30; 13; 20,15). • CAVALERII AERULUI : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Arta (orele 9,15—15,45 în continuare ; 18), Grădina Arta (ora 20). • TOTUL DE vlNZARE : rulează la Union (orele 18; 20,30). • SINGURĂTATE ÎN DOI : rulează la Union (ora 15,30). • TOTUL PENTRU RIS : rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). • VIRSTA INGRATA : rulează la Grivița (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11; 13; 15; 17,30), Grădina Tomis (ora 20). • CONTESA COSEL : rulează la Înfrățirea (orele 15,30; 19). • O CHESTIUNE DE ONOARE : rulează la Buzești (orele 15,30; 18), Volga (orele 9,38—14,30 în continuare ; 17,30; 20,15), Grădina Buzești (ora 29). • NOAPTEA GENERALILOR : rulează la Dacia (orele 8—20,30 în continuare). Popular (orele 15,30; 19). • OMUL MOMENTULUI : rulează la Bucegi (orele 9; 11;15; 13.30; 16; 18,15), Mioriţa (orele 9,30—13.30 în continuare ; 16; 18;15; 20,30), Grădina Bucegi (orele 20). • AM DOUĂ MAME ŞI DOI TAŢI : rulează la Unirea (orele 15,30; 18), Grădina Unirea (ora 20). • ARUNCAŢI, BANCA IN AER : rulează la Lira (orele 15,30; 18), Grădina Lira (ora 20). • A TRĂI PENTRU A TRAI : rulează la Drumul Sării (orele 15; 17,30; 20). • ICONOSTAS : rulează la Giulești (orele 15,30; 18; 20,30). • LA DOLCE VITA : rulează la Cotroceni (orele 15,30; 18; 20,30). • DRAGOSTE:LA LAS VEGAS : rulează la Moşii®1 (orele 15,30; 18; 20,30), Pacea (orele 15,43; 18; 20,15), Grădina Moșilor (ora 19,30). • NEIMBL1NZITA ANGELICA : rulează la Crîngași (orele 15,30; 18- 20,15), Rahova (orele 15,30, 18), Grădina Rahova (ora 20). • SHERLOCK HOLMES : rulează la Floreasca (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9; 11;15; 13,30, 16; 18,15), Grădina Aurora (ora 20). • COMISARUL X ȘI BANDA TREI CINNI VERZI : rulează la Viitorul (orele 15.30; 18; 20.30), vitán (orele 15,30; 18), Grădina Vitán (ora 19,30). • TINEREŢE FĂRĂ BATRINETE : rulează la Munca (orele 16; 18; 20), Progresul (orele 15.30; 18), Progresul Parc (ora 20). • IN UMBRA COLTULUI : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,30). • BUN PENTRU SERVICIUL AUXILIAR : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20,15). JOI, 11 SEPTEMBRIE 1969 Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : TRAVESTI, ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) : UN TRAMVAI NUMIT DORINŢĂ, ora 20 ; Teatrul Giuleşti (la Teatrul de vară „Herăstrău“ : OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA, ora 20; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : BIRLIC, ora 19,30 ; Ansamblul „Periniţa" (la Sala Palatului) : PERINIŢA MEA, ora 20. JOI, 11 SEPTEMBRIE 1969 PROGRAMUL I • In jurul orei 11,00 — Transmisie în direct. Sosirea preşedintelui federal al Austriei, Franz Jonas la Bucureşti • 17,30 Buletin de ştiri 17,35 Lumea copiilor. Baronul Miinchausen povesteşte... (II). Emisiune de Nicolae Gărdescu • 17,50 Studioul pionierilor „Din rucsacul vacanţei“ • 18,30 Criterii. Arte frumoase • 18,45 O interpretă îndrăgită a cîntecului muntenesc : Ileana Sărăroiu • 19,00 Tele-universitatea . Ciclul „Viaţa“. Fosile, anticorpi, grefe • 19,39 Telejurnalul de seară • 20,00 Transfocator • 20,30 Seară de teatru TV ■ „Trandafirul alb“, adaptare pentru televiziune de Nicolae Păunescu după romanul cu acelaşi nume de Constantin Chiriţă • 22,10 Telejurnalul de noapte şi buletin meteorologic • 22,30 Consultaţie tehnică TV • 22,45 Din Succesele muzicii uşoare italiene. Cîntă Miranda Martino. PROGRAMUL II • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Concert simfonic, în program : Concertul nr. 5 pentru vioară și orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart. Interpretează orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“. Dirijor Mihai Brediceanu. Solist Ion Voicu * 20:30 Film serial „Răzbunătorii“. Episoadele „Tara King“ și „Oglinzile sunt de vină“.