Scînteia Tineretului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6312-6337)
1969-09-12 / nr. 6322
Pag. 2 Elevi pe ogoare „M-am bucurat mult şi iată-mă prezentă“ In bătaia razelor piezişe de toamnă, pe terenul cultivat cu cartofi al întreprinderii agricole de stat Orăştie se mişcă o mulţime însufleţită. Pîlcuri de băieţi şi fete — să tot fie vreo 200 — păşesc în urma maşinilor de recoltat, adunînd cartofii scoşi de sub brazdă, lângă drum flutură tricolorul, anunţîndu-i pe trecători că lucrătorii de aici sunt tineri brigadieri.’ Primul întîlnit, inginerul Ion Fîntînă, şeful fermei nr. 4, ne explică : „ Sunt elevi ai liceului „Aurel Vlaicu“, care, la iniţiativa organizaţiei U.T.C., au cerut să sprijine ferma noastră la recoltatul cartofilor de pe cele 33 hectare insămînţate cu această cultură. Elevul Ioan Roca, secretarul comitetului U.T.C. pe liceu, se alătură şi el discuţiei : — De aici — ne informează el — ne vom muta la ferma nr. 3, unde ne-am propus să strîngem cartofi de pe încă 47 hectare. Apoi, pînă la 30 septembrie, cînd nevom întoarce la școală, vom trece la recoltarea porumbului. Strîngerea cartofilor de pe cele 80 de hectare va dura — ne-am propus noi — cel mult 10 zile. Pilcurile de tineri se deplasează în șiruri paralele pe tarlale. între grupe şi brigăzi s-a declanşat încă de la începerea lucrului o întrecere înverşunată. începînd chiar cu a doua zi echipei care va obţine cele mai bune rezultate azi i se va înmîna fanionul de fruntaşi şi va avea dreptul să poarte drapelul brigăzii. Toţi brigadierii au fost informaţi că în final echipa fruntaşă pe şantier va face o excursie gratuită în ţară. După 1,2 oire de lucru este prematur să încerci un bilanţ. Şeful fermei priveşte însă încîntat în urma tinerilor pentru că aceştia lucrează repede şi bine. Ne spune, printre picături, că prezenţa lor aici este binevenită. Asta îi va ajuta să termine mai repede recoltatul şi să poată începe însămînţările de toamnă. Feţele elevilor radiază veselie şi bună dispoziţie. S-au întors din vacanţă cu forţe proaspete, dornici de muncă şi învăţătură. — Vacanţa — ne-a declarat Edith Goldstein, din clasa a XI-a A, ne-a oferit multe satisfacţii, printre altele şi datorită faptului că anul trecut am participat consecvent la acţiuni de muncă patriotică iniţiate de organizaţia noastră. In iulie am fost în tabăra de instruire şi odihnă de la Gioagiu Băi. Alte două săptămîni le-am petrecut la Costinești pe litoral ca răsplată a muncii depuse toamna trecută la recoltatul cartofilor tot la I.A.S. Orăștie. Cînd am auzit că vom veni din nou aici, m-am bucurat mult și iată-mă prezentă. — Și eu — ni s-a adresat Ilie Doru, din clasa a XI-a C, mai păstrez încă in palme urmele muncii prestate în vară pe şantierul tineretului de la canalizarea oraşului. Am lucrat acolo două săptămîni. La săpatul şanţurilor a fost destul de greu. Dar asta m-a călit. Recoltarea a 400 kg de cartofi pe zi, norma noastră, de aici, este floare la ureche pentru mine. O voi realiza şi depăşi. I-am părăsit pe entuziaştii brigadieri cu promisiunea că le vom face o nouă vizită peste cîteva zile, cînd vom efectua şi primul bilanţ al muncii lor. Al. BALGRADEAN ACCESIBILITATE ŞI VALOARE (Urmare din pag. l) de orice gînd, Orientîndu-se spre şi in realităţile noastre uneori după „orientări“ care nu sînt ale noastre. Estetica unor astfel de lucrări pare inventată numai pentru ascunderea vidului. Farsa este ridicată la rangul unui monument literar. E necesar să risipim acest climat astfel incit cine are ceva de spus limpede să o spună, să nu caute cu orice preţ să o comunice astfel incit să nu mai înţelegi nimic. Să vorbim, deci, despre cărţile în care pulsează realitatea epocii noastre, şi să nu facem cor în genunchi ridicind în slăvi după criterii adesea obscure, cutare sau cutare creaţie. Dar trebuie să ne ferim în acelaşi timp a pune semnul egalităţii între valoare şi banalitatea spusă clar şi distinct, ori clamată lozincard, nici sâ denunţăm ca non-valoare ceea ce ne cere la început un minim efort de gîndire şi totdeauna un anumit grad de cultură. Un Nichita Stănescu, un Leonid Dimov sînt poeţi autentici, chiar dacă uneori dificili, şi o literatură variată şi liberă le poate găsi raţiunea nu numai estetică, dar şi naţională. Căci oare trebuie să optăm pentru Scrisoarea III excluzînd Noaptea de mai ? Un om al unei societăţi, socialiste multilateral dezvoltate are el însuşi nevoi spirituale multilaterale, şi acestor nevoi trebuie să-i corespundă o literatură variată. Rostul criticii literare, al acestei meserii ca oricare alta, care cere un minim grad de competenţă este tocmai de a veghea să nu se producă confuziile de valori. Acolo unde ea dezertează de la misiunea sa, devenind o biată slujnică la porunca unui grup literar sau altul, se creează un vid pe care îl umplu inevitabil cei care nu posedă nici măcar rudimentele raeserei. Această substituire trebuie evitată fiindcă, oricum, este mai binne să fii operat de un chirurg prost decit de cineva care n-a învăţat niciodată să ţină un mină bisturiul. „STAPâN PE VOLAN“ (Urmare din pag. I) largă aderenţă, la o permanentă perfecţionare a pregătirii profesionale, concretizată nemijlocit în activitatea practică la locul de muncă. Prin aceasta acţiunea a fost nu numai atractivă, ci şi deosebit de eficientă. Mtine, finaliştii pe ţară vor fi puşi in faţa unui examen oarecum diferit. Ei vor da o probă care constă in completarea formularului tip de circulaţie conform normativelor ce reglementează aceasta operaţiune, o probă de conducere pe un teren necunoscut, o probă de mecanică care înseamnă depistarea şi remedierea intr-un timp record a unei defecţiuni. Primii clasaţi vor participa, apoi, la un concurs cu public „Cine ştie, cîştigă“ , care va decide ciştigătorul. Evident, cei mai buni vor primi premii în obiecte şi excursii în ţară şi străinătate prin B.T.T. Cu ocazia finalei va avea loc şi o consfătuire a tinerilor conducători auto în cadrul căreia vor fi abordate probleme legate de munca şi viaţa acestei categorii de tineri, de circulaţie , se va discuta despre personalitatea omului de la volan, responsabilitatea lui. Artizanat Foto: O. ARCADIE SCI UT EI A TINERETULUI Viaţa Unirii din Iaşi N-am înţeles niciodată dedicaţiile — restricţii de pe frontonul anumitor cărţi. Unii autori par să se înspăimînte de agasanta năvală a cititorilor către opera lor şi, în disperare de cauză, indică, anticipat, destinatarul : „Versuri pentru Daniela“. Văzînd dedicaţia, am ezitat îndelung, în intenţia mea de a citi volumul lui Mihai Duţescu. O naivitate absolut depăşită mă făcea să cred că publicul (deci, şi criticul) este beneficiarul actului artistic Contrariat, am schiţat un rudiment de calcul al probabilităţilor : dacă versurile sînt numai pentru cineva anume, să întorc, discret, ochii şi să-mi văd de treabă; dacă au fost tipărite, atunci, cu siguranţă, se adresează la circa 740 de cititoare cu acest nume (tiraj mediu). Nu pot concepe că ele ar viza — în 740 de copii — aceeaşi muză. De altfel, cine s-ar încumeta să accepte un asemenea omagiu ? Ar abandona totul după al șaptelea exemplar. Mihai Duţescu, ,NOAPTEA NUNŢII“ Şi ar fi păcat, din cinci in cînd. Căci „Noaptea nunţii“ nu este cu nimic mai rău decit media debuturilor din ultima vreme. Dimpotrivă, este tot atit de bun (sau tot atît de rău) ca ele. Poet autentic — şi chiar de talent — se dovedeşte Mihai Duţescu în instantaneele sale, pe care doar metrica mă împiedică să Ie numesc (elogios) parnasiene : „fintînile arteziene au îngheţat / cu cozile stufos răsfirate / cu gîtul cald în pămînt / ascuns / / nişte trecători care priveau / au rămas cu mîinile întinse / aplecaţi / ca nişte figurine de ceară / / numai soarele se umfla 7 singur / că o inimă pentru experienţă" („Cataclism"). Fără eşuarea „barnaraiană” din final, poezia rămîne excelentă. După cum, o uşoară mîhnire şi percepţia directă a abstractului proiectează „Ora de pictură" în planul unui timp artistic fertil : „Se ofilesc sunetele / miroase lumina omorîtă pe jos / şi el pune încă o linie / fragedă şi uşor tremurată / / tirziu tabloul s-a făcut urît / fiindcă nu l-a văzut nimeni / şi e! şi-a ars mîinile“. Tonul major al cărţii este cel nostalgic, cu lunecări (preluate din Lorca ?) spre bocet: „dibuind ca un orb / mă caută ochiul meu în oglinzi / nu azi nu veni să mă vezi / lasă-mă să-mi scot / masca de mătase" („Fără titlu“). Impresia de ansamblu se menţine în perimetrul graţiosului şi suavităţii. Cu efecte notabile în „Trandafirii decapitaţi", „Rugăciune păgină", „Nesomn", „Azi-noapte a nins" şi „Capricii“, dar cu rateuri, la fel de notabile, În rest. Cînd Mihai Duţescu se mulţumeşte să fie doar un meşteşugar (de valoare mijlocie) al versului — şi se mulţumeşte adeseori — versul devine inexpresiv, devitalizat, ocolit de scurt-circuitul surprizei lirice. Nu, însă, şi de obsesia clişeelor, banalizate incă o dată, aici, după ce au fost preluate banalizate de-a gata. „Căţelul pămîntului“, „duminica clipei“, „dreapta tăcerii“, „făceam un pas — fată / un pas — băiat“ sînt, de-acum, produse de serie, cu cote extrem de scăzute la bursa contemporană a valorilor. Şi dacă tot e vorba de serie, de ce nu s-ar război şi Mihai Duţescu cu „cuvintele“ ? Cu „cuvintele simple / nefăcute de oameni / neauzite de nimeni“ şi cu „cîntecele nespuse“ (pentru că, uneori, nu e nimic de spus) ? „Tragedia limbajului", denaturată puţin, prea fascinează şi prea produce insomnii liniare tuturor debutanţilor, pentru ca s-o mai poţi lua în serios, de fiecare dată. Din fericire, autorul volumului „Noaptea nunţii" nu se menţine un cadru mimetic, ci îşi caută, cu febrilitate, propria personalitate artistică. De nu şi-a găsit-o încă, pe deplin, nu trebuie să ni se pară atît de grav. Cartea de debut deschide, de fapt, ambele portiţe : a succesului şi a eşecului. Sperăm ca următoarele vor forţa numai pe cea dinţii. NICOLAE BALTAG • MY FAIR LAUV : rulează la Patria (orele 12,43; 16,30; 20,13), Stadionul Dinamo (orele 19,30). • ANGELICA ȘI SULTANUL : rulează la Republica (orele 8,15; 10,15; 12,30; 14,30; 10,45; 19, 21,15). • SOARELE VAGABONZILOR : Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Flamura (orel( 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). • UN GLONTE PENTRU GENERAL : rulează la Luceafărul (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 16,30; 20,45), București (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit (orele 10; 13; 15,30; 18; 20,30). • OMUL, ORGOLIUL, VENDETA , rulează la Festival (orele 9; 11,15; 13,30; 10; 18,30; 21), Grădina Festival (ora 19,30). • TIGRUL rulează la Victoria (orele 8,46; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30) , Excelsior (orele 9; 11,15; 15,30; 16; 18,30; 21), Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Modern (orele 9 30; 11,45; 14; 10,15; 18,30; 20,45), Arenele Romane (ora 20), Grădina Doina (ora 19,30) • MICII LUPTĂTORI : rulează la Central (orele 9, 11; 13; 15; 17; 19, 21). • CREOLA, OCHII-TI ARD CA FLACARA : rulează la Lumina (orele 9,30—15,45 în continuare ; 18,15; 20,30), Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). • CAVALERII AERULUI : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Arta (orele 9,15—15,45 în continuare : 18), Grădina Arta (ora 20). • TOTUL DE VâNZARE : rulează la Union (orele 18; 20,30). • SINGURĂTATE IN DOI : rulează la Union (ora 15,30). • TOTUL PENTRU RIS : rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). • VTRSTA INGRATA : rulează la Grivita (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11; 13; 15; 17,30), Grădina Tomis (ora 20). • CONTESA COSEL : rulează la înfrățirea (orele 15,30; 19). • O CHESTIUNE DE ONOARE : rulează la Buzești (orele 15,30; 18), Volga (orele 9,30—14,30 în continuare : 17,30; 20.15), Grădina Buzești (ora 20). • NOAPTEA GENERALILOR : rulează la Dacia (orele 6—20,30 în continuare). Popular (orele 15,30; 19). • OMUL MOMENTULUI : rulează la Bucegi (orele 9, 11;15; 13,30; 16; 18,15), Mioriţa (orele 9,30—13,30 în continuare : 16; 13,15; 20.30), Grădina Bucegi (orele 20). • AM DOUA MAME SI DOI TAŢI : rulează la Unirea (orele 15,30; 18), Grădina Unirea (ora 20). • ARUNCAŢI. BANCA IN AER : rulează la Lira (orele 15,30; 18), Grădina Lira (ora 20). • A TRAI PENTRU A TRAI : rulează la Drumul Sării (orele 15; 17,30; 20). • ICONOSTAS rulează la Giulești (orele 15,30; 18; 20,30). • LA DOLCE VITA : rulează la Cotroceni (orele 15,30; 18 ; 20,30). • DRAGOSTE LA LAS VEGAS : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18; 20,30). Pacea (orele 15,45; 13; 20,15), Grădina Moșilor (ora 19,30). • NEIMBLINZITA ANGELICA : rulează la Crîngași (orele 15,30; 18; 20,15), Rahova (orele 15,30, 18), Grădina Rahova (ora 20). • SHERLOCK HOLMES : rulează la Floreasca (orele 8; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9; 11,15; 13,30, 16; 18,15), Grădina Aurora (ora 20). • COMISARUL X SI BANDA TREI CTINI VERZI : rulează la Viitorul (orele 15.30; 18; 20.30), Vitán (orele 15.30; 18), Grădina Vitán (ora 19.30). • TINERETE FARA BATRINETE : rulează la Munca (orele 16; 18; 20), Progresul (orele 15.30; 18), Progresul Parc (ora 20). • IN UMBRA COLTULUI : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,30). • BUN PENTRU SERVICIUL AUXILIAR : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18, 20,15). VINERI, 12 SEPTEMBRIE 1969 Teatrul „Lucia sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) : LIVADA CU VIȘINI, ora 20 ; Teatrul Giulești (la Teatrul de vară „Herăstrău") : VISUL UNEI NOPTI DE IARNA, (ora 20) ; Teatrul „ Tănase" (Sala Savoy) : BIRLIC, ora 19,30, (la grădina Boema) : NU TE LASA STROE !, ora 20. VINERI, 12 SEPTEMBRIE 1969 • 19,00 Limba rusă (reluare) • 10,25 Limba spaniolă (reluare) • 10,50 închiderea emisiunii de dimineaţă g 17,30 Buletin de ştiri • 17,35 Lanterna magică — filme pentru copii g Iedul care numără pină la zece : 9 Mihaela g Peti la atelierul de reparaţii g 18,05 Nuntă în Maramureş. Emisiune pentru tineret realizată cu concursul Ansamblului artistic al U.T.C. Solişti : Maria Butaciu-Dragu, Titiana Pop, Nicolae Sabău • 18,35 Seară de balet. Chore — studio de balet contemporan. Coregrafia Alex. Schneider • 19,00 Transmisiune de la Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale România ’69 • 19,30 Telejurnalul de seară . Buletin meteorologic • 20,00 Film artistic : „O poveste ca în filme" — comedie muzicală cu Cliff Richard şi Susann Hamshire © 21,20 Reflector • 21,35 Muzică uşoară • 22,05 Mult e dulce şi frumoasă — emisiune de limbă română de conf. dr. Sorin Statt o 22,30 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic • 22,45 Publicitate • 22,5# Varietăţi pe peliculă • „Ploaia de vară“ — producţie a studiourilor de televiziune din Leningrad • 23,2# închiderea emisiunii. UN MARE DASCĂL ŞI SAVANT: G. G. LONGINESCU Şcoala românească de chimie s-a făcut cunoscută, încă de la sfîrşitul secolului trecut, dincolo de hotarele ţării. Ea a dat o pleiadă de mari chimişti, cum ar fi Petru Poni, C. I. Istrati, Anastase Obregia, C. V. Gheorghiu, V. Costăchescu, Gh. Spacu, P. Bogdan şi R. Cernătescu. Alături de aceştia, un loc de frunte ocupă şi G.G. Longinescu, de la a cărui naştere se împlinesc astăzi 100 de ani. Amintirea lui a rămas totdeauna puternică în sufletele şi mintea noastră, a celor care i-am fost studenţi sau colaboratori. Acest mare dascăl şi om de ştiinţă rămîne un exemplu pentru toate generaţiile de cercetători. Aproape orb fiind spre sfîrşitul vieţii, acest „rege Lear“ al geometricelor formule structurale nu s-a lăsat înfrînt, rămînînd la cîrma catedrei universitare pînă la vîrsta pensionării. Născut la 12 septembrie 1869, Gheorghe G. Longinescu urmează cursurile primare şi cele dinţii clase de liceu la Focşani, după care trece bursier la Liceul Naţional din Iaşi, unde îşi ia strălucit bacalaureatul, la sfirşitul anului 1888. Urmează, apoi, anii de studenţie, la facultatea de ştiinţe din Bucureşti, în 1892 îşi ia licenţa în ştiinţele fizicochimice. După terminarea facultăţii, G. G. Longinescu pleacă în Germania. Aici, în virtutea recomandării date de profesorul Dr. C. I. Istrati, este primit în laboratorul celebrului chimist Emil Fischer, unde îşi dă doctoratul în iulie 1896. Proaspăt doctor în ştiinţe, se întoarce în acelaşi an în ţară, fiind numit suplinitor la liceul „Sfîntul Sava“ din Bucureşti. Aşa începe glorioasa lui carieră de dascăl, în care pune, pe lîngă bogăţia unei minţi luminate, o pasiune cu totul deosebită. De calităţile pedagogice înnăscute ale acestui minunat clas-Prof. Ioan Zugrăvescu, membru corespondent al Academiei R.S.R. căi m-am împărtăşit şi eu. Aidoma lui C. I. Istrati, el căuta să le insufle elevilor săi dragostea pentru ştiinţă şi adevăr. „Toată taina unei lecţii bune, spunea el, stă în căldura sufletului, după cum reacţiile chimice se fac mai bine la temperaturi mai ridicate“. Cursurile lui au pasionat zeci de generaţii de elevi ai liceului „Sf. Sava“, unde a profesat între anii 1896-1900, ai Şcolii Normale „Vasile Lupu“, ai „Liceului Internat“ şi ai Şcolii de Comerţ din Iaşi. După perioada ieşeană se înapoiază în Bucureşti, unde predă din nou la „Sf. Sava”, apoi la liceele „Mihai Viteazul“ şi „Gh. Lazăr“. In această perioadă, dascălul şi îndrumătorul său, Dr. Istrati, îl cheamă la catedra de chimie organică ca asistent, însărcinîndu-1 totodată să predea şi cursul de chimie generală. în urma unei activităţi pline de succese, este numit, în 1906, profesor agregat de chimie anorganică la Universitatea din Bucureşti. Dar o necruţătoare boală de ochi îl loveşte, făcîndu-1 să-şi piardă aproape total vederea, învingînd însă infirmitatea, el rămîne mai departe un profesor de înaltă ținută. Tot atit de apreciat a fost G.G. Longinescu și în activitatea de cercetare, prima sa lucare originală fiind teza de doctorat : „Asupra acizilor aminici din seria alifatică“, realizată sub îndrumarea lui Wilhelm Traube, în laboratorul lui E. Fischer. în continuare, după întoarcerea în ţară, activitatea sa de pasionat cercetător s-a canalizat cu predilecţie pe făgaşul chimiei analitice şi al chimiei fizice. Una din cele mai apreciate din contribuţiile sale în chimia fizică este relaţia pe care a stabilit-o între temperaturile de fierbere ale lichidelor organice, densitatea lor şi numărul de atomi din moleculă, relaţie caracterizată printr-o mare simplitate. Cu ajutorul ei, se poate realiza calculul gradului de asociaţie şi al greutăţii moleculare a lichidelor pure. Tot atât de importante sunt şi lucrările efectuate de G. G. Longinescu în domeniul analizei gravimetrice. De acest lucru ne dăm seama atit din articolul prof. A. Boutaric, publicat în „Revue Scientifique“, cît şi din cel al lui Eugene Lemaire, înserat în paginile revistei „Le génie civil“. Primul, după ce face un elogiu generos contribuţiilor aduse de savantul român, arată că : „Concluziile la care a ajuns profesorul Longinescu constituie, desigur, unul din cele mai mari progrese realizate, de o sută de ani, în acest domeniu, şi par susceptibile de a interesa, prin simplitatea ca şi prin generalitatea lor, un mare număr de cercetători. Astfel, graţie cercetărilor extrem de precise ale lui Longinescu, o cale nouă şi fecundă a fost deschisă în analiza gravimetrică“. Astăzi, cînd aniversăm 100 de ani de la naşterea acestui mare înaintaş al ştiinţei româneşti, nu poate exista un omagiu mai sincer şi mai profund faţă de profesorul şi savantul G. G. Longinescu, decit ridicarea continuă a prestigiului şcolii româneşti de chimie, legarea ei cît mai organic de nevoile producţiei, pentru desăvîrşirea construcției socialiste. ANUNŢ Duminică, 14 septembrie, din motive tehnice „EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR ECONOMIEI NAŢIONALE" se deschide pentru public la ora 12. (Urmare din pag. D un an...) circa două luni. Evident, Editura didactică şi pedagogică a întîrziat 60 de zile, să zicem (de altfel, asupra lipsurilor editurii vom reveni), dar dacă tot sîntem puşi pe statistici, amintim să direcţia de învăţămînt din Ministerul Invătămîntului (însărcinată special cu întocmirea programelor) a „facilitat“ „obţinerea“ unei întîrzieri de circa 300 de zile... Există aici şi un motiv obiectiv: recenta restructurare a învăţămîntului profesional şi tehnic, care a făcut ca anumite amănunte privind programele să se precizeze după termenul prevăzut iniţial, dar el este departe de a fi singurul. Oare direcţia departamentului susnumit din Ministerul învăţămîntului a întreprins vreun demers eficient pe lingă direcţiile de învăţămînt din ministerele beneficiare, sau s-a grăbit, ea însăşi, în vreun malului de istorie a literaturii române pentru cl. a XH-a). Oricum, se impune o mai strînsă colaborare a editurii cu autorii, mai multă decizie din partea acesteia cînd un colectiv nu-şi onorează termenul. în sfîrşit, se cere ca autorii înşişi (creatori de manuale superioare, lucru pentru care merită toată stima să-şi organizeze în aşa fel munca încît cărţile să fie gata la timp numai astfel puţind fi, de la început, integral valorificate. — Pe de altă parte. Editura didactică şi pedagogică nu a urmărit într-o măsură corespunzătoare felul în care tipografiile îşi respectă contractele. Intre secţiile redacţionale ale editurii se impune o colaborare mai strînsă, doar în felul acesta fiind posibilă deplina punere în concordanţă a termenelor de livrare (în funcţie de profilul manualelor, de gradul lor de dificultate la tipărire). Se impune, în sfîrșit, o urmărire periodică, mai sistematică a autori- IA 15 SEPTEMBRIE fel ? ! Aflăm cu satisfacţie, fără să ne putem consola însă în faţa prezentului, că pentru anul şcolar viitor direcţia a trimis deja adrese omologilor din cele 25 de ministere economice, prin care li se cere acestora să prezinte pînă la 20 septembrie propunerile de plan şi tiraj pentru anul şcolar viitor, (1970—1971) ceea ce ar face, să sperăm, ca planul şi programele să fie prezentate Editurii didactice şi pedagogice cu trei luni înainte de termenul prevăzut. — Autorii nu-şi respectă termenele de predare. Primul colectiv de autori ai manualului „Maşini şi utilaje tipografice“ (pentru liceele de specialitate) lucra într-un ritm necorespunzător. Editura a dispus înlocuirea colectivului, ceea ce, evident, a produs întîrziere. Alteori, în cazul noilor manuale, îndeosebi, autorii sunt depăşiţi ca timp (cazul major, a modului concret în care aceştia lucrează la prototipuri, o colaborare cu adevărat eficientă între editură, direcţiile departamentelor din Ministerul Invăţămîntului, direcţiile de învăţămînt din ministerele economice. Este necesar ca fiecare din aceste organe să privească nu numai înspre problemele personale, iar cînd acest lucru se face, să se facă cu mai mult spirit de răspundere, cu un real simţ al perspectivei şi consecinţelor (nu numai imediate). Editura didactică şi pedagogică, face, e drept, în aceste zile eforturi considerabile pentru ca la 15 septembrie sutele de mii de manuale şcolare să fie la locul potrivit. îi dorim succes şi să nu uite experienţa acestui an, pentru ca în viitor, să nu mai fie necesare asemenea eforturi în ultimele săptămîni.