Scînteia Tineretului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6312-6337)

1969-09-11 / nr. 6321

ERORILE DE PROIECTARE se răzbuna • TREI DIN CELE PATRU FABRICI DIN CADRUL COMBINATULUI CHIMIC RÎMNICU VILCEA, PLANIFICATE SA INTRE IN FUNCJIUNE IN ANUL 1968, N-AU ÎNCEPUT INCA SA PRODUCĂ. Intrarea la timp în funcţiune, la parametrii tehnici proiectaţi a instalaţiilor industriale consti­tuie unul din elementele princi­pale a cărui respectare asigură realizarea eficienţei economice scontate a investiţiei. Chestiu­nea este arhicunoscută. Şi totuşi, de fiecare dată întîlnim obi­ective de maximă importanţă pentru dezvoltarea industriei ţării noastre care nu au intrat in funcţiune la termenul cerut. Este şi cazul Combinatului chi­mic Rîmnicu Vîlcea unde dintre cele 4 fabrici care trebuiau să intre în funcţiune îr­ cursul anu­lui 1968 trei nu produc nici la ora actuală. Sînt astfel întîr­­ziate foarte mult realizările pentru obţinerea cărora statul nostru face mari eforturi de in­vestiţii şi este periclitată în­deplinirea planului altor între­prinderi de maximă importanţă în cadrul economiei naţionale. Planul pe anul 1969 pentru cele trei fabrici : de oxoalcooli, de monomeri, şi H.C.H. rămîne ne­realizat, determinînd mari greu­tăţi în desfăşurarea producţiei întreprinderilor din ţară care se bazează pe produsele lor. „In acest timp, după cum spune tovarăşul ing. CORNE­­LIU TODIREANU, directorul tehnic al Combinatului , Minis­terul Industriei Chimice a re­partizat valoarea producţiei ne­realizată la Combinatul chimic R. Vîlcea, la alte combinate chi­mice din ţară care, de­­păşindu-şi astfel produc­ţia, au determinat îndeplinirea planului valoric pe ansamblul industriei chimice“. Iată cum „sprijină“ Ministerul Industriei Chimice conducerea combinatu­lui pentru grăbirea punerilor în funcţiune. Dar să urmărim succesiunea amînărilor şi cauzelor lor. FABRICA DE OXOAECOOLI care trebuia să intre în func­ţiune cu întreaga ei capacitate în trimestrul IV al anului 1968 a fost replanificată pînă la urmă pentru trimestrul II 1969, termen nerespectat. Amînarea a fost determinată de mai mulţi factori dintre care prezentăm pe cei mai semnificativi. In februarie a.c. cînd s-a pri­mit, în sfîrşit, aparatura de mă­sură şi control necesară pentru diferite analize, s-a constatat că bioxidul de carbon livrat de Uzina de sodă din Govora, con­ţine hidrogen sulfurat care face imposibilă desfăşurarea proce­sului tehnologic. S-a ajuns la această situaţie din cauza IPROCHIM-ului şi Ministerului Industriei Chimice care nu au comunicat compoziţia reală a gazelor de cuptor, necesară pentru proiectarea instalaţiilor. Astfel s-a impus de urgenţă proiectarea şi construirea unei instalaţii de purificare a bioxi­dului de carbon la care — no­taţi ! — nu se gîndise nimeni. Soluţia adoptată este un nou prilej de risipă din buzunarul statului. Instalaţia construită pentru purificarea cu hipoclorit IUSTIN MORARU (Continuare în pag. a 111-a) mmammammmsmmtmmmmemi SUMAR ÎN PAG. A 2-A* • ACTUALITATEA PENTRU TINERET — Muzeul memorial „Cezar Petrescu" — Stăpînii volanului — în concuri — Lipscanii redevin Lipscani ÎN PAG. A 3-A; NOI în muncă, în viaţa de organizaţie ■ Realizarea planului pe acest an şi a sarcinilor pe 1970 — în dezbatere - Două initiative ale organizatiilor U.T.C. \r PAG. A 4-A De la OM la G de ION BĂIEŞU De la OM la OM de ION BĂIEŞU Nichita Stânescu: NECUVINTELE (cronica literară) ÎN PAG. A 5-A. • SPORT Echipa olimpică și de tineret : PREZENT și PERSPECTIVA Clasamentul campionatului de ti­neret se va întocmi după un sis­tem nou ' Hotărîri ale F.R.F. Drnloturi din m­ata firile liniti-l/fil I I VIWUI I Ulii WWW­WUI NWW Wllltl ,w . ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV. SERIA II NR. 6321­6 PAGINI — 30 BANI JOI 11 SEPTEMBRIE 1969 90000 DE LICEENI PARTICIPĂ LA CAMPANIA AGRICOLĂ DE RECOLTARE SOLI­DE PRIMĂVARA PE OGOARELE TOAMNEI In ultimele două decade ale acestei luni, satele ţării, încorda­te în strădania de a strînge ro­dul bogat al unei toamne cum n-a mai fost demult, vor găzdui freamătul primăvăratic şi har­nic a nu mai puţin de 90 000 de tineri studioşi, elevi ai claselor X­ XI ale liceelor de cultură ge­nerală şi ai anilor II ai şcolilor profesionale de mecanică agricolă, care-şi vor încheia sub semnul muncii avîntate, patriotice, o va­canţă petrecută lingă valul argin­tiu al mării sau sub cetina mun­­ţilor. 270 de întreprinderi agricole de stat din întreaga ţară, însu­­mînd 1 350 de ferme, s-au pre­gătit cu grijă pentru a fi gazde primitoare ale sutelor de clase de elevi, devenite, pentru douăzeci de zile, brigăzi şi echipe de muncă patriotică. Campionii o­­limpiadelor de fizică şi matema­tică, învăţăceii formulelor chi­mice filigranate pe tabla neagră, ucenicii minunatelor ştiinţe ale li­teraturii, istoriei şi geografiei, vii­torii tehnicieni agricoli, „aşii“ competiţiilor sportive şi ai mani­festărilor artistice şcolare se vor strădui să fie, pentru 20 de zile, harnice detaşamente ale belşugu­lui. Recoltatul şi de păşunatul po­rumbului, strînsul legumelor şi fructelor, culesul plin de poezie al strugurilor vor constitui tot a­­tîtea „obiecte“ de studiu, com­ponente ale nobilei „materii“ în spiritul căreia este educat întreg tineretul patriei noastre : munca. Căci, dincolo de însemnatul a­­port material pe care-l reprezintă această acţiune de masă a tinere­tului studios — la organizarea căreia participă Uniunea Tinere­tului Comunist, Ministerul Invă­­ţămîntului şi Consiliul Superior al Agriculturii , plecarea liceeni­lor pe ogoare reprezintă un mo­ment educativ de reală importan­ţă, cu profunde semnificaţii şi cu preţioase răsfrângeri asupra bunului­ mers al activităţii edu­­cativ-didactice în noul an şco­lar. „Aceste 20 de zile de parti­cipare a elevilor noştri la munci­le agricole de toamnă, ne-a spus tovarăşul Emil Stancu, directo­rul liceului „Matei Basarab" din Capitală, vor constitui un bun prilej de reîntîlnire a claselor XIXI cu diriginţii lor şi, deci, un bun punct de plecare pentru noul an şcolar“. „Venind în con­tact direct cu oamenii satelor noastre, cu munca specifică aces­tui domeniu, ne-a declarat profe­sorul Constantin Mitran, secreta­rul organizaţiei de bază P.C.R. de la acelaşi liceu, elevii noştri vor acumula o serie de cunoştinţe utile procesului de învăţămînt, cunoştinţe asimilate pe viu şi, deci, cu atît mai sigur receptate. Ca să nu mai vorbim de capito­lul experienţă de viaţă, element în domeniul căruia elevii noştri vor face, cu prilejul acestei acţi­uni, acumulări preţioase. In le­gătură cu aceasta aş vrea să su­bliniez faptul că mulţi dintre pă­rinţii elevilor noştri — ca, de pil­dă, prof. univ. Ion Iuga sau me­canicul Marin Tănase de la I.R.A. — şi-au exprimat convingerea că participarea fiilor lor la muncile agricole, ca de altfel la orice ac­tivitate de interes obştesc, are da­rul să îi ajute direct pe părinţi în procesul de educare a odras­lelor lor în cadrul familiei. La rîndul său, elevul Răileanu Vic­tor, secretarul comitetului U.T.C. de la liceul Gheorghe Şincai, ne-a PETRE DRAGU (Continuare în pag. a II-a) DEZERTORII DE LA­­ PROPRIA PASIUNE­, „Am urmat facultatea de lim­bă şi literatură română din ca­drul Institutului pedagogic Bucureşti, pentru că doream să fiu profesoară de română. Era visul meu, chemarea mea“. „Mărturisirea aparţine Ioanei Sultan, absolventă încă de a­­nul trecut, profesoară la Şcoa­la generală din satul Prahuda, judeţul Vrancea, şi a fost fă­cută la începutul audienţei din ziua de 4 septembrie, în biroul inspectorului-şef Ştefan Văsii, din cadrul Inspectoratului şco­lar al judeţului Vrancea. Sin­ceritatea cu care vorbise des­pre pasiunea ei nu putea pre­vesti furtuna ce avea să o de­clanşeze cîteva momente mai tîrziu. In spatele sincerităţii se asciundea de fapt nesinceritatea. Scopul audienţei era aprobarea transferului în judeţul Dolj. Pentru a-1 convinge pe inspec­­torul-şef, tînăra profesoară a înşirat argumentele ce o deter­mină să-şi ceară transferul, din care am spicuit doar cîteva : „Satul Prahuda e izolat şi nu comunică uşor cu oraşul“, „nu mă prea înţeleg bine cu direc­torul şcolii şi nici cu unele din celelalte cadre didactice“, „îmi completez studiile în cadrul fa­cultăţii de cinci ani la fără frecvenţă“ şi ’.sunt în perspec­tivă de căsătorie şi viitorul soţ e student la... Bucureşti“. Desi­gur că aceste argumente au fost­­bine cîntărite de cei în­­­dept şi audienţa nu a primit­­ aprobarea cerută, mai ales că perioada transferurilor a avut loc în luna mai. La auzul ver­dictului profesoara noastră reia şirul motivelor, îmbogăţindu-le cu alte justificări, ca apoi să izbucnească . ..m-am săturat de învăţămînt şi cred că m-am sacrificat destul în satul aces­ta. Dacă nu aprobaţi, voi pleca şi aşa. Dezertez !“, după care­­ părăseşte biroul fără să salute, izbind şi uşa. * De ce am relatat acest caz ? ! Pentru că nu e singurul în a- I ceste zile. Pentru că nu e o sin- ” gură Ioana Sultan, ci mai mulţi, „ şi, din păcate, destui absolvenţi­­ din acest an care vin să în- ■ greuneze eforturile ce se de- I pun în zilele care­­ preced deschiderea noului an şcolar ft pentru asigurarea tuturor con- V diţiilor ca procesul instructiv-­­ educativ să se desfăşoare în “ bune condiţiuni, să nu aibă de _ suferit. _ Am notat în aceste zile, pu- 9 ţine la număr, care au mai ră- S mas pînă cînd clinchetul clo­poţelului va suna de intrare la­­ prima oră de curs, emoţiile­­ trăite la cea mai înaltă tensiune­­ de cadrele didactice con­ştiincioase, elevi şi părinţi, dar­­ şi preocupările lor legate de­­ eveniment. Nu pot fi trecute­­ cu vederea eforturile făcute în­­ judeţele Vrancea şi Vaslui pen­tru ca învăţămîntul general, fi privit prin prisma dezvoltării­­ sale, a trecerii la învăţămîntul ■ general de 10 ani, să beneficie­ze de tot ce e necesar­. Pe a-­­­ceasta linie se înscriu noile ca­­e­pacităţi de şcolarizare care în tj judeţul Vrancea se cifrează la a 15 săli de clasă şi în judeţul Vaslui la 80 săli de clasă, din B care 52 îşi vor deschide uşile B pentru elevi la 15 septembrie. „ De remarcat că la ridicarea­­ noilor clase, un aport deosebit „ l-au adus cetăţenii prin contri- B buţii voluntare — băneşti cit şi I muncă voluntară depusă la exe- | cutarea unor lucrări. Pe lingă CORNEL VÂLEANU | (Continuare în pag. a V-a) " PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Jan­a Kam­berzin Preşedintele Parlamentului finlandez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri dimineaţa pe tovarăşul Ian E. Kam­berzin, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Letone, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., care se află la odihnă în ţara noastră, la invitaţia to­varăşului Nicolae Ceauşescu. La­­ primire a fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, întrevederea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă caldă, tovărăşească. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri la amiază pe Viena Johannes Sukselainen, preşedin­tele Parlamentului finlandez, care se află în ţara noastră la invitaţia Biroului Marii Adunări Naţionale, pentru a-şi petrece o parte din vacanţă. La primire au luat parte Şte­fan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Mia Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Ambasadorul Republicii Populare Bulgaria Un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri 10 septembrie, pe amba­sadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, în legătură cu plecarea sa definitivă din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă cordială, tovără­şească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit miercuri la amiază un grup de redactori ai Televiziu­nii elveţiene, condus de Fran­cois Enderlin, care se află în ţara noastră în vederea reali­zării unui film despre România. In cadrul convorbirii, ziariş­tilor elvețieni le-a fost acor­dat un interviu filmat. ÎNCREDERE Tineretul lumii se pasio­nează, cu o specifică sin­ceritate, pentru cauzele de izbînda cărora depinde e­­xercitarea înaltelor însuşiri creatoare ale omului liber, doreşte progresul ştiinţei şi culturii, într-o ambianţă de încredere în ceilalţi oameni liberi şi de luptă pentru pace. Încrederea lui în vic­torie este atît de puternică, încît, în mod irezistibil, is­toria vine de cele mai mul­te ori să-i dea dreptate. Mijloacele „protestului" său n-au fost şi nu sînt totdeau­na ortodoxe, situîndu-se pe un portativ care pleacă de la polul raţional şi poate ajunge la antipod ; dar ele există şi depun o mărturie. Iată, au trecut treizeci de ani de cînd, la noi, studenţii „boboci" de la Universitatea din Bucureşti, completam zgomotoşi rîndurile curajoa­selor cadre ale grupului stu­denţesc democrat, ieşind în stradă pentru a demonstra împotriva agresiunii hitleris­­te asupra vecinilor noştri polonezi şi cehoslovaci, îm­potriva războiului imperia­list. Şi iată, un elev în vîrsta de 15 ani, Greg Rogers, s-a împuşcat marţi seara pe treptele Capitoliului din Washington, în semn de pro­test împotriva războiului din Vietnam... În străinătate am luat parte în ultimii ani la întîl­­niri ale tineretului universi­tar, mai mult sau mai puţin impunătoare, ca un specta­tor obiectiv care a avut la vremea sa prilejul să acu­muleze oarecare experienţă în exprimarea revoluţionară a adevărurilor : greve de protest, dezbateri în săli sau pieţe publice, adunări cu uşi închise, dialoguri pasio­nante la simplul stimulent al unei ştiri din gazetă şi multe altele. Ceea ce îi agită pe cei mai buni şi mai serioşi ti­neri din Europa şi din cele două Americi este modul în care încrederea statului bur­ghez în forţele lor inovatoa­re li se drămuieşte, încă de pe băncile şcolii, oferindu-le prea puţine şanse de parti­cipare efectivă în conduce­rea edificiului public în ve­derea modificării structurilor perimare, la făurirea viitoru­lui naţiunii şi a lumii de mîine întemeiate pe o con­cepţie fundamental umanis­tă. Ţara noastră, situată geo­­graficeşte în centrul ţărilor socialiste europene, a în­făptuit unul din cele mai im­portante obiective din efor­turile de progres ale unui stat modern şi ale unei na­ţiuni socialiste : asigurarea unor perspective certe, de dezvoltare morală şi ma­terială a tineretului său, cu participarea conştientă a a­cestui tineret, ca factor is­toric activ. Problema edu­caţiei lui generale şi de specialitate s-a dezbătut , se soluţionează în chip de­mocratic şi practic, în avan­tajul ,său şi al viitorulu ţării, cu deplinele puter consfinţite prin lege şi în cli­matul de neţărmurită încre­dere în care poporul îş creşte cetăţenii şi conducă­torii României de mîine. In toamna aceasta începe aplicarea strictă a noii po­litici şcolare stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., politică ce amplifică rolul sistemului instrucţiunii noas­tre publice în valorificarea rezervelor creatoare ale na­ţiunii. Dar educaţia nu se face numai în şcoală, sau numai acasă, mai ales a­­plicata acestui sensibil la­(Continuare în pag. a IV-a) MIHNEA GHEORGHIU ASTĂZI »ESTE ÎI JAM c , preşedintele FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ MAS La invita­ţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşe­scu, astăzi soseşte în ţara noastră, într-o vizită oficială, preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Franz Jonas s-a născut la 4 octom­brie 1899, la Viena, fiind unul din cei 8 copii ai unei fami­lii de muncitori. A urmat cursurile Șco­lii profesionale de arte grafice, pregă­­tindu-se pentru me­seria de tipograf. Mobilizat în 1917 în armata austro-un­­gară a fost trimis să lupte pe frontul rus şi italian, iar la sfîrşitul războiului a făcut parte din mi­liţia populară, par­­ticipînd la luptele de­ apărare în Valea Lavant în Carintia. Intre 1919 şi 1932 a practicat meseria de tipograf şi co­rector, începînd în acelaşi timp să mili­teze în mişcarea sin­dicală şi în Partidul Social-Democrat. A urmat cursurile Şcolii superioare muncitoreşti din Viena, unde a studiat ştiinţele politice, econo­mia naţională, istoria şi geogra­fia economică. Intre 1932—1934 a fost secre­tar al organizaţiei Partidului So­cial-Democrat din Floridsdorf, unul dintre cartierele industriale ale Vienei. In 1935 a fost arestat pentru participare la Conferinţa ilegală a Socialiştilor Revoluţio­nari de la Brünn şi acuzat de înaltă trădare. După un an de detenţiune, în urma cunoscutului proces intentat socialiştilor, Franz Jonas a fost eliberat din lipsa unor probe suficiente. Cîtva timp nu a mai găsit de lucru ; în anul 1938 s-a angajat din nou ca zetar într-o tipografie, apoi lucrează ca funcționar la o fabrică de locomo­tive. Imediat după eliberarea Vienei, în 1945, Franz Jonas a început să lucreze în cadrul unei primării de sector din Viena, iar un an mai tîrziu a fost numit primarul sectorului Floridsdorf, în cadrul administraţiei municipale a Vie­nei. Din 1948 îndeplineşte funcţii de Consilier municipal. In iunie 1951, Franz Jonas a fost ales pri­mar şi guvernator al oraşului Viena. In fruntea Consiliului Munici­pal al Capitalei Austriei, Franz Jonas s-a dovedit un bun organi­zator, un administrator dinamic. El a fost iniţiatorul şi apoi a con­dus realizarea unui vast program de construcţii de locuinţe, şcoli şi spitale, de străzi, poduri şi de mo­dernizare a oraşului; el a pus, de asemenea, accent pe dezvoltarea relaţiilor Vienei cu marile oraşe ale lumii. Franz Jonas a fost pri­mar al capitalei timp de 14 ani. (Continuare în pag. a V-a) Azi, 11 septembrie, în ju­rul orei 11, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct sosirea în Capitală a președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. NOI UNITĂŢI ŞCOLARE O dată cu începe­rea noului an şcolar, la 15 septembrie 1969, vor fi date în folosinţă noi unităţi şcolare. Elevii din Satu Mare, Deva, Buzău şi Arad vor avea la dispoziţie, cu începere de la a­­ceastă dată, licee de arte plastice şi mu­zică, iar cei din o­­raşul Gheorghe Gheorghiu-Dej un li­ceu cu program spe­cial de educaţie fi­zică. Concomitent, a fost extinsă şi reţeaua liceelor de speciali­tate. In oraşele Bucu­reşti, Sf. Gheorghe, Baia Mare şi Zalău vor fi inaugurate li­cee destinate pregă­tirii constructorilor. Tot începînd cu 15 septembrie, la Timi­şoara şi Piatra Neamţ vor funcţiona prime­le două licee de e­­conomie forestieră. Aceeaşi dată va mar­ca deschiderea Liceu­lui de mineri din Deva. Măsuri asemănă­toare au fost luate şi în reţeaua şcolilor profesionale. In anul de învăţămînt 1969— 1970 aceasta se va extinde cu 12 noi­­­­nit­ăţi , repartizate în cuprinsul judeţelor Olt, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Gorj, Galaţi, Covasna, Botoşani. Ele vor pregăti pe tinerii dornici să se specializeze în chi­mie, minerit, poşte şi telecomunicaţii, construcţii. (Agerpres)

Next