Scînteia Tineretului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6338-6364)
1969-10-18 / nr. 6353
iSCENTEIA TINERETULUI" pag. 2 ACTUALITATEA PENTRU TINERET SlMBÂTÂ 78 OCTOMBRIE 7969 La aniversarea a 25 de ani de activitate a Editurii Politice înfiinţată la scurt timp după eliberare, ca Editură a Partidului Comunist din România, Editura Politică a constituit, în toate etapele parcurse, o expresie a permanentei preocupări a partidului pentru răspîndirea în mase, prin intermediul tipăriturilor, a ideologiei marxist-leniniste, a politicii de construire şi dezvoltare a societăţii socialiste pe pămintul ţării noastre. Eforturile susţinute ale colectivului Editurii îşi găsesc expresia în cele aproape 7 600 de titluri publicate, intr-un tiraj total de peste 230 milioane de exemplare şi acoperind o vastă şi tot mai variată arie tematică : documente de partid şi de stat, manuale destinate învăţămintului politic şi de stat, lucrări privind construcţia de partid şi de stat, activitatea sindicatelor şi a organizaţiilor U.T.C., literatură politică de masă, studii de economie, filozofie, istorie (originale şi traduceri), editarea operelor clasicilor marxism-leninismului, lucrări privind mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, relaţiile internaţionale, materiale de agitaţie vizuală. Realizările obţinute de Editura Politică se datoresc, în primul rînd, lării şi îndrumării de către artid, orientării permanente de care Editura s-a bucurat şi se bucură din partea partidului. Exigenţele calitative noi pe care Congresul al X-lea le-a precizat în domeniul muncii ideologice direcţionează şi activitatea Editurii Politice, solicitată, să-şi intesifice contribuţia la răspîndirea învăţăturii marxist leniniste, la dezvoltarea gîndirii politice vii, la orientarea ideologică a maselor. Fără îndoială că, în lumina acestorcerinţe, cartea politică va căuta să devină un intrument ,tot mai activ în răspîndirea creaţiilor politico-ideologice originale consacrate analizei schimbărilor petrecute în structura societăţii, să facă cunoscută experienţa dobiîndită in opera de construiri a socialismului in ţara noastră. Pe linia bogatei experienţe acumulate pînă acum, sîntem convinşi că lucrările promovate de Editura Politică îşi vor face şi mai mult simţită prezenţa în procesul de dezvoltare a conştiinţei socialiste a maselor, in direcţia cultivării patriotismului socialist şi a internaţionalismului, vor interveni cu tot mai înaltă eficienţă în planul educaţiei ateiste, pentru însuşirea eticii noi, şi promovarea înaltei responsabilităţi faţă de îndatoririle sociale. Cu ocazia aniversării a 25 de ani de existenţă, urăm Editurii Politice noi succese pe linia elaborării unor lucrări pe teme majore, care să răspundă cerinţelor arzătoare ale vieţii sociale, ale propagandei de partid, îndeplinind cu cinste înalta îndatorire de a asigura pătrunderea în mase a cuvîntului tipărit al partidului. Film cu trei stele : CĂLĂREȚUL SINGURATIC Cu titlu original „Lonely are the brave“ filmul, realizat în anul 1962 este o adaptare după romanul scriitorului american Edward Abby, „Brave Cowboy“. Rolurile principale sunt interpretate de Kirk Douglas, pe adevăratul nume Isur Danilovici Demski, în rolul lui Jack Rams, un cow-boy rătăcitor în vestul sălbatic, și Gene Rowlands în rolul lui Jerri (19. X. 2015, pr. I). TELECINEMATECA : RUY BLAS După cunoscuta dramă a lui Victor Hugo, regizorul francez Pierre Billon a realizat acest film în anul 1947. Născut în 1906, Billon a debutat in cinematografie la vîrsta de 22 Concerte Săptămîna muzicală Înscrie un eveniment artistic cu totul deosebit . Concertul extraordinar al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii în cadrul manifestărilor consacrate, la 24 octombrie, Zilei Naţiunilor Unite. Anul acesta muzicienii bucureşteni au fost invitaţi să susţină concertul festiv alături de Orchestra Royal Philarmonique dirijată de Rudolf Kempff şi de Orchestra Suisse Romande dirijată de Paul Kletzki Concertul va fi difuzat radiofonic în toate continentele, vineri 24 octombrie 1969, între orele 21 şi 23. Concertul, transmis din Sala Adunării Generale a O.N.U., Studioul de concerte a Radioteleviziunii şi Sala Teatrului Mare din Geneva, va avea în program : Concertul Nr. 3 de Beethoven (solist Rudolf Serkin) acompaniat de Orchestra dirijată de Rudolf Kempff, Rapsodia I-a de Enescu şi Suita I din baletul „întoarcerea din adîncuri“ de Mihai Jora (interpretată de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii, dirijată de Iosif Conta) şi Concertul pentru vioară şi orchestră de Ernest Bloch (în interpretarea violonistului Zwei Zeitlin şi a şi a Orchestrei Suisse Romande dirijată de Paul Kletzki) Săptăminalele concerte ale Filarmonicii cuprind Simfonia I de Enescu, Concertul pentru vioară de Ceaîcovschi (solist Cristian Ferras) şi Preludiile la actele silii din „Lohengrin de Wagner, (dirijor Mihai Brediceanu). Din manifestările muzicale ale celorlalte centre muzicale ale ţârii, semnalăm concertul de închidere a Festivalului ,Toamna muzicală clujeană“ cu Oratoriul „Mioriţa“ de Sigismund Toduţă. I. SAVA T.V. de ani, ca actor, în filmul „Madame Ilecamier“. In Ruy Bias vom vedea un Jean Marais la 37 de ani și o frumoasă Danielle Darrieux în rolul reginei (22. X . 2015, pr. I). CHEIA ORAŞULUI O emisiune concurs realizată de televiziune împreună cu Biroul de turism al C.C. al U.T.C. Cotigătoarea concursului va beneficia de o excursie în străinătate. ..Şi iată — aşa cum spuneam şi în emisiunea din 11 octombrie — surpriza s-a produs : echipa Sucevei a reuşit să cucerească Cheia oraşului Iaşi. Este pentru prima dată, cînd învinge o echipă în deplasare. Se va mai repeta o asemenea victorie ? Nu ştiu... Deocamdată. O să aflăm împreună în 25 octombrie cînd va fi transmisă etapa Bacău. In orice caz prevăd o luptă foarte aprigă“ — ne declară realizatorul emisiunii. Emil Ghiţulescu (25 X, 18,30; pr. I). MUZICA UŞOARĂ INTERPRETATA DE FORMAŢIA CORAL — Formată din student şi elevi, „Coralul“ a luat fiinţă la începutul anului 1968 în tabăra studenţească de la Predeal, animatorii fiind Dan Decca şi Doru Donciu — ne spune Mihai Gavrilescu, Instructorul formaţiei. —Şi componenţa ei . — Şeful formaţiei Doru Donciu chitară bas, saxofon, flaut şi solist vocal (anul III Politehnică) ; Liviu Blumenthal — orgă şi solist vocal (elev clasa a X-a, Şcoala de muzică) ; Vlad Gabrilescu — chitară şi solist vocal (student anul IV Arte Plastice) ; Cornel Ionescu — muzicuţă, trompetă şi solist vocal (anul III Conservator) ; Gabi Mărgărint — baterie şi solist vocal (elev clasa a X-a liceu) şi Cornel Mănălescu — chitară şi solist vocal (elev clasa a XI-a liceu). — Dar repertoriul ? — Se bazează în primul rînd pe calităţile vocale şi compoziţiile proprii (ex. ,.Visul lui Ţăndărică de Blumenthal, „Orologiile“ de Cornel Ionescu şi altele) precum şi prin lucrările din repertoriul formaţiilor vocale Beach — Boys şi Beeg — Ges pe versuri compuse de membrii formaţiei (ex. , , Vară unde eşti“, „Vezi rindunele ce se duc“ şi „Trece vremea“). (25. X. 20.00, pr. II). ION PASAT Artista emerită Carmen Stănescu, una dintre protagonistele viitoarei premiere a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale , AL PATRULEA ANOTIMP, de Hoţia Lovinescu • O interesantă experienţă a siderurgiştilor hunedodoreni, efectuată în colaborare cu specialiştii Institutului de fizică atomică din Bucureşti — ne scrie prof. Ion Vlad — s-a consumat recent, cu rezultate notabile. S-a experimentat — în fază de laborator — o instalare pentru determinarea umidităţii cocsului-bulgări prin metoda încetinirii neutronilor. Rezultatele aplicării acestei metode se cunosc după aproximativ 100 de secunde. • La Galaţi a fost inaugurată, recent, o casă de modă. Proiectul aparţine tânărului arhitect Liviu Durbacă. Casa de modă — ne informează corespondentul nostru, ing. V. Cinepa, — se întinde pe o suprafaţă de 2100 m.p. şi cuprinde un salon de manichiură şi coafură, de vibromasaj, ateliere de croitorie, tricotaje etc. • Benone Neagoe din Cluj a solicitat tovarăşului Laurenţiu Hodorog, directorul Casei de cultură a studenţilor, citeva amănunte in legătură cu activitatea ce se va desfăşura in acest an în cadrul acestei instituţii. Bine manifestările pe care le cuprinde agenda Casei de cultură se numără organizarea de cicluri şi cursuri de istorie a muzicii, istoria art«uii plastice, teatrului şi cinemaografiei, (se fac demersuri pentru a se obţine, pentru studenţi, filmele în premieră la cinematograful „Republica“), baluri, carnavaluri etc. Tot aici vor activa 11 cercuri şi 9 formaţii de amatori. • festivalul filmului SOVIETIC este manifestarea cinematografică, din programul săptămînii viitoare, care reţine In primul rînd atenţia. Proiecţia inaugurală este realizarea regizorului S. Rostoţki, SA TRĂIM PINA LUNI, care la Festivalul internaţional al filmului din acest an, de la Moscova, a obţinut unul din marile premii. Distribuţia sa numără, printre altele, nume prestigioase ca Viaceslav Tihonov şi Irina Pesernikova. Prezenţa sa pe afiş durează două zile , vineri şi sîmbătă. Cea de-a doua premieră sovietică din cadrul Festivalului, programată duminică, este SEZON MORT, producţie a studioului „Lenfilm“, realizată Cinema sub bagheta regizorală a elevu- lui lui Mihail Room, Savva Kulis, şi care numără printre protagonişti o celebritate a ecra- nului sovietic , actorul Rolan Bîcov. • O altă premieră a săptămânii este ecranizarea care evocă celebrul atentat ce a constituit pretextul de izbucnire a primului război mondial, întitulată aproape prozaic, dar edificator, ATENTATUL DE LA SARAJEVO. In distribuţie Lucian Vinicka, Bert Sotler, Pedrag Pinci ş.a. Regia şi scenariul aparţin lui Fadil Hadzic. • FAMILIA NOASTRĂ TRAZNITA este un alt titlu cu care cineamatorii bucureșteni se vor întîlni pentru prima oară în săptămîna care începe mîine. Film cehoslovac, cu caracter umoristic, care descrie viațe unei familii văzută de un copil. Regizorul — Jan Valasek, iar printre protagoniști se numără Vladimir Mensik, Jirina Jiraskova, Jirina Sejbelova... • In sfîrșit, TESTAMENTUL DOCTORULUI MABUSE, producţie a studiourilor cinematografice din R.F. a Germaniei este un „remake“ al celebrului film semnat cîndva de Fritz Lang, cu intenţia de amplasare a datelor din anii 30 în perimetrul contemporan. Distribuţia are în frunte pe Gest Fröbe, Senta Berger şi Helmut Schmidt iar regia aparţine regizorului Werner Klinger, S. U. EXCURSIA „BOBOCILOR" Aproape 1100 dintre cei mai proaspeţi studenţi ai facultăţilor bucureştene pleacă astăzi în excursia organizata special pentru ei de către Biroul de Turism pentru Tineret în colaborare cu Consiliul Asociaţiei Studenţilor din Capitala. „Excursia bobocilor" programată pentru astăzi şi mîine se desfăşoară pe mai multe trasee. Unul dintre acestea include ruta Bucureşti— Ploieşti—Văleni de Munte—Cheia, cu autocarul, iar în continuare, pe jos, se merge pînă la cabana Muntele Roşu. A doua zi este prevăzută o ascensiune pe Ciucaş. Un alt grup va merge pe Valea Oltului cu vizitarea obiectivelor turistice de pe acest traseu, în timp ce „bobocii" care pornesc pe Valea Prahovei vor putea vizita, pe lingă salba oraşelor de munte de aici şi cabanele din jur. F. IcAZARESCU Mezinul tenorilor de la Opera Română CRISTIAN MIHĂILESCU In primele zile ale acestei luni urmăream, la Opera Română, premiera inaugurală a stagiunii : „Decebal“ de Gheorghe Dumitrescu. Actul IV. In semiobscuritatea scenei distingem silueta unui străjer. Aria ce inundă sala ne ajută să stabilim identitatea interpretului : este tenorul Cristian Mihăilescu, cel mai tînăr dintre soliştii primei noastre scene lirice. — Deşi mezin al Operei Române, se pare că aţi depăşit de mult ora debutului... — Pe această scenă am debutat în primele zile ale acestui an, la 8 ianuarie. Am cîntat atunci nu mai puţin de patru roluri în „Povestirile lui Hoffman“, dintre care trei erau compoziţii, vîrsta personajelor depăşindu-o cu mult pe a mea. — Nu se poate spune că opera îşi neglijează mezinul. — Dimpotrivă, încă din stagiunea trecută — prima din activitatea mea — am avut prilejul să cînt în „Boris Godunov“. Am mai apărut și în roluri episodice din „Lucia de Lammermoor“, „Don Carlos“. Iar în stagiunea abia începută, rolul străjerului din „Decebal“ va fi urmat de altele, mai mari sau mai mici, în „Traviata“, „Tosca“, „Rigoletto“, „Othello". „Carmen“. Și voi relua o partitură de „tinereţe“ : Vasek în viitoarea premieră cu „Mireasa vîndută“. — Se spune că tenorii sînt foarte capricioşi. Fiind atît de solicitat n-au început să vă deranjeze rolurile episodice ? — Dimpotrivă. Pentru tehnica vocală şi, nu mai puţin, pentru exerciţiul de joc scenic, le consider foarte bine venite. Şi nu cred că, vreodată, capriciile la care vă referiţi mă vor face să refuz vreun rol. — Pe cînd eraţi student v-am ascultat interpretînd muzică de cameră. Este vorba de o a doua pasiune ? O continuaţi ? — Paralel cu opera, mă pasionează muzica de cameră, cu precădere cea contemporană. Cred, de altfel, că... tenorul viitorului nu va putea miza numai pe voce... — O opinie izvorîtă din prudență ? — Nu numai. Din convingerea că spectacolul de operă va apela din ce în ce mai mult la colaborarea altor arte, devenind manifestarea sincretică. Muzica modernă îţi lărgeşte sfera de cunoaştere şi, totodată, capacitatea interpretativă. De aceea sunt bucuros că dirijorul Al. Şumski, animatorul orchestrei „Academica“ a Conservatorului mi-a propus colaborarea. CORABIA NEBUNILOR : rulează la Patria (orele 9, 12; 15; 18, 21); Festival (orele 9,15; 12,30; 16,30; 20,15). _ , _ LUPII ALBI rulează la Republica (orele 8,15 ; 10,45 ; 13,15 ; 16 ; 18,45 , 21,15) Favorit (orele 10 , 13 ; 15,30 ; 18 , 20,30). , PARIA rulează la Luceafărul (orele 9 , 11,15 , 13,30 , 16 ; 18,30 ; 21) București (orele 8,30 ; 11 , 13,30 ; 16 , 18,30 ; 21) Modern (orele 9,30 ; 11,45 , 14 ; 16,15 , 18,30 , 20,45). STELELE DIN EGER : rulează la Victoria (orele 9 ; 12,30 ; 16 , 19,30). MY FAIR LADY : rulează la Central (orele 9,30 , 13 ; 16,30 ; 20). BANBATI In deplasare: rulează la Lumina (orele 9,30—15,45 în continuare , 18,15 , 20,45) SOARELE VAGABONZILOR : rulează la Doina (orele 11,30; 14, 16,15, 18,30, 20,45) Dacia (orele 8,15—20,45 în continuare). A TRAI PENTRU A TRAI : rulează la Union (orele 15,30; 20,30). Program de desene animate (orele 18). PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE : rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). LA NORD PRIN NORD-VEST • rulează la Feroviar (orele 9, 12,15, 15,45 , 19,15) Excelsior (orele 10,15 , 13,30 , 17 20,30) Melodia (orele 8,30 , 11,30 , 14,30 , 17,30 , 20,30). ANGELICA ȘI SULTANUL I rulează la Grivica (orele 9 . 11,15 ; 13.30 . 15,45 ; 18.15 20.30) ANGELICA Şl SULTANUL şl NEIMBLlNZlTA ANGELICA : rulează la Aurora (orele 9 ; 12.30 , 16 ; 19,30). MEMENTO I rulează la înfrăţirea (orele 15 ; 17,45 . 20). SHERLOCK HOLMES : rulează la Buzesti (orele 15,30 ; 18). CĂSĂTORIE DIN INTERES : rulează la Buzeşti (ora 20). OMUL CARE VALORA MILIARDE : rulează la Bucegi (orele 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 12,15 ; 20,30). Mioriţa (orele 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18;15 ; 20,30). Arta (orele 9—18,30 în continuare ; 18,30 ; 20,30). PRINŢUL NEGRU : rulează la Unirea (orele 15,80 ; 18). BUN PENTRU SERVICIUL AUXILIAR : rulează la Unirea (ora 20,15). OMUL MOMENTULUI : rulează la Lira (orele 15,80 ; 18 ; 20,15) Floreasca (orele 9 , 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 18;15 ; 20,30). O CHESTIUNE DE ONOARE : rulează la Progresul (orele 15,30 ; 18).POST-SEZON : rulează la Progresul (ora 20,15). _ NEÎMBLlNZITA 'ANGELICA rulează la Drumul Sării (orele 15 ! ! 17.30 ; 20). DRAGOSTE LA LAS VEGAS : ! rulează la Ferentari (orele 15,30 ! ! 18 , 20;15) Munca (orele 16 , 18). I NOAPTEA GENERALILOR II rulează la Giulesti (orele 15,30; I 19). Viitorul (orele 15,30 ; 19). ! OMUL CU ORDIN DE REPARI TIȚIE : rulează la Cotroceni (ora I 20,30). ! EXPRESUL COLONELULUI , VON RYAN rulează la Cotro-i ceni (orele 15,30 , 18). ! COMISARUL X SI BANDA ! TREI ClINI VERZI : rulează la S Crîngași (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). « UN GLONTE PENTRU GENERAL : rulează la Volga (orele 9— 15,45 in continuare ! 18,15 ; 20,30). 5 OMUL, ORGOLIUL, VENDETA î ! rulează la Gloria (orele 9 ; 11,15 ; ! 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Tomis (orele 9 , 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ! 18,15 ; ! 20,30). 1 VÎRSTA INGRATA : rulează la 5 Moșilor (orele 15,30 ; 18). ? ILUZIi : rulează la Moșilor (ora ! 20,30). 5 ADIO GRINGO : rulează la 5 Popular (orele 15,30; 18), Cosmos 5 (orele 15,30; 18; 20,15). 5 MICII LUPTĂTORI : rulează la S Popular (ora 20,30). S CĂLUGĂRIŢĂ ȘI COMISAS RUL : rulează la Munca (ora 20). S TIGRUL: rulează la Flamura S (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 5 20,30) Flacăra (orele 15,30 ; 18). VIAŢA LUI MATHEUS : rulează la Flacăra (ora 20,30). CAVALERII AERULUI : rulează la Vitan (orele 15,30 ; 18). RISCURILE MESERIEI : rulează la Vitan (ora 20,30). LA EST DE ESEN ! rulează la Pacea (orele 15,30; 18; 20,15). ARUNCAŢI BANCA IN AER ! rulează la Rahova (orele 15,30 ; 18) SINGEROASA NUNTA MACEDONEANA : rulează la Rahova (ora 20,30). SIMBATA 18 OCTOMBRIE 1969 Opera Română : DON PASQUALE — ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : BECRET — ora 20 ; (Sala Studio) : NĂPASTA — ora 20 ; Teatrul de Comedie : CROITORII CEI MARI DIN VALAHIA — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Sala Studio) : SFINTUL MITICA BLAJINU — ora 20 ; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) : ECHILIBRUL FRAGIL — ora 19,30 ; (Sala Studio) ; ClND LUNA E ALBASTRA — ora 20 ; Teatrul Mic , MARIA 1714 — premieră — ora 20; Teatrul Gureşti : COMEDIA ZORILOR — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Vasilescu" : MANEVRELE — ora 19,30 ; Teatrul Evreiesc de Stat : TRANSFUZIA — ora 20 ; Teatrul Ţăndărică (Calea Victoriei) : ELEFANTELUL CURIOS — ora 17 ; NOCTURN I — ora 21,30 ; (Str Academiei) : CĂLUŢUL COCOŞAT — ora 17 ; Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Savoy) : BIRLIC — ora 19.30 ; (Calea Victoriei) : FEMEI, FEMEI, FEMEI — ora 19,30. 81MBĂTĂ 0 OCTOMBRIE 1669 PROGRAMUL I • 15,00 — Fotbal: Dinamo București — Universitatea Craiova. Transmisiune de la Stadionul Dinamo din Capitală. Comentator Aristide Buhoiu • 17,00 — Film serial : „Belle şi Sebastien — episoadele XI şi XII • 18,00 — Buletin de ştiri #18,05 — Desene animate • 18,15 — O nouă întîlnire cu tinerii. Bună seara, fete 1 Bună seara, băieţi 1 Realizatorii emisiunii EUsabeta Mondanos şi Titi Acs # 19,15 — Publicitate # 19,20 — La volan — emisiune pentru automobilişti # 19,30 — Telejurnalul de seară # 20,0 — Film serial: „Răzbunătorii... strănutul fatal“ • 20,50 — Tele-enciclopedia # 21,50 — Monografii contemporane. Cunoaşteţi Oaşul 7 Realizatori Valentin Munteanu şi Sabin Derderea # 22,10 — La margine de Bucureşti. Popas muzical la hanul „Prahova“ cu Smaranda Toscani, Mihai Fotino, Dumitru Rucăreanu, Nicu Constantin Alexandru Lulescu, Ion Vişan şi Constantin Drăghici. Emisiune realizată de Petre Bărbulescu şi Jolt Kerestely # 22,40 — Telejurnalul de noapte «22,55 — Cîntă formaţia de muzică uşoară ,,Savoy“ # 23,15 — închiderea emisiunii programul I. PROGRAMUL # 19,30 — Telejurnalul de seară # 20,00 — Romanţe interpretate de Lizeta Chirculescu şi Elena Sitoianu. Acompaniază formaţia de chitare „Dacicus“ # 20,20 — Versuri de Mihai Eminescu, Lucian Blaga, şi Magda Isanos. In Interpretarea artistei emerite Irina Răchiţeanu — Sirianu # 20,35 — Muzică de cameră, interpretată de George Nicolae Iliescu la vioară, Constantin Iliescu la pian și Nicolae Iliescu la violoncel. In program Trio nr. 2 opus 73 In Sol major de J. Haydn # 20.55 — Desene animate # 21,05 — Roman foileton : „Lunca vară fierbinte“ (XXIII) # 21,55 — închiderea emisiunii programului II. DUMINICĂ 19 OCTOMBRIE 1969 PROGRAMUL I « 8,30 — Deschiderea emisiunii. Pentru şcolari. La şase paşi de o excursie — emisiune concurs # 10,30 — Ora satului e# 11,35 — Concert simfonic. Orchestra simfonică a Filarmonicii din Boston. Dirijor Charles Munch # 12,00 — De strajă patriei. In întîmpinarea zilei .Forţelor noastre Armate # 12 30 — închiderea emisiunii de dimineaţă « 16,55 — Gaudeamus. Film, documentar realizat de studioul „Al. Sahia“, cu prilejul semicentenarului Clubului „Universitatea Cluj“ « 17,15 — Maiorul Vifor (IV) film serial, producţie a studiourilor sovietice # 17,55 — Publicitate. «18,00 — Realitatea ilustrată — magazin duminical # 19,00 — Cîntec şi joc din Hunedoara, îşi dă concursul Ansamblul folcloric „Ţarina“ « 19,30 — Telejurnalul de seară. Ediţie specială — actualitatea economică « 20,15 — Film cu trei stele ; „Călăreţul singuratic“ « 21,55 — Reportaj Q 22,10 — Turneu muzical cu Gică Petrescu « 22,40 —• Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic « 22,35 — Telesport # 23,15 — închiderea emisiunii. PROGRAMUL II # 19,30 — Telejurnalul de seară « 20,15 — Seară de teatru ; „Fii cuminte Cristofor“ de Aurel Baranga « 22,00 — Medalion muzical ; George Georgescu. Prezintă dirijorul Mihai Brediceanu « 22,39 — închiderea emisiunii. Oameni de fiecare zi (Urmare din pag. I) luptă cu fiara şi s-au înfruntat timp de un ceas. A fost o luptă pe viaţă şi pe moarte. Ghiarele ursului l-au sfîşiat, dar Pop nu s-a lăsat pînă n-a pus pielea ursului pe băţ, s-o usuce“. Şi am plecat să dau de Traian Pop. Cîteva vorbe ale bătrînului muncitor forestier Tifor Vasile : „Despre noi, vechii grăniceri, a vorbit împăratul Napoleon cam aşa: «Dacă aş avea două regimente de cătane de-aici, aş bate toată lumea». Noi am fost împroprietăriţi cu munţi şi păduri la 1760. O parte din păduri le foloseam la trebuinţele noastre o parte erau în grija obştii. Din banii adunaţi de obşte ne-am deschis la Prundul Bîrgăului şi la Sîn Giurziile o şcoală de arte şi meserii, ne-am ridicat la Năsăud liceu. Eu la liceul din Năsăud am învăţat. Aici lucrăm din tată-n fiu la pădure. Meseria de forestier mi-am început-o ca practicant, la fabrica din Domişoara, prin anul 1927. Şi m-am despărţit de ea acum, în urmă, după ce mi-au numărat 40 de ani de activitate. Am trecut prin mai multe fabrici, eram mutat acolo unde se pornea de la început, şi s-a pornit în multe locuri, pentru că fabricile au fost bombardate, şi noi le-am făcut la loc. Am lucrat peste tot: din 1950 am fost pe post de inginer şef, apoi de tehnolog principal, apoi de şef sector exploatare, la Borşa, apoi la Vişeu, la Bistriţa, la Ilva Mică, la Bistriţa Bîrgăului. Mi-a fost drag să muncesc la pădure şi nici acum nu obosesc să trec prin ea. Zilele trecute, din vorbă-n vorbă, un inginer mi-a spus că a văzut cherestea de Bîrgău, undeva, într-o ţară de la Mediterană. Păi ce mare filozofie ? Nu Ştiu eu cite hîrtii străine ■veneau să ceară seînduri din pădurile noastre . Că avem seîndura bună, se-nţelege. M-am întrebat eu, nu o dată, cum o fi sunînd în graiurile acelea Prundul Bîrgăului sau Valea Budacului sau Tîrlişiua ? Şi inginerul mi-a spus că au învăţat să pronunţe bine. Păi nici nu se putea altfel; cînd vezi o asemenea marfă, înveţi repede“. Valea Budacului se îngustează, coastele munţilor, încărcate de păduri, devin abrupte. Prevăd că, pînă la urmă, voi transcrie cite ceva din carnetul cu cifre. Aici, totul este simplu. Un transfer de „coloane“, şi condiţia reportajului la obiect este îndeplinită. De exemplu , suprafaţa fondului forestier al judeţului Bistriţa-Năsăud este de 178 632 hectare, din care 63136 ha răşinoase. Anual, se exploatează aici 880 000 m.c. de lemn. Cifre care explică acel procent de 48°Io pe care îl dau I.F.-urile din producţia globală a judeţului, anul acesta. Planul la producţia marfă vîndută şi încasată — depăşită. Aici, alte cifre revelatoare. Dar citesc, mai departe în carnet: „de văzut Bolovariu, Tîrlişiua, Feţele Teiului, Şăndrăiţa“. Şi mai departe : „de trecut în reportaj, obligatoriu, 1/1000 din cele văzute“. Deci, fără cifre. Ce a reuşit reporterul să treacă în ziar din 1/1000. Un nume: Stark Ludovic („Şef brigadă la parchetul Bolovanu din masivul Călimani, partea dinspre Mureş“). Căruia îi urmează: Damian Vasile, Ugorceak Francisc, Mureşan Dănilă, Olboş Ioan. Sau, Stark Johan, Bortă Toader, Nicolaiciuc Ştefan, Bogza Iuliu, Buta Simion, din sectorul Prundul Bîrgăului. Sau... Dar aici, pe Valea Budacului, nu numai coastele munţilor devin abrupte. Aici totul devine abrupt, începînd cu distanţa dintre omul care montează cablul funicularelor traversind prăpăstii colorate în verde şi terminînd cu omul care, la volanul maşinii, transportă buştenii într-o miraculoasă cursă a stăpînirii de sine şi îndemânării, începînd cu cel de la fasonatul lemnului — doborirea copacilor, secţionarea, curăţatul de crengi şi cojitul — sau începînd cu cel care scoate lemnul de la cioată cu ţapina, prin corhănire, sau mecanic — cu tractoarele cu troliu sau cu instalaţii uşoare cu cablu — şi sfîrşind cu cel care „apropie“ lemnul de drumul de transport. Totul este abrupt, neaşteptat, impresionant, pentru că între omul acesta şi tine se deschide o prăpastie verde căreia n-ai să-i înţelegi niciodată unduirea şi ecourile, căreia n-ai să-i distingi niciodată nuanţele pe care el le înţelege, le ştie, şi n-ai să înţelegi pentru că această împărăţie silvestră îi aparţine doar lui. Cel mult, vei afla că masa lemnoasă a judeţului este 36 840 mii m.c., că pe Valea Budacului sunt aproape 100 guri da exploatare sau că... Ştiu, exaltarea este aproape întotdeauna inutilă şi cu regularitate strică. Mi se va spune că, venit dintr-un oraş, n-am făcut decit să constat, ca atiţia alţii înaintea mea, „permanenţa catalizatoare“ a naturii. Că, sigur, ceea ce m-a impresionat se datorează în primul rînd, schimbării de cadru, dar ia să fi rămas pentru totdeauna aici... Se poate răspunde printr-un exemplu concret, unul dintre foarte multe la fel. Se poate vorbi de inginerul Emil Mîșu, născut și crescut în inima * Bărăganului, care, venit aici, aici a rămas. Deşi ar fi putut merge la un institut de proiectări, sau în oricare oraş, el a rămas aici, pentru că dincolo de meseria pe care o iubeşte, aici a mai cîştigat ceva, un plus de vitalitate şi de înţelegere şi de bărbăţie, şi de... Şi atît. Fraza de încheiere —intr-un alt reportaj, în speranţa I că oamenii mei vor trece peste I aceste propoziţiuni caligrafiate cu o mină emoţionată. LA CEREREA SPECTATORILOR încă o săptămînă la patria CORABIA NEBUNILOR Regia: STANLEY KRAMER cu : VIVIEN LEIGH, SIMONE SIGNORET, LEE MARVIN, HEINZ RUHMAN, GEORGES SEGAL