Scînteia Tineretului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6338-6364)

1969-10-18 / nr. 6353

iSCENTEIA TINERETULUI" pag. 2 ACTUALITATEA PENTRU TINERET SlMBÂTÂ 78 OCTOMBRIE 7969 La aniversarea a 25 de ani de activitate a Editurii Politice înfiinţată la scurt timp după eliberare, ca Editură a Partidului Comunist din Român­ia, Editura Politică a constituit, în toate etapele parcurse, o expresie a permanentei preocupări a partidului pentru răspîn­­direa în mase, prin inter­mediul tipăriturilor, a ideo­logiei marxist-leniniste, a politicii de construire şi dez­voltare a societăţii socialiste pe pămintul ţării noastre. Eforturile susţinute ale colectivului Editurii îşi gă­sesc expresia în cele aproape 7 600 de titluri publicate, in­tr-un tiraj total de peste 230 milioane de exemplare şi acoperind o vastă şi tot mai variată arie tematică : documente de partid şi de stat, manuale destinate în­­văţămintului politic şi de stat, lucrări privind construcţia de partid şi de stat, activi­tatea sindicatelor şi a orga­nizaţiilor U.T.C., literatură politică de masă, studii de economie, filozofie, istorie (originale şi traduceri), edi­tarea operelor clasicilor mar­xism-leninismului, lucrări privind mişcarea comunistă şi muncitorească internaţiona­lă, relaţiile internaţionale, materiale de agitaţie vizuală. Realizările obţinute de Edi­tura Politică se datoresc, în primul rînd, l­ării şi îndru­mării de către artid, orien­tării permanente de care E­­ditura s-a bucurat şi se bu­cură din partea partidului. Exigenţele calitative noi pe care Congresul al X-lea le-a precizat în domeniul muncii ideologice direcţionează şi activitatea Editurii Politice, solicitată, să-şi intesifice con­tribuţia la răspîndirea învă­ţăturii marxist leniniste, la dezvoltarea gîndirii poli­tice vii, la orientarea ideolo­gică a maselor. Fără îndoială că, în lumi­na acestor­­cerinţe, cartea po­litică va căuta să devină un intrument ,tot mai activ în răspîndirea creaţiilor politi­­co-ideologice originale consa­crate analizei schimbărilor petrecute în structura socie­tăţii, să facă cunoscută ex­perienţa dobiîndită in opera de construiri a socialismului in ţara noastră. Pe linia bo­gatei experienţe acumulate pînă acum, sîntem convinşi că lucrările promovate de Editura Politică îşi vor face şi mai mult simţită prezenţa în procesul de dezvoltare a conştiinţei socialiste a mase­lor, in direcţia cultivării pa­triotismului socialist şi a in­ternaţionalismului, vor inter­veni cu tot mai înaltă efici­enţă în planul educaţiei ate­iste, pentru însuşirea eticii noi, şi promovarea înaltei responsabilităţi faţă de înda­toririle sociale. Cu ocazia aniversării a 25 de ani de existenţă, urăm Editurii Politice noi succe­se pe linia elaborării unor lucrări pe teme majore, ca­re să răspundă cerinţelor ar­zătoare ale vieţii sociale, ale propagandei de partid, în­deplinind cu cinste înalta îndatorire de a asigura pă­trunderea în mase a cuvîntu­­lui tipărit al partidului. Film cu trei stele : CĂLĂREȚUL SINGURATIC Cu titlu­ original „Lonely are the brave“ filmul, realizat în anul 1962 este o adaptare după romanul scriitorulu­i american Edward Abby, „Brave Cow­boy“. Rolurile principale sunt interpretate de Kirk Douglas, pe adevăratul nume Isur Danilovici Demski, în rolul lui Jack Rams, un cow-boy rătă­citor în vestul sălbatic, și Gene Rowlands în rolul lui Jerri (19. X. 20­­15, pr. I). TELECINEMATECA : RUY BLAS După cunoscuta dramă a lui Victor Hugo, regizorul francez Pierre Billon a realizat acest film în anul 1947. Născut în 1906, Billon a debutat in cinematografie la vîrsta de 22 Concerte Săptămîna muzicală Înscrie un eveniment artistic cu totul deosebit . Concertul extraordi­nar al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii în cadrul ma­nifestărilor consacrate, la 24 oc­tombrie, Zilei Naţiunilor Unite. Anul acesta muzicienii bucu­­reşteni au fost invitaţi să susţi­nă concertul festiv alături de Orchestra Royal Philarmonique dirijată de Rudolf Kempff şi de Orchestra Suisse Romande diri­jată de Paul Kletzki Concertul va fi difuzat radio­fonic în toate continentele, vi­neri 24 octombrie 1969, între o­­rele 21 şi 23. Concertul, transmis din Sala Adunării Generale a O.N.U., Studioul de concerte a Radioteleviziunii şi Sala Tea­trului Mare din Geneva, va avea în program : Concertul Nr. 3 de Beethoven (solist Rudolf Ser­kin) acompaniat de Orchestra dirijată de Rudolf Kempff, Rapsodia I-a de Enescu şi Suita I din baletul „întoarcerea din adîncuri“ de Mihai Jora (inter­pretată de Orchestra Simfoni­că a Radioteleviziunii, dirijată de Iosif Conta) şi Concertul pen­tru vioară şi orchestră de Er­nest Bloch (în interpretarea violonistului Zwei Zeitlin şi a şi a Orchestrei Suisse Romande dirijată de Paul Kletzki) Săptăminalele concerte ale Filarmonicii cuprind Simfonia I de Enescu, Concertul pentru vioară de Ceaîcovschi (solist Cristian Ferras) şi Preludiile la actele­­ silii din „Lohengrin de Wagner, (dirijor Mihai Bre­­diceanu). Din manifestările muzicale ale celorlalte centre muzicale ale ţârii, semnalăm concertul de închidere a Festivalului ,Toam­­na muzicală clujeană“ cu Ora­toriul „Mioriţa“ de Sigismund Toduţă. I. SAVA T.V. de ani, ca actor, în filmul „Ma­dame Ilecamier“. In Ruy Bias vom vedea un Jean Marais la 37 de ani și o frumoasă Danielle Darrieux în rolul reginei (22. X . 20­­15, pr. I). CHEIA ORAŞULUI O emisiune concurs realizată de televiziune împreună cu Biro­ul de turism al C.C. al U.T.C. Cotigă­­toarea concursului va beneficia de o excursie în străinătate. ..Şi iată — aşa cum spuneam şi în emisiunea din 11 octombrie — surpriza s-a produs : echipa Suce­vei a reuşit să cucerească Cheia oraşului Iaşi. Este pentru prima dată, cînd învinge o echipă în deplasare. Se va mai repeta o a­­semenea victorie ? Nu ştiu... Deo­camdată. O să aflăm împreună în 25 octombrie cînd va fi trans­misă etapa Bacău. In orice caz prevăd o luptă foarte aprigă“ — ne declară realizatorul emisiunii. Emil Ghiţulescu (25 X, 18,30; pr. I). MUZICA UŞOARĂ INTERPRE­TATA DE FORMAŢIA CORAL — Formată din student­ şi elevi, „Coral­ul“ a luat fiinţă la înce­putul anului 1968 în tabăra stu­denţească de la Predeal, animato­rii fiind Dan Decca şi Doru Don­­ciu — ne spune Mihai Gavrilescu, Instructorul formaţiei. —Şi componenţa ei . — Şeful formaţiei Doru Donciu chitară bas, saxofon, flaut şi so­list vocal (anul III Politehnică) ; Liviu Blumenthal — orgă şi solist vocal (elev clasa a X-a, Şcoa­la de muzică) ; Vlad Gabri­­lescu — chitară şi solist vo­cal (student anul IV Arte Plas­tice) ; Cornel Ionescu — mu­zicuţă, trompetă şi solist vocal (a­nul III Conservator) ; Gabi Mărgă­­rint — baterie şi solist vocal (elev clasa a X-a liceu) şi Cornel Mă­­nălescu — chitară şi solist vocal (elev clasa a XI-a liceu). — Dar repertoriul ? — Se bazează în primul rînd pe calităţile vocale şi compoziţiile proprii (ex. ,.Visul lui Ţăndărică de Blumenthal, „Orologiile“ de Cornel Ionescu şi altele) precum şi prin lucrările din repertoriul formaţiilor vocale Beach — Boys şi Beeg — Ges pe versuri compu­se de membrii formaţiei (ex. , , Vară unde eşti“, „Vezi rindune­­l­e ce se duc“ şi „Trece vremea“). (25. X. 20.00, pr. II). ION PASAT Artista emerită Carmen Stănescu, una dintre protagonistele viitoa­rei premiere a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale , AL PATRU­LEA ANOTIMP, de Hoţia Lovinescu • O interesantă experien­ţă a siderurgiştilor hunedo­doreni, efectuată în colabo­rare cu specialiştii Institu­tului de fizică atomică din Bucureşti — ne scrie prof. Ion Vlad — s-a consumat re­cent, cu rezultate notabile. S-a experimentat — în fază de laborator — o instalare pentru determinarea umidi­tăţii cocsului-bulgări prin metoda încetinirii neutroni­lor. Rezultatele aplicării a­­cestei metode se cunosc după aproximativ 100 de secunde. • La Galaţi a fost inau­gurată, recent, o casă de modă. Proiectul aparţine tâ­­nărului arhitect Liviu Dur­bacă. Casa de modă — ne informează corespondentul nostru, ing. V. Cinepa, — se întinde pe o suprafaţă de 2100 m.p. şi cuprinde un salon de manichiură şi co­afură, de vibromasaj, ate­liere de croitorie, tricotaje etc. • Benone Neagoe din Cluj a solicitat tovarăşului Lau­­renţiu Hodorog, directorul Casei de cultură a studen­ţilor, citeva amănunte in legătură cu activitatea ce se va desfăşura in acest an în cadrul acestei instituţii. Bi­ne manifestările pe care le cuprinde agenda Casei de cultură se numără organiza­rea de cicluri şi cursuri de istorie a muzicii, istoria ar­­t«uii plastice, teatrului şi cinemaografiei, (se fac de­mersuri pentru a se obţine, pentru studenţi, filmele în premieră la cinematograful „Republica“), baluri, carna­valuri etc. Tot aici vor ac­tiva 11 cercuri şi 9 forma­ţii de amatori. • festivalul filmului SOVIETIC este manifestarea cinematografică, din programul săptămînii viitoare, care reţine In primul rînd atenţia. Proiec­ţia inaugurală este realizarea regizorului S. Rostoţki, SA TRĂ­IM PINA LUNI, care la Festiva­lul internaţional al filmului din acest an, de la Moscova, a ob­ţinut unul din marile premii. Distribuţia sa numără, printre altele, nume prestigioase ca Viaceslav Tihonov şi Irina Pe­­sernikova. Prezenţa sa pe afiş durează două zile , vineri şi sîmbătă. Cea de-a doua premi­eră sovietică din cadrul Festi­valului, programată duminică, este SEZON MORT, producţie a studioului „Lenfilm“, realizată Cinema sub bagheta regizorală a elevu-­­ lui lui Mihail Room, Savva Ku­lis, şi care numără printre pro­tagonişti o celebritate a ecra-­­ nu­lui sovietic , actorul Rolan Bîcov. • O altă premieră a săptămâ­­nii este ecranizarea care evocă celebrul atentat ce a constituit pretextul de izbucnire a pri­mului război mondial, întitulată aproape prozaic, dar edifica­tor, ATENTATUL DE LA SA­RAJEVO. In distribuţie Lucian Vinicka, Bert Sotler, Pedrag Pinci ş.a. Regia şi scenariul a­­parţin lui Fadil Hadzic. • FAMILIA NOASTRĂ TRAZNITA este un alt titlu cu care cineamatorii bucureșteni se vor întîlni pentru prima oară în săptămîna care începe mîi­ne. Film cehoslovac, cu carac­ter umoristic, care descrie viațe unei familii văzută de un copil. Regizorul — Jan Valasek, iar printre protagoniști se nu­mără Vladimir Mensik, Jirina Jiraskova, Jirina Sejbelova... • In sfîrșit, TESTAMENTUL DOCTORULUI MABUSE, pro­ducţie a studiourilor cinema­tografice din R.F. a Germaniei este un „remake“ al celebrului film semnat cîndva de Fritz Lang, cu intenţia de amplasare a datelor din anii 30 în peri­metrul contemporan. Distribu­ţia are în frunte pe Gest Fröbe, Senta Berger şi Helmut Schmidt iar regia aparţine regizorului Werner Klinger, S. U. EXCURSIA „BOBOCILOR" Aproape 1100 dintre cei mai proaspeţi studenţi ai facultăţi­lor bucureştene pleacă astăzi în excursia organizata special pen­tru ei de către Biroul de Turism pentru Tineret în colaborare cu Consiliul Asociaţiei Studenţilor din Capitala. „Excursia bobocilor" programată pentru astăzi şi mîine se desfăşoară pe mai multe trasee. Unul dintre acestea include ruta Bucureşti— Ploieşti—Văleni de Munte—Cheia, cu autocarul, iar în conti­nuare, pe jos, se merge pînă la cabana Muntele Roşu. A doua zi este prevăzută o ascensiune pe Ciucaş. Un alt grup va merge pe Valea Oltului cu vizitarea obiectivelor turistice de pe acest traseu, în timp ce „bobocii" care pornesc pe Valea Prahovei vor putea vizita, pe lingă salba oraşelor de munte de aici şi cabanele din jur. F. IcAZARESCU Mezinul tenorilor de la Opera Română CRISTIAN MIHĂILESCU In primele zile ale acestei luni urmăream, la Opera Ro­mână, premiera inaugurală a stagiunii : „Decebal“ de Gheor­­ghe Dumitrescu. Actul IV. In semiobscuritatea scenei dis­tingem silueta unui străjer. Aria ce inundă sala ne ajută să sta­bilim identitatea interpretului : este tenorul Cristian Mihăi­­lescu, cel mai tînăr dintre so­liştii primei noastre scene liri­ce. — Deşi mezin al Operei Ro­mâne, se pare că aţi depăşit de mult ora debutului... — Pe această scenă am de­butat în primele zile ale aces­tui an, la 8 ianuarie. Am cîntat atunci nu mai puţin de patru ro­luri în „Povestirile lui Hof­fman“, dintre care trei erau compoziţii, vîrsta personajelor depăşindu-o cu mult pe a mea. — Nu se poate spune că opera îşi neglijează mezinul. — Dimpotrivă, încă din stagiu­nea trecută — prima din acti­vitatea mea — am avut prilejul să cînt în „Boris Godunov“. Am mai apărut și în roluri episodice din „Lucia de Lammermoor“, „Don Carlos“. Iar în stagiunea abia începută, rolul străjerului din „Decebal“ va fi urmat de altele, mai mari sau mai mici, în „Traviata“, „Tosca“, „Rigo­­letto“, „Othello". „Carmen“. Și voi relua o partitură de „tine­reţe“ : Vasek în viitoarea pre­mieră cu „Mireasa vîndută“. — Se spune că tenorii sînt foarte capricioşi. Fiind atît de solicitat n-au început să vă de­ranjeze rolurile episodice ? — Dimpotrivă. Pentru tehnica vocală şi, nu mai puţin, pentru exerciţiul de joc scenic, le con­sider foarte bine venite. Şi nu cred că, vreodată, capriciile la care vă referiţi mă vor face să refuz vreun rol. — Pe cînd eraţi student v-am ascultat interpretînd muzică de cameră. Este vorba de o a doua pasiune ? O continuaţi ? — Paralel cu opera, mă pasi­onează muzica de cameră, cu precădere cea contemporană. Cred, de altfel, că... tenorul vii­torului nu va putea miza numai pe voce... — O opinie izvorîtă din pru­dență ? — Nu numai. Din convingerea că spectacolul de operă va a­­pela din ce în ce mai mult la colaborarea altor arte, deve­nind manifestarea sincretică. Mu­zica modernă îţi lărgeşte sfera de cunoaştere şi, totodată, ca­pacitatea interpretativă. De a­­ceea sunt bucuros că dirijorul Al. Şumski, animatorul orchestrei „Academica“ a Conservatorului mi-a propus colaborarea. CORABIA NEBUNILOR : rulează la Patria (orele 9, 12; 15; 18, 21); Festival (orele 9,15; 12,30; 16,30; 20,15). _ , _ LUPII ALBI­­ rulează la Repu­blica (orele 8,15 ; 10,45 ; 13,15 ; 16 ; 18,45 , 21,15) Favorit (orele 10 , 13 ; 15,30 ; 18 , 20,30). , PARIA rulează la Luceafărul (orele 9 , 11,15 , 13,30 , 16 ; 18,30 ; 21) București (orele 8,30 ; 11 , 13,30 ; 16 , 18,30 ; 21) Modern (orele 9,30 ; 11,45 , 14 ; 16,15 , 18,30 , 20,45). STELELE DIN EGER : rulează la Victoria (orele 9 ; 12,30 ; 16 , 19,30). MY FAIR LADY : rulează la Central (orele 9,30 , 13 ; 16,30 ; 20). BAN­BATI In deplasare­­: ru­lează la Lumina (orele 9,30—15,45 în continuare , 18,15 , 20,45) SOARELE VAGABONZILOR : rulează la Doina (orele 11,30; 14, 16,15, 18,30, 20,45) Dacia (orele 8,15—20,45 în continuare). A TRAI PENTRU A TRAI : ru­lează la Union (orele 15,30; 20,30). Program de desene animate (o­­rele 18). PROGRAM DE FILME DOCU­MENTARE : rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). LA NORD PRIN NORD-VEST • rulează la Feroviar (orele 9, 12,15, 15,45 , 19,15) Excelsior (orele 10,15 , 13,30 , 17 20,30) Melodia (orele 8,30 , 11,30 , 14,30 , 17,30 , 20,30). ANGELICA ȘI SULTANUL I rulează la Grivica (orele 9 . 11,15 ; 13.30 . 15,45 ; 18.15 20.30) ANGELICA Şl SULTANUL şl NEIMBLlNZlTA ANGELICA : ru­lează la Aurora (orele 9 ; 12.30 , 16 ; 19,30). MEMENTO I rulează la înfrăţi­rea (orele 15 ; 17,45 . 20). SHERLOCK HOLMES : rulează la Buzesti (orele 15,30 ; 18). CĂSĂTORIE DIN INTERES : rulează la Buzeşti (ora 20). OMUL CARE VALORA MILIAR­DE : rulează la Bucegi (orele 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 12,15 ; 20,30). Mio­riţa (orele 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18;15 ; 20,30). Arta (orele 9—18,30 în continuare ; 18,30 ; 20,30). PRINŢUL NEGRU : rulează la Unirea (orele 15,80 ; 18). BUN PENTRU SERVICIUL AU­XILIAR : rulează la Unirea (ora 20,15). OMUL MOMENTULUI : rulează la Lira (orele 15,80 ; 18 ; 20,15) Flo­­reasca (orele 9 , 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 18;15 ; 20,30). O CHESTIUNE DE ONOARE : rulează la Progresul (orele 15,30 ; 18).POST-SEZON : rulează la Pro­gresul (ora 20,15). _ NEÎMBLlNZITA 'ANGELICA rulează la Drumul Sării (orele 15 ! ! 17.30 ; 20). DRAGOSTE LA LAS VEGAS : ! rulează la Ferentari (orele 15,30 ! ! 18 , 20;15) Munca (orele 16 , 18). I NOAPTEA GENERALILOR I­I rulează la Giulesti (orele 15,30; I 19). Viitorul (orele 15,30 ; 19). ! OMUL CU ORDIN DE REPAR­­I TIȚIE : rulează la Cotroceni (ora I 20,30). ! EXPRESUL COLONELULUI , VON RYAN rulează la Cotro-i ceni (orele 15,30 , 18). ! COMISARUL X SI BANDA ! TREI ClINI VERZI : rulează la S Crîngași (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). « UN GLONTE PENTRU GENE­­­­RAL : rulează la Volga (orele 9—­­ 15,45 in continuare ! 18,15 ; 20,30). 5 OMUL, ORGOLIUL, VENDETA î ! rulează la Gloria (orele 9 ; 11,15 ; ! 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Tomis (o­­­­rele 9 , 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ! 18,15 ; ! 20,30). 1 VÎRSTA INGRATA : rulează la 5 Moșilor (orele 15,30 ; 18). ? ILUZIi : rulează la Moșilor (ora ! 20,30). 5 ADIO GRINGO : rulează la 5 Popular (orele 15,30; 18), Cosmos 5 (orele 15,30; 18; 20,15). 5 MICII LUPTĂTORI : rulează la S Popular (ora 20,30). S CĂLUGĂRIŢĂ ȘI COMISA­­S RUL : rulează la Munca (ora 20). S TIGRUL: rulează la Flamura S (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 5 20,30) Flacăra (orele 15,30 ; 18). VIAŢA LUI MATHEUS : rulea­ză la Flacăra (ora 20,30). CAVALERII AERULUI : rulează la Vitan (orele 15,30 ; 18). RISCURILE MESERIEI : rulea­ză la Vitan (ora 20,30). LA EST DE ESEN ! rulează la Pacea (orele 15,30; 18; 20,15). ARUNCAŢI BANCA IN AER ! rulează la Rahova (orele 15,30 ; 18) SINGEROASA NUNTA MACE­DONEANA : rulează la Rahova (ora 20,30). SIMBATA 18 OCTOMBRIE 1969 Opera Română : DON PASQUA­­LE — ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : BECRET — ora 20 ; (Sala Studio) : NĂPASTA — ora 20 ; Teatrul de Comedie : CROITORII CEI MARI DIN VALAHIA — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Sala Studio) : SFINTUL MITICA BLA­­JINU — ora 20 ; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) : ECHI­LIBRUL FRAGIL — ora 19,30 ; (Sala Studio) ; ClND LUNA E AL­BASTRA — ora 20 ; Teatrul Mic , MARIA 1714 — premieră — ora 20; Teatrul Gu­­reşti : COMEDIA ZO­RILOR — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Vasilescu" : MANEVRELE — ora 19,30 ; Teatrul Evreiesc de Stat : TRANSFUZIA — ora 20 ; Teatrul Ţăndărică (Calea Victoriei) : ELE­­FANTELUL CURIOS — ora 17 ; NOCTURN I — ora 21,30 ; (Str Academiei) : CĂLUŢUL COCO­ŞAT — ora 17 ; Teatrul ,,C. Tăna­­se“ (Sala Savoy) : BIRLIC — ora 19.30 ; (Calea Victoriei) : FEMEI, FEMEI, FEMEI — ora 19,30. 81MBĂTĂ 0 OCTOMBRIE 1669 PROGRAMUL I • 15,00 — Fotbal: Dinamo București — Universitatea Craio­va. Transmisiune de la Stadionul Dinamo din Capitală. Comentator Aristide Buhoiu • 17,00 — Film serial : „Belle şi Sebastien — epi­soadele XI şi XII • 18,00 — Bu­letin de ştiri #18,05 — Desene a­­nimate • 18,15 — O nouă întîl­­nire cu tinerii. Bună seara, fete 1 Bună seara, băieţi 1 Realizatorii emisiunii EUsabeta Mondanos şi Titi Acs # 19,15 — Publicitate # 19,20 — La volan — emisiune pen­tru automobilişti # 19,30 — Tele­jurnalul de seară # 20,0 — Film serial: „Răzbunătorii... strănutul fatal“ • 20,50 — Tele-enciclopedia # 21,50 — Monografii contempo­rane. Cunoaşteţi Oaşul 7 Realiza­tori Valentin Munteanu şi Sabin Derderea # 22,10 — La margine de Bucureşti. Popas muzical la hanul „Prahova“ cu Smaranda Toscani, Mihai Fotino, Dumitru Rucăreanu, Nicu Constantin Alexandru Lulescu, Ion Vişan şi Constantin Drăghici. Emisiune realizată de Petre Bărbulescu şi Jolt Keres­­tely # 22,40 — Telejurnalul de noapte «22,55 — Cîntă formaţia de muzică uşoară ,,Savoy“ # 23,15 — închiderea emisiunii progra­mul I. PROGRAMUL­­ # 19,30 — Telejurnalul de seară # 20,00 — Romanţe interpretate de Lizeta Chirculescu şi Elena Sitoianu. Acompaniază formaţia de chitare „Dacicus“ # 20,20 — Versuri de Mihai Eminescu, Lu­cian Blaga, şi Magda Isanos. In Interpretarea artistei emerite Iri­na Răchiţeanu — Sirianu # 20,35 — Muzică de cameră, interpretată de George Nicolae Iliescu la vi­­oară, Constantin Iliescu la pian și Nicolae Iliescu la violoncel. In program Trio nr. 2 opus 73 In Sol major de J. Haydn # 20.55 — Desene animate # 21,05 — Roman foileton : „Lunca vară fierbinte“ (XXIII) # 21,55 — închiderea emi­siunii programului II. DUMINICĂ 19 OCTOMBRIE 1969 PROGRAMUL I « 8,30 — Deschiderea emisiunii. Pentru şcolari. La şase paşi de o excursie — emisiune concurs # 10,30 — Ora satului e# 11,35 — Concert simfonic. Orchestra sim­fonică a Filarmonicii din Boston. Dirijor Charles Munch # 12,00 — De strajă patriei. In întîmpinarea zilei .Forţelor noastre Armate # 12 30 — închiderea emisiunii de dimineaţă « 16,55 — Gaudeamus. Film, documentar realizat de stu­dioul „Al. Sahia“, cu prilejul se­micentenarului Clubului „Univer­sitatea Cluj“ « 17,15 — Maiorul Vifor (IV) film serial, producţie a studiourilor sovietice # 17,55 — Publicitate. «18,00 — Realitatea ilustrată — magazin duminical # 19,00 — Cîntec şi joc din Hune­doara, îşi dă concursul Ansamblul folcloric „Ţarina“ « 19,30 — Te­lejurnalul de seară. Ediţie specia­lă — actualitatea economică « 20,15 — Film cu trei stele ; „Că­lăreţul singuratic“ « 21,55 — Re­portaj Q 22,10 — Turneu muzical cu Gică Petrescu « 22,40 —• Tele­jurnalul de noapte şi buletinul meteorologic « 22,35 — Telesport # 23,15 — închiderea emisiunii. PROGRAMUL II # 19,30 — Telejurnalul de seară « 20,15 — Seară de teatru ; „Fii cuminte Cristofor“ de Aurel Ba­­ranga « 22,00 — Medalion mu­zical ; George Georgescu. Prezintă dirijorul Mihai Brediceanu « 22,39­ — închiderea emisiunii. Oameni de fiecare zi (Urmare din pag. I) luptă cu fiara şi s-au înfruntat timp de un ceas. A fost o luptă pe viaţă şi pe moarte. Ghiarele ursului l-au sfîşiat, dar Pop nu s-a lăsat pînă n-a pus pielea ursului pe băţ, s-o usuce“. Şi am plecat să dau de Traian Pop. Cîteva vorbe ale bătrînului muncitor forestier Tifor Vasile : „Despre noi, vechii grăniceri, a vorbit împăratul Napoleon cam aşa: «Dacă aş avea două regi­mente de cătane de-aici, aş bate toată lumea». Noi am fost împro­prietăriţi cu munţi şi păduri la 1760. O parte din păduri le fo­loseam la trebuinţele noastre o parte erau în grija obştii. Din ba­nii adunaţi de obşte ne-am des­chis la Prundul Bîrgăului şi la S­în Giurz­iile o şcoală de arte şi meserii, ne-am ridicat la Nă­­săud liceu. Eu la liceul din Nă­­săud am învăţat. Aici lucrăm din tată-n fiu la pădure. Meseria de forestier mi-am început-o ca practicant, la fabrica din Domi­­şoara, prin anul 1927. Şi m-am despărţit de ea acum, în urmă, după ce mi-au numărat 40 de ani de activitate. Am trecut prin mai multe fabrici, eram mutat acolo unde se pornea de la înce­put, şi s-a pornit în multe locuri, pentru că fabricile au fost bom­bardate, şi noi le-am făcut la loc. Am lucrat peste tot: din 1950 am fost pe post de inginer şef, apoi de tehnolog principal, apoi de şef sector exploatare, la Borşa, apoi la Vişeu, la Bistriţa, la Ilva Mică, la Bistriţa Bîrgăului. Mi-a fost drag să muncesc la pădure şi nici acum nu obosesc să trec prin ea. Zilele trecute, din vor­­bă-n vorbă, un inginer mi-a spus că a văzut cherestea de Bîrgău, undeva, într-o ţară de la Medite­­rană. Păi ce mare filozofie ? Nu Ştiu eu cite hîrtii străine ■veneau să ceară seînduri din pădurile noastre . Că avem seîndura bună, se-nţelege. M-am întrebat eu, nu o dată, cum o fi sunînd în graiurile acelea Prundul Bîrgău­lui sau Valea Budacului sau Tîrlişiua ? Şi inginerul mi-a spus că au învăţat să pronunţe bine. Păi nici nu se putea altfel; cînd vezi o asemenea marfă, înveţi repede“. Valea Budacului se îngustează, coastele munţilor, încărcate de păduri, devin abrupte. Prevăd că, pînă la urmă, voi transcrie cite ceva din carnetul cu cifre. Aici, totul este simplu. Un transfer de „coloane“, şi con­diţia reportajului la obiect este îndeplinită. De exemplu ,­ supra­faţa fondului forestier al judeţu­lui Bistriţa-Năsăud este de 178 632 hectare, din care 63136 ha răşinoase. Anual, se exploatează aici 880 000 m.c. de lemn. Cifre care explică acel pro­cent de 48°Io pe care îl dau I.F.-urile din producţia globală a judeţului, anul acesta. Planul la producţia marfă vîndută şi înca­sată — depăşită. Aici, alte cifre revelatoare. Dar citesc, mai de­parte în carnet: „de văzut Bolo­­variu, Tîrlişiua, Feţele Teiului, Şăndrăiţa“. Şi mai departe : „de trecut în reportaj, obligatoriu, 1/1000 din cele văzute“. Deci, fără cifre. Ce a reuşit reporterul să treacă în ziar din 1/1000. Un nume: Stark Ludovic („Şef brigadă la parchetul Bolovanu din masivul Călimani, partea dinspre Mureş“). Căruia îi urmează: Damian Va­sile, Ugorceak Francisc, Mureşan Dănilă, Olboş Ioan. Sau, Stark Johan, Bortă Toader, Nicolaiciuc Ştefan, Bogza Iuliu, Buta Simion, din sectorul Prundul Bîrgăului. Sau... Dar aici, pe Valea Budacului, nu numai coastele munţilor devin abrupte. Aici totul devine abrupt, începînd cu distanţa dintre omul care montează cablul funiculare­­lor traversind prăpăstii colorate în verde şi terminînd cu omul care, la volanul maşinii, transpor­tă buştenii într-o miraculoasă cursă a stăpînirii de sine şi înde­mânării, începînd cu cel de la fasonatul lemnului — doborirea copacilor, secţionarea, curăţatul de crengi şi cojitul — sau înce­pînd cu cel care scoate lemnul de la cioată cu ţapina, prin cor­­hănire, sau mecanic — cu trac­toarele cu troliu sau cu instalaţii uşoare cu cablu — şi sfîrşind cu cel care „apropie“ lemnul de dru­mul de transport. Totul este a­­brupt, neaşteptat, impresionant, pentru că între omul acesta şi tine se deschide o prăpastie ver­de căreia n-ai să-i înţelegi nicio­dată unduirea şi ecourile, căreia n-ai să-i distingi niciodată nuan­ţele pe care el le înţelege, le ştie, şi n-ai să înţelegi pentru că a­­ceastă împărăţie silvestră îi apar­ţine doar lui. Cel mult, vei afla că masa lemnoasă a judeţului este 36 840 mii m.c., că pe Valea Bu­dacului sunt aproape 100 guri da exploatare sau că... Ştiu, exaltarea este aproape în­totdeauna inutilă şi cu regulari­tate strică. Mi se va spune că, venit dintr-un oraş, n-am făcut decit să constat, ca atiţia alţii înaintea mea, „permanenţa cata­lizatoare“ a naturii. Că, sigur, ceea ce m-a impresionat se dato­rează în primul rînd, schimbării de cadru, dar ia să fi rămas pen­tru totdeauna aici... Se poate răs­punde printr-un exemplu concret, unul dintre foarte multe la fel. Se poate vorbi de inginerul Emil Mîșu, născut și crescut în inima * Bărăganului, care, venit aici, aici­­ a rămas. Deşi ar fi putut merge la un institut de proiectări, sau în oricare oraş, el a rămas aici, pentru că dincolo de meseria pe care o iubeşte, aici a mai cîştigat ceva, un plus de vitalitate şi de­­ înţelegere şi de bărbăţie, şi de... Şi atît. Fraza de încheiere —­i­­ntr-un alt reportaj, în speranţa I că oamenii mei vor trece peste I aceste propoziţiuni caligrafiate cu­­ o mină emoţionată. LA CEREREA SPECTATORILOR încă o săptămînă la patria CORABIA NEBUNILOR Regia: STANLEY KRAMER cu : VIVIEN LEIGH, SIMONE SIGNORET, LEE MARVIN, HEINZ RUHMAN, GEOR­GES SEGAL

Next