Scînteia Tineretului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6338-6364)
1969-10-18 / nr. 6353
Oamenii de fiecare zi ai pădurii Ştiam că LF-urile Bistriţa şi Năsăud sunt printre cele mai mari din ţară — o adevărată salbă forestieră, mi s-a spus — şi mai ştiam că, despre forestieri, poţi să numeri pe degete articolele care s-au scris. Două zile la Bistriţa, apoi la Năsăud... Am adunat un carnet întreg cu cifre. („Vreţi să scrieţi un studiu statistic“ ?, m-a întrebat unul dintre contabili), mi-am notat conştiincios toate răspunsurile, epuizînd ceea ce, un limbaj de specialitate, se cheamă documentarea de birou. Astfel înarmat, am pornit pe teren, unde urma să fac cunoştinţă cu procesul de producţie, să mă familiarizez cu o anume terminologie de specialitate, obligatorie atunci cînd reportajul trebuie să fie „strict la obiect“. Dar au venit munţii Rodnei cu Pietrosul, Rebra, Detunata, Ţapul, Scărişoara, apoi Călimanii, „ţară de basm şi codri seculari şi fantastice pajişti alpine“ — apoi Prundul Bîrgăului, Valea Corruaiei, Josenii, Valea Rebrei, Susenii, Tîrlişiua, — au venit apoi oamenii şi am înţeles că n-are rost să mă cramponez de carnetul cu cifre într-un reportaj strict la obiect. Aşadar... OAMENII „Undeva, în munţii noştri, în locul numit Fleşa, Traian Pop s-a întîlnit cu ursul. Om care nu ştie ce-i frica, Pop s-a luat la NICOLAE ADAM (Continuarea în pag. a II-a) ONORAREA CONTRACTULUI o obligaţie ce nu suportă tergiversări In judeţul Ialomiţa semănatul s-a încheiat de mult. Toate forţele sunt, acum, concentrate la recoltatul porumbului şi sfeclei, a legumelor şi strugurilor. Producţiile sunt bune , numai sporul de recoltă înseamnă mai mult de zece mii de vagoane. Irigaţiile, mecanizarea, îngrăşămintele, hărnicia oamenilor au ridicat curba producţiilor la nivel de record. Ziua şi noaptea se cară din cîmp. Pătulele sînt pline pînă în grinzi, iar în ogrăzi au apărut amenajări speciale. în multe locuri, mijloacele de transport sunt îndrumate din cîmp direct către bazele de recepţie — livrarea cantităţilor contractate fiind înţeleasă la importanţa cuvenită , ca o sursă sigură şi eşalonată de venituri băneşti, ca o expresie a contribuţiei pe care ţărănimea este chemată s-o aducă la asigurarea hranei întregului popor, la aprovizionarea industriei cu materii prime altemntate, la crearea rezervelor statului pentru export. Cooperatorii din Gheorghe Doja şi-au făcut socotelile încă din timpul recoltatului. Producţia medie depăşea cu aproape o mie kilograme boabe la hectar pe cea iniţial planificată. „Sporul de recoltă, ne spunea tovarăşul Ion Spătărelu, preşedintele cooperativei, am hotărît să-l valorificăm, la contract. Camioanele şi utilajele au transportat din cîmp direct la baza de recepţie. Cînd am încheiat recoltatul, transportasem deja 1 546 tone porumb, faţă de 800 tone cit reprezenta contractul. Numai porumbul ne-a adus un venit de aproape două milioane lei“. Exemplar şi-au îndeplinit membrii cooperativei agricole (Continuare în pag. a VlI-a) GH. FECIORU Au terminat insăminţările la cereale păioase Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Iaşi au terminat la timpul optim şi la un nivel agrotehnic superior insăminţarea cerealelor păioase de toamnă pe întreaga suprafaţă planificată. Cu prilejul încheierii insămînţărilor, Comitetul judeţean de partid Iaşi a adresat o telegramă Comitetului Centrale al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se arată, printre altele , încredinţăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că, avînd călăuză programul măreţ de edificare socialistă a României, elaborat de Congresul al X-lea, lucrătorii din agricultura judeţului Iaşi vor stringe laolaltă hărnicia, priceperea şi capacitatea de muncă, vor folosi cu şi mai multă eficienţă baza tehnico-materială de care dispun, pentru asigurarea condiţiilor optime înfăptuirii sarcinilor ce ne revin in anul viitor. In vederea sporirii necontenite a rodniciei ogoarelor. Radiografia celor două „săptămini de coşmar" ale 10 septembrie 1969, ora 9 dimineaţa. La aeroportul Băneasa, obişnuita forfotă matinală, Eveniment pentru lumea sportului , reprezentativa de nataţie a României pleacă la Balcaniada de la Izmir (Turcia). Sportivii intră în vamă... ELEVEI SI SPORTIVEIMODEL: CRISTINA STÂNESCU —10 plicuri ceai, 8 cutii gerovital fiole; la Benedek Zoltán (Mureşul Tg. Mureş) — 830 lei, 5 cutii gerovital dragouri; la Zeno Opriţescu (C.S.M. Cluj) — 700 lei; la Sovago Gyongyfer (C.S.M. Cluj) — 500 lei; la Cristina Stânescu (Dinamo Buc.) — 1 200 lei şi 10 000 lire italiene; la Anca Andrei (Şc. sp. Reşiţa) — 535 lei şi 70 mărci vest-germane ; la Koktai Clara (Politehnica Cluj) — 100 lei, 50 dolari S.U.A., 30 000 lire italiene, 100 dinari, 100 franci francezi, un flacon gerovital ; la Coroiu Daniela (Şc. sp. Reşiţa) — 50 lei, 20 dolari S.U.A., 60 mărci vest- germane, i otrada Luterană, nr. 5, da noastră cunoaşte mobilul a- are cîteva sute de lei... De fapt, ţ i În scara E, etajul IV, apar acestei vizite. înţelegem că orice de ce n-aş recunoaşte-o — 4 t tament 58. Sunăm. Ne tatonare este inutilă ; ştiam cu exactitate că are mai /i deschide o femeie tînără, cu — Spuneţi-ne, ştiaţi ceva des- mult de 1000 de lei... Ea nu e 11 ochii vii, mari. Ştim, este mama pre banii fiicei dv ? cheltuitoare şi nici nu-şi cum- ^ \ Cristinei Stănescu — am vorbit Poate că întrebarea a căzut fără prea multe lucruri, încît — , 4 cu 10 minute înainte la telefon, prea brusc. Cert e că interlocu- cum să vă spun ? — avea 1 , anunțîndu-ne vizitatoarea noastră a părut ienie- OVIT1TTT IHA VITOAIA \ t încă de la primul schimb de diabil dezorientată. _ 4 t cuvinte ne dăm seama că gaz- — Știu eu ?!... Bănuiam că (Continuare în pag. a VII -a) 10 septembrie 1969, ora 11 dimineaţa. Organele vamale înmînează reprezentanţilor federaţiei de nataţie şi presei următoarea listă : *.La controlul vamal efectuat, la aeroportul Băneasa, membrilor lotului de notaţie s-au constatat următoarele : în afară de sumele şi obiectele înscrise în declaraţia vamală, s-au găsit : la Szabó Alexandru (Steaua)— 100 dolari S.U.A. şi 100 lei; la Schier Herman (Olimpia Reşiţa) — 20 mărci vest-germane, 4 franci francezi, 56 dinari, 1 dolar S.U.A., 400 lei ; la Ţăranu Valéria (Steaua) — 4 000 lire italiene ; la Slavic Marian (Steaua) 56 plicuri ceai, 291 lei, 4 cutii gerovital fiole; la Teodorescu Petre (Steaua) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXV. SERIA II NR. 6353 8 PAGINI - 30 BANI SÂMBĂTĂ 18 OCTOMBRIE 1969 „FERICITA MUNCĂ...“ de FLORIN MUGUR Nemaipomeniţi acei oameni care muncesc şi fluieră. Care muncesc şi fluieră de plăcere. De plăcerea a ceea ce fac. Nici un fel de orchestre simfonice tunînd în megafoanele fabricilor nu pot înlocui acel simplu fluierat de plăcere. Pentru că muzica cealaltă vine din afară și poate alina (sau nu) și poate fermeca (sau nu), în timp ce melodia fluierată simplu e chiar expresia unei alinări şi a unei armonii. Un cuvînt bun celftr care muncesc cu plăcere, celor nebuni după munca lor — şi nu întotdeauna păstrînd măsura şi nu întotdeauna ascultând de legile de bronz ale chibzuinţei. Să scriu deci încă o dată numele învăţătorului Petre Borcea din satul Cojocaru, aflat pe lingă cetatea mai puţin vestită a Găeştilor, unde — cum îmi spunea cineva — „nici măcar Napoleon nu s-a născut“ (Continuare în pag. a V-a) vizita TOVARĂŞILOR mdAE mmm SI m GHEORGHE MAGRER M MIA BANGALORE 17. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu, transmit: Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer împreună cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale române care îi însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa localitatea Mysore şi împrejurimile sale. Străbătând principalele artere ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în oraşul Mysore cu numeroase construcţii moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire îndemînarea meşterilor artizani anonimi. Coloana maşinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraş care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafaţă de 20 km. patraţi. In continuare, oaspeţii români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Apoi, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de miniştri, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Şoseaua care leagă cele două localităţi străbate un peisaj încântător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor In toată grandoarea ei. Şoseaua străbate numeroase aşezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunaţi de cele două părţi ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeţilor români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Somanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan“ din Bangalore, un dineu în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. In timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi guvernatorul Statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, pentru prietenia dintre poporul român şi Indian. Inalţii oaspeţi români în vizită la moderna uzină de maşini-unelte „Hindustan Alături de membrii cooperatori, la C.A.P. din Mureş, judeţul Argeş, forţele mecanice sunt din plin folosite la recoltatul porumbului. Acest lucru a avut ca efect recoltarea porumbului de pe mai bine de 80 la sută din suprafaţa cultivată. Foto : O. PLECAN Progresul social şi activitatea ideologică ă pentru progresul societăţii, ai omului Uneori, minuniele ştiinţei, expresie a spiritului creator al omului, au fost folosite în scopuri evident antiumane. Visurile marilor optimişti ai istoriei, care concepeau dezvoltarea societăţii ca un drum drept, ascendent, au fost, aşadar, dezminţite de realitate. Asemenea împrejurări au favorizat rezerve şi îndoieli la adresa ideii de progres, considerată de unii ca o idee specifică unui stadiu depăşit al istoriei şi culturii umane. Ideea de progres s-a dovedit însă, prea mult legată de năzuinţele fundamentale ale omenirii pentru a putea fi ignorată. Procesele cele mai caracteristice ale epocii noastre, eforturile a numeroase popoare de a înlătura înapoierea seculară, mişcările care cuprind cea mai mare parte a populaţiei globului se realizează sub semnul progresului. Concepţia marxistă, materialistă, asupra istoriei oferă temeiurile ştiinţifice pentru înţelegerea acestui progres în toată complexitatea sa. Istoria contemporană demonstrează, prin argumente mereu noi, că direcţia cea mai caracteristică a progresului este, în prezent , dezvoltarea socialismului, sporirea forţei de atracţie a ideilor acestuia, concretizarea lor într-o puternică realitate socială care exercită o influenţă tot mai puternică asupra destinelor omenirii. Creşterea rolului conştiinţei în condiţiile socialismului decurge, în primul rînd, din modalitatea specifică de acţiune a legilor obiective, caracteristice acestei pruduiri, care limitează sfera de manifestare a spontaneităţii, presupun cunoaşterea din ce în ce (Continuare în pag. a IV-a) Acum peste o sută de ani, Victor Hugo celebra progresul în a sa „Legendă a secolelor". El îl asemăna unui minunat car aerian care se avîntă în largul cerului, îmblînzind vînturile şi avîntîndu-se maiestuos spre abundenţă, calm, veselie, spre fericirea omului. De atunci, ştiinţa şi tehnica au înaintat mai repede decit putea să-şi închipuie Hugo sau alţi vizionari. Dezvoltarea rapidă a ştiinţei, a tehnicii, n-a fost, totuşi, suficient dé prof. univ. dr. CONSTANTIN BORGEANU PREMISELE ADERENŢEI Ş Problema ideologiei tineretului este cu atît mai importantă cumcit tineretul însuşi reclamă prin toate caracteristicile Iui de H vîrstă o stare spirituală aptă să justifice teoretic dezideratele 5 existenţei. Nu numai că marilor întrebări trebuie să li se afle răspunsuri, dar răspunsurile vor reprezenta cu necesitate însaşi practica comportamentului. Resorturile mecanismelor so Iciale odată desluşite trebuie şi folosite, şi folosirea lor se face t cu necesitate în numele unui ideal. Din acest punct de vedere,u cred că problema educaţiei politice a tineretului reprezintă I® chestiunea numărul unu pe ordinea de zi a organelor ocupate tocmai cu problemele tineretului, şi cred că lucrările ultimei plenare a C.C. al U.T.C. a marcat nu sfîrşitul ci începutul unui drum, de ce să nu recunoaştem, dificil. Pentru că atragerea şi formarea tineretului, organizarea şi îndrumarea lui departe de ISU se face pe baza unor reţete stabilite de la centru, departea de a încăpea în scheme şi sisteme prestabilite, necesită tocmai stimularea iniţiativei, a varietăţii de manifestări, cere cu precădere antrenarea tinerei generaţii pe drumurile alese de ea însăşi şi care i se potrivesc. Numai In aceste condiţii § (Continuare în pctg. a V-a) CONDIŢIA SPECIA — productVa Dezvoltarea generală a economiei noastre, distribuirea judicioasă a obiectivelor industriale pe întreg teritoriul ţării a fost însoţită permanent, de-a lungul anilor, de creşterea firească a numărului de specialişti. Este un adevăr elementar că introducerea largă a progresului tehnic se leagă direct, nemijlocit, de numărul şi calitatea profesională a cadrelor de specialişti tot aşa cum locul acestora este cu prioritate acolo unde o cer nevoile producţiei, opera de făurire nemijlocită a bunurilor materiale. Că specialistul este pregătit de societate pentru producţie şi că solicitarea în miezul producţiei a specialistului nu este un lux, că prezenţa lui nu e facultativă, constituie azi o axiomă. Totuşi, de-a lungul anilor s-au admis numeroase derogări de la această logică simplă , din diferite cauze obiective s-au produs situaţii nefireşti, cînd importante unităţi şi sectoare de activitate economică şi socială înregistrează deficit de cadre de specialişti, în timp ce aceştia fie că sunt concentraţi în ministere sau alte organe centrale, fie că îndeplinesc activităţi străine profesiei lor, lipsind astfel societatea de aportul lor calificat. „In timp ce în unele întreprinderi, pe unele şantiere de construcţii — arăta recent secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, — se resimte lipsa braţelor de muncă, a specialiştilor — din care cauză multe utilaje moderne lucrează cu o capacitate redusă — în birouri, în ministere, într-o serie de instituţii centrale şi locale se află un mare număr de specialişti şi funcţionari a căror muncă este prea puţin productivă pentru societatea noastră. Este timpul să punem capăt acestei stări de lucruri“. Rezolvarea acestei probleme majore — redistribuirea cadrelor de specialişti, ca şi preintîmpinarea recrudescenţei fenomenelor negative ce s-au manifestat în acest domeniu pînă în prezent — nu ţine, aşa cum au subliniat şi participanţii la colocviul organizat de redacţia noastră, numai de resortul organizatorico-administrativ ci este, în acelaşi timp, pentru fiecare specialist, o problemă de conştiinţă civică, de nobilă responsabilitate socială. Citiţi în pag. a lit-a opiniile consemnate de noi sub titlul • “ SPECIALIZATE?1 °R'CUM TEZAURUL FORTE DE MUNCA — NU ! DE ACEEA, LOCUL SPECIALISTULUI E IN PRODUCTIE !