Scînteia Tineretului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6338-6364)

1969-10-18 / nr. 6353

Oamenii de fiecare zi ai pădurii Ştiam că LF-urile Bistriţa şi Năsăud sunt printre cele mai mari din ţară — o adevărată salbă fo­restieră, mi s-a spus — şi mai ştiam că, despre forestieri, poţi să numeri pe degete articolele care s-au scris. Două zile la Bistriţa, apoi la Năsăud... Am adunat un carnet întreg cu cifre. („Vreţi să scrieţi un studiu statistic“ ?, m-a între­bat unul dintre contabili), mi-am notat conştiincios toate răspunsu­rile, epuizînd ceea ce, un limbaj de specialitate, se cheamă docu­mentarea de birou. Astfel înar­mat, am pornit pe teren, unde urma să fac cunoştinţă cu pro­cesul de producţie, să mă fa­miliarizez cu o anume termino­logie de specialitate, obligatorie atunci cînd reportajul trebuie să fie „strict la obiect“. Dar au venit munţii Rodnei cu Pietrosul, Rebra, Detunata, Ţapul, Scărişoara, apoi Călima­­nii, „ţară de basm şi codri secu­lari şi fantastice pajişti alpine“ — apoi­ Prundul Bîrgăului, Valea Corru­aiei, Josenii, Valea Rebrei, Susenii, Tîrlişiua, — au venit a­­poi oamenii şi am înţeles că n-are rost să mă cramponez de carne­tul cu cifre într-un reportaj strict la obiect. Aşadar... OAMENII „Undeva, în munţii noştri, în locul numit Fleşa, Traian Pop s-a întîlnit cu ursul. Om care nu ştie ce-i frica, Pop s-a luat la NICOLAE ADAM (Continuarea în pag. a II-a) ONORAREA CONTRACTULUI o obligaţie ce nu suportă tergiversări In judeţul Ialomiţa semănatul s-a încheiat de mult. Toate forţele sunt, acum, concentrate la recoltatul porumbului şi sfeclei, a legumelor şi stru­gurilor. Producţiile sunt bune , numai sporul de recoltă înseamnă mai mult de zece mii de vagoane. Irigaţiile, mecanizarea, îngrăşămintele, hărnicia oame­nilor au ridicat curba producţiilor la nivel de record. Ziua şi noaptea se cară din cîmp. Pătulele sînt pline pînă în grinzi, iar în ogrăzi au apărut amenajări speciale. în multe locuri, mijloacele de trans­port sunt îndrumate din cîmp direct către bazele de recepţie — livrarea cantităţilor contractate fiind înţeleasă la importanţa cuvenită , ca o sursă sigură şi eşalonată de venituri băneşti, ca o expresie a contribuţiei pe care ţărănimea este chemată s-o aducă la asigurarea hranei întregului popor, la aprovi­zionarea industriei cu materii prime altemntate, la crearea rezervelor statului pentru export. Cooperatorii din Gheorghe Doja şi-au făcut socotelile încă din timpul recoltatului. Producţia medie depăşea cu aproape o mie kilograme boabe la hectar pe cea iniţial planificată. „Sporul de recoltă, ne spunea tovarăşul Ion Spătărelu, preşedintele cooperativei, am hotărît să-l valorificăm, la contract. Camioanele şi utilajele au transportat din­ cîmp di­rect la baza de recepţie. Cînd am încheiat recoltatul, transportasem deja 1 546 tone porumb, faţă de 800 tone cit reprezenta contractul. Numai porumbul ne-a adus un venit de aproape două milioane lei“. Exemplar şi-au îndeplinit membrii cooperativei agricole (Continuare în pag. a VlI-a) GH. FECIORU Au terminat insăminţările la cereale păioase Oamenii muncii de pe o­­goarele judeţului Iaşi au ter­minat la timpul optim şi la un nivel agrotehnic supe­rior insăminţarea cerealelor păioase de toamnă pe în­treaga suprafaţă planificată. Cu prilejul încheierii in­­sămînţărilor, Comitetul ju­deţean de partid Iaşi a adre­sat o telegramă Comitetului Centrale al Partidului Co­munist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se arată, printre altele , încredinţăm conducerea par­tidului, pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că, avînd călăuză programul măreţ de edificare socialistă a României, elaborat de Congresul al X-lea, lucrătorii din agricultura judeţului Iaşi vor stringe laolaltă hărnicia, priceperea şi ca­pacitatea de muncă, vor fo­losi cu şi mai multă eficien­ţă baza tehnico-materială de care dispun, pentru asigura­rea condiţiilor optime în­făptuirii sarcinilor ce ne revin in anul viitor. In ve­derea sporirii necontenite a rodniciei ogoarelor. Radiografia celor două „săptămini de coş­mar" ale 10 septembrie 1969, ora 9 dimineaţa. La aeroportul Băneasa, obişnuita forfotă mati­nală, Eveniment pentru lumea sportului , reprezentativa de nataţie a României pleacă la Balcaniada de la Izmir (Turcia). Sportivii intră în vamă... ELEVEI SI SPORTIVEI­­MODEL: CRISTINA STÂNESCU —10 plicuri ceai, 8 cutii gerovital fiole; la Benedek Zoltán (Mureşul Tg. Mureş) — 830 lei, 5 cutii gerovital dragouri; la Zeno Opri­­ţescu (C.S.M. Cluj) — 700 lei; la Sovago Gyongyfer (C.S.M. Cluj) — 500 lei; la Cri­stina Stânescu (Dinamo Buc.) — 1 200 lei şi 10 000 lire italiene; la Anca Andrei (Şc. sp. Reşiţa) — 535 lei şi­ 70 mărci vest-germane ; la Koktai Clara (Politehnica Cluj) — 100 lei, 50 dolari S.U.A., 30 000 lire italiene, 100 di­nari, 100 franci francezi, un flacon gero­­vital ; la Coroiu Daniela (Şc. sp. Reşiţa) — 50 lei, 20 dolari S.U.A., 60 mărci vest- ger­mane, i o­trada Luterană, nr. 5, da noastră cunoaşte mobilul a- are cîteva sute de lei... De fapt, ţ i În scara E, etajul IV, apar a­cestei vizite. înţelegem că orice de ce n-aş recunoaşte-o — 4 t tament 58. Sunăm. Ne tatonare este inutilă ; ştiam cu exactitate că are mai /­i deschide o femeie tînără, cu — Spuneţi-ne, ştiaţi ceva­ des- mult de 1000 de lei... Ea nu e 1­1 ochii vii, mari. Ştim, este mama pre banii fiicei dv ? cheltuitoare şi nici nu-şi cum- ^ \ Cristinei Stănescu — am vorbit Poate că întrebarea a căzut fără prea multe lucruri, încît — , 4 cu 10 minute înainte la telefon, prea brusc. Cert e că interlocu- cum să vă spun ? — avea 1 , anunțîndu-ne vizita­­toarea noastră a părut i­enie- OVIT1TTT IHA VITO­AIA \ t încă de la primul schimb de diabil dezorientată. _ 4 t cuvinte ne dăm seama că gaz- — Știu eu ?!... Bănuiam că (Continuare în pag. a VII -a)­­ 10 septembrie 1969, ora 11 dimineaţa. Or­ganele vamale înmînează reprezentanţilor federaţiei de nataţie şi presei următoarea listă : *.La controlul vamal efectuat, la ae­roportul Băneasa, membrilor lotului­ de no­taţie s-au constatat următoarele : în afară de sumele şi obiectele înscrise în declaraţia vamală, s-au găsit : la Szabó Alexandru (Steaua)­— 100 dolari S.U.A. şi 100 lei; la Schier Herman (Olimpia Reşiţa) — 20 mărci vest-germane, 4 franci francezi, 56 dinari, 1 dolar S.U.A., 400 lei ; la Ţăranu Valéria (Steaua) — 4 000 lire italiene ; la Slavic Ma­rian (Steaua) 56 plicuri ceai, 291 lei, 4 cutii gerovital fiole; la Teodorescu Petre (Steaua) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXV. SERIA II NR. 6353 8 PAGINI - 30 BANI SÂMBĂTĂ 18 OCTOMBRIE 1969 „FERICITA MUNCĂ...“ de FLORIN MUGUR Nemaipomeniţi acei oa­meni care muncesc şi flu­ieră. Care muncesc şi fluieră de plăcere. De plăcerea a ceea ce fac. Nici un fel de orchestre simfonice tunînd în megafoanele fabricilor nu pot înlocui acel simplu fluierat de plăcere. Pentru că muzica cealaltă vine din afară și poate alina (sau nu) și poate fermeca (sau nu), în timp ce melodia fluierată simplu e chiar expresia unei alinări şi a unei armonii. Un cuvînt bun celftr care muncesc cu plăcere, celor nebuni după munca lor — şi nu întotdeauna păstrînd mă­sura şi nu întotdeauna as­cultând de legile de bronz ale chibzuinţei. Să scriu deci încă o dată numele învăţătorului Petre Borcea din satul Cojocaru, aflat pe lingă cetatea mai puţin vestită a Găeştilor, unde — cum îmi spu­nea cineva — „nici mă­car Napoleon nu s-a născut“ (Continuare în pag. a V-a) vizita TOVARĂŞILOR md­AE mmm SI m GHEORGHE MAGRER M MIA BANGALORE 17. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Iones­­cu şi Ion Puţinelu, transmit: Pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer împreună cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale române care îi însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa lo­calitatea Mysore şi împrejurimile sale. Străbătând principalele artere ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în oraşul My­sore cu numeroase construcţii moderne — mărturii ale dinamis­mului înaintării Indiei pe dru­mul progresului. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire în­­demînarea meşterilor­ artizani a­­nonimi. Coloana maşinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraş care se în­tinde, la poalele colinei, pe o suprafaţă de 20 km. patraţi. In continuare, oaspeţii români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Apoi, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului de miniştri, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi români părăsesc localita­tea Mysore, înapoindu-se la Ban­galore. Şoseaua care leagă cele două localităţi străbate un peisaj în­cântător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor In toată grandoarea ei. Şoseaua străbate numeroase a­şezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunaţi de cele două părţi ale drumului, fac o primire căl­duroasă oaspeţilor români. Vineri seara, guvernatorul sta­tului Mysore, Somanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan“ din Bangalore, un di­neu în cinstea preşedintelui Con­siliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. In timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, priete­nească, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi guvernatorul Statu­lui Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, pentru prietenia dintre poporul român şi Indian. Inalţii oaspeţi români în vizită la moderna uzină de maşini-unelte „Hindustan Alături de membrii coope­ratori, la C.A.P. din Mureş, judeţul Argeş, forţele meca­nice sunt din plin folosite la recoltatul porumbului. Acest lucru a avut ca efect recol­tarea porumbului de pe mai bine de 80 la sută din su­prafaţa cultivată. Foto : O. PLECAN Progresul social şi activitatea ideologică­ ­ă pentru progresul societăţii, ai omului Uneori, minuni­ele ştiin­ţei, expresie a spiritului creator al omului, au fost folosite în sco­puri evident antiumane. Visurile marilor optimişti ai istoriei, care concepeau dezvoltarea societăţii ca un drum drept, ascendent, au fost, aşadar, dezminţite de reali­tate. Asemenea împrejurări au fa­vorizat rezerve şi îndoieli la adre­sa ideii de progres, considerată de unii ca o idee specifică unui stadiu depăşit al istoriei şi cul­turii umane. Ideea de progres s-a dovedit însă, prea mult legată de năzuin­ţele fundamentale ale omenirii pentru a putea fi ignorată. Pro­cesele cele mai caracteristice ale epocii noastre, eforturile a nume­roase popoare de a înlătura îna­poierea seculară, mişcările care cuprind cea mai mare parte a populaţiei globului se realizează sub semnul progresului. Concep­ţia marxistă, materialistă, asupra istoriei oferă temeiurile ştiinţifice pentru înţelegerea acestui pro­gres în toată complexitatea sa. Istoria contemporană demon­strează, prin argumente mereu noi, că direcţia cea mai caracte­ristică a progresului este, în pre­zent , dezvoltarea socialismului, sporirea forţei de atracţie a idei­lor acestuia, concretizarea lor în­­tr-o puternică realitate socială care exercită o influenţă tot mai puternică asupra destinelor ome­nirii. Creşterea rolului conştiinţei în condiţiile socialismului decurge, în primul rînd, din modalitatea specifică de acţiune a legilor obiective, caracteristice acestei p­­ruduiri, care limitează sfera de manifestare a spontaneităţii, pre­supun cunoaşterea din ce în ce (Continuare în pag. a IV-a) Acum peste o sută de ani, Vic­tor Hugo celebra progresul în a sa „Legendă a secolelor". El îl asemăna unui minunat car aerian care se avîntă în largul cerului, îmblînzind vînturile şi avîntîn­­du-se maiestuos spre abundenţă, calm, veselie, spre fericirea omu­lui. De atunci, ştiinţa şi tehnica au înaintat mai repede decit pu­tea să-şi închipuie Hugo sau alţi vizionari. Dezvoltarea rapidă a ştiinţei, a tehnicii, n-a fost, totuşi, suficient dé prof. univ. dr. CONSTANTIN BORGEANU PREMISELE ADERENŢEI Ş Problema ideologiei tineretului este cu atît mai importantă cu­mcit tineretul însuşi reclamă prin toate caracteristicile Iui de H vîrstă o stare spirituală aptă să justifice teoretic dezideratele 5 existenţei. Nu numai că marilor întrebări trebuie să li se afle­­ răspunsuri, dar răspunsurile vor reprezenta cu necesitate în­­­­saşi practica comportamentului. Resorturile mecanismelor so­ Iciale odată desluşite trebuie şi folosite, şi folosirea lor se face­­ t cu necesitate în numele unui ideal. Din acest punct de vedere,­­­u cred că problema educaţiei politice a tineretului reprezintă I® chestiunea numărul unu pe ordinea de zi a organelor ocupate tocmai cu problemele tineretului, şi cred că lucrările ultimei­ plenare a C.C. al U.T.C. a marcat nu sfîrşitul ci începutul unui­­ drum, de ce să nu recunoaştem, dificil. Pentru că atragerea şi­­ formarea tineretului, organizarea şi îndrumarea lui departe de IS­U se face pe baza unor reţete stabilite de la centru, departe­­­a de a încăpea în scheme şi sisteme prestabilite, necesită tocmai­­ stimularea­ iniţiativei, a varietăţii de manifestări, cere cu­­ precădere antrenarea tinerei generaţii pe drumurile alese­­ de ea însăşi şi care i se potrivesc. Numai In aceste condiţii § (Continuare în pctg. a V-a) C­ONDIŢIA SPECIA — p­rod­uctVa Dezvoltarea generală a e­­conomiei noastre, distribui­rea judicioasă a obiectivelor industriale pe întreg teri­toriul ţării a fost însoţită permanent, de-a lungul a­­nilor, de creşterea fireas­că a numărului de spe­cialişti. Este un adevăr ele­mentar că introducerea lar­gă a progresului tehnic se leagă direct, nemijlocit, de nu­mărul şi calitatea profesio­nală a cadrelor de specialişti tot aşa cum locul acestora este cu prioritate acolo unde o cer nevoile producţiei, opera de făurire nemijlocită a bunuri­lor materiale. Că specialistul este pregătit de societate pen­tru producţie şi că solicitarea în miezul producţiei a specia­listului nu este un lux, că prezenţa lui nu e facultativă, constituie azi o axiomă. Totuşi, de-a lungul anilor s-au admis numeroase dero­gări de la această logică sim­plă , din diferite cauze obiec­tive s-au produs situaţii nefi­reşti, cînd importante unităţi şi sectoare de activitate eco­nomică şi socială înregistrea­ză deficit de cadre de specia­lişti, în timp ce aceştia fie că sunt concentraţi în ministere sau alte organe centrale, fie că îndeplinesc activităţi străi­ne profesiei lor, lipsind ast­fel societatea de aportul lor calificat. „In timp ce în unele întreprinderi, pe unele şan­tiere de construcţii — arăta recent secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, — se resimte lipsa braţelor de muncă, a specialiştilor — din care cauză multe utilaje mo­derne lucrează cu o capaci­tate redusă — în birouri, în ministere, într-o serie de in­stituţii centrale şi locale se află un mare număr de spe­cialişti şi funcţionari a căror muncă este prea puţin produc­tivă pentru societatea noas­tră. Este timpul să punem capăt acestei stări de lucruri“. Rezolvarea acestei proble­me majore — redistribuirea cadrelor de specialişti, ca şi preintîmpinarea recrudescen­ţei fenomenelor negative ce s-au manifestat în acest do­meniu pînă în prezent — nu ţine, aşa cum au subliniat şi participanţii la colocviul or­­ganizat de redacţia noastră, numai de resortul organiza­­torico-administrativ ci este, în acelaşi timp, pentru fie­care specialist, o problemă de conştiinţă civică, de nobilă responsabilitate socială. Citiţi în pag. a lit-a opiniile consemnate de noi sub titlul • “ SPECIALIZATE?1 °R'CUM TEZAURUL FORTE­ DE MUNCA — NU ! DE ACEEA, LOCUL SPECIALISTULUI E IN PRODUCTIE !

Next