Scînteia Tineretului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6365-6390)
1969-11-21 / nr. 6382
I • ACTUALITATEA | I PENTRU TINERET | • NOTE DE LECTOR | | I 1 ÎN PAG. 2 IA FABRICA DE TRICOTAJE !PLANUL ŞI ANGAJAMENTELE ANUALE VOR FI ÎNDEPLINITE! • De ce se înregistrează, totuşi, restanţe în activitatea organizaţiei U. T. C. ? BRIGADA „SCImuI TINERETULUI" • NEAGU UDROIU • ION CHIRIC • ORESTE PLECAM transmite din SUCEAVA Ne oprim la una din porţile intrării în Suceava, în acest oraş tînăr şi bătrîn în acelaşi timp, plin de glorie sau parcă abia acum păşind pe treapta maturizării. Cum despre noile ctitorii, industriale din vechea cetate de scaun am mai scris, pătrundem in halele Fabricii de tricotaje, unitate industrială al cărui termen de intrare în funcţiunese situează in ultima zi a acestei luni. înainte de a-i trece pragul, te încolţesc mai ales două întrebări : Constructorul va reuşi să respecte termenul intrării în funcţiune ? Beneficiarul şi-a asigurat cadrele calificate necesare, precum şi celelalte condiţii pentru un start bun ? Traseul vizitei noastre trece prin diferite compartimente ale fabricii. Constatăm din mers : aproape toate utilajele au fost montate, multe dintre ele funcţionînd din plin. în secţiile principale constructorul şi-a încheiat aproape în întregime lucrările, în celelalte se lucrează intens. în multe sectoare ne-am aşteptat să-i găsim pe constructori, dar i-am întîlnit aplecaţi asupra maşinilor pe textilişti. In altele am Întîlnit ambele categorii contribuind parcă fiecare la un... ...DIALOG AL REALIZĂRILOR INTRE CONSTRUCTOR ŞI BENEFICIAR... ...care evidenţiază eforturile depuse pînă în prezent, dăruirea cu care s-a muncit la înălţarea obiectivului amintit Mărturie a eforturilor depuse de colectivul de constructori stă şi faptul că planul valoric anual a fost realizat la 30 septembrie. Suplimentările şi angajamentele sunt şi ele îndeplinite. Ceea ce trebuie remarcat, după părerea noastră, e că aceste rezultate îmbucurătoare au fost obţinute de colectivul unui şantier creat nu de mult. „ Majoritatea salariaţilor noştri, ne declară ing. şef Silviu Micu, sunt tineri. Ei au înţeles cerinţele, necesităţile şantierului şi la toate chemările noastre au răspuns fără a sta pe gînduri. Să dăm doar un exemplu : la acest obiectiv s-a construit prima dată la noi în ţară un tavan suspendat care, cum e şi firesc, în cazul unor astfel de lucrări, a ridicat multe probleme de rezolvat. Pe parcursul desfăşurării lucrării constructorii din echipele conduse de Dumitru Moruz, Dumitru Coşuleanu şi Ştefan Mihailuc au venit cu numeroase propuneri, cu multe sugestii care au condus în final la îmbunătăţirea proiectului, la o execuţie corespunzătoare cerinţelor. Dar cum un dialog presupune existenţa şi a altui interlocutor, să-i dăm cuvîntul beneficiarului. — Prin intrarea în funcţiune a unor secţii înainte de termenul prevăzut, ne declară Mihai Iordache ing. şef al Fabricii de tricotaje, s-au produs pînă la începutul acestei luni 1.100.000 bucăţi tricotaje, adică o producţie marfă de peste 13 milioane lei. Este, fără îndoială, şi un merit al constructorilor care ne-au înţeles şi, la solicitarea noastră, au intensificat ritmul de execuţie în sectoarele în care aveam mai multă nevoie. La rândul său, pentru rentabilizarea lucrărilor de investiţii, beneficiarul a luat măsurile necesare la timpul oportun : montarea utilajelor, aprovizionarea cu materii prime şi materiale, recrutarea şi pregătirea cadre,Idr etc. — Cursurile de calificare au început încă din anul trecut. ne (Continuare în pag. a III-a) Combinatul siderurgic Galaţi. Imagine de la secţia de calcul. 1 PREA MULT MIC PENTRU ZGOMOT... de OCTAV PANCU-IAŞI Printre multele epitete cu care a fost gratulat secolul nostru ii găsim şi pe aceia de zgomotos. Şi nu zgomotos într-o accepţie metaforică, ci în cea mai la obiect şi mai directă, de potrivnic urechilor silite să-i reţină tot ce huruie şi turuie, miriie şi pirîie. Că, har domnului, are ce hurui, turui, mirii şi pîrîi un veac care, după cum calculează specialiştii, provoacă numai intr-o singură zi şi numai de către avioane (rachetele au fost omise) zgomotul tuturor maşinilor şi maşinăriilor din întregul Quattrocento sau Cinquecento ! Probabil că salvarea stă in faptul că acelaşi secol (al atomului al cosmosului, al asteniei... etc... şi al zgomotului) a mai fost botezat, şi încă de unul dintre titanii săi, Einstein, „secolul optimist“. Aşadar, să fim optimişti şi în privinţa cîştigării războiului împotriva zgomotului — să fim, zic eu, cel puţin tot atît de optimişti cit mi-a apărut mai deunăzi un bine informat inginer, semnatarul unui articol despre liniştea de mîine a oraşelor, articol degajind in sufietul meu o euforie greu de exprimat. Mai ales cînd am ajuns (Continuare în pag. a 11-a) CLASAMENT ETAPA VIITOARE (23 noiembrie) • Petrolul-Crişul ; • Dinamo Bucureşti~C.F.R. Cluj ; • U.T.A.FC Argeş! • Dinamo Bacău-Jiul ţ e Steagul Roşu-Universitatea'.Craiova; • Politehnica — _ A.S.A. Tg. Mureş!* • Farul- Steaua ţ„ • Universitatea Cluj-Rapid. JOI, DUPĂ NUNTĂ, FOTBALUL ERĂ MAHMUR? In faţa televizorului, cu tranzistorul la ureche, am urmărit această etapă. ,.de după nuntă“, a campionatului nostru de fotbal, într-un oraş în care eram, poate, singurul interesat de ce se întîmplă pe cele 8 stadioane... Mă aflam de două zile, cu treburi reportericeşti în dulce târgul PETRE DRAGU (Continuare in pag. a IIl-a) 1 Dinamo Bucureşti 2 Rapid 3 Universitatea Craiova 4 F. C. Argeş 5 Dinamo Bacău 1i Jiul 7 Farul 8 Steagul Roşu 9 U.T.A. 19 „U“ Cluj 11 Steaua 12 Crişul 13 C.F.R. Cluj 14 Petrolul 13 A.S.A. Tg. Mureş 16 „Poli“ Iaşi XI 7 I 3 23—12 15 11 6 3 2 20—11 15 11 6 3 2 19—11 15 11 5 3 3 24—14 13 12 5 3 4 18—15 13 12 6 1 5 17—16 13 12 6 1 5 16—18 13 12 6 0 fi 19—23 12 12 5 2 5 15—20 12 12 3 5 4 lfi—16 11 10 4 2 4 26—19 10 12 4 2 6 17—25 10 12 4 2 6 10—19 10 10 3 3 4 12—13 9 12 3 1 9 10—22 7 12 2 2 8 7—15 6 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXVI, SERIA II, NR. 6382 4 PAGINI - 30 BANI VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 SPORT! IN PAG. 3 • Surprizele la... București • Pele - regele... golurilor ! i\organizarea tmucrii llllffll SE PORNEŞTE DE L/ TERMENUL DE • Corelarea continuă a planului întreprinderii cu capacitatea ei reală. • Eliminarea stocurilor • Devansarea fiecărei operaţii, a fabricării fiecărui reper. Una din deficienţele actualului flux informaţional utilizat în activitatea de programare este creată de necorelarea continuă ce apare între capacităţile de producţie existente , şi volumul de muncă necesar executării produselor la termenele fixate. Se întîmplă încă, în întreprinderi, ca termenele stabilite în cadrul programelor de producţie să aibă la bază doar o aşa-zisă „experienţă“, mai mult intuitivă sau simple date statistice, fără a fi luate în considerare toate comenzile ce revin la un moment dat pe o grupă de utilaje. Acest sistem poate duce la nerespectarea termenelor de livrare a produselor. Abaterile în respectarea termenelor sunt mai mari cu atit cu cît complexitatea producţiei este mai mare şi gradul de repetabilitate mai mic. Pentru eliminarea acestor deficienţe în noul flux informaţional proiectat — a cărei introducere în economia naţională a şi început în unele ramuri — a apărut formularul ,,balanţă de corelare capacitate-încărcare“. Cu ajutorul acestui document se fundamentează termenele intermediare in programele de producţie, astfel incit să se asigure încărcarea optimă a utilajelor, un timp redus de circulaţie a comenzilor şi respectarea termenelor de livrare, întocmirea programelor de producţie corelate continuu cu capacităţile de producţie dă o bază reală programelor, asigură o conducere mai bună a producţiei, care apare în prezent în unele întreprinderi ca o activitate PETRE ANDREI şeful grupei de organizarea producției — I.C.O.P. (Continuare în pag. a Ill-a) Un nou obiectiv industrial intrat in funcţiune în oraşul dintre Tisa şi Iza a fost dată în funcţiune, cu două luni mai devreme, Fabrica de furnire estetice, unitate care va lărgi considerabil gama produselor din lemn executate în modernul C.I.L. din Sighetul Marmaţiei. Ce aduce noua unitate în viaţa industrială a Sighetului Marmaţiei ? Anual, 5 milioane m.p. de furnir estetic de înaltă calitate şi de mare fineţe. Noile produse vor avea multiple întrebuinţări în reţeleoglindă ale viitoarelor garnituri de mobilier casnic. Deocamdată „hrana*a de culoarelor şi a celorlalte agregate o constituie esenţa de fag. In scurt timp însă la numărul acestora se va adăuga intrarea în producţie a trunchiului de nuc, de paltin, păr şi cireş. V. MOINEAGU CINE ŞI ÎN CE FEL RĂSPUNDE DE MODUL CU ATESTFOSIT ABSOLVENTUL LICEULUI ECONOMIC? Anul 1969 a adus cu sine momentul cînd prima promoţie a liceelor economice a părăsit băncile şcolii, gata să-şi asume răspunderea muncii productive. „Am primit cu bucurie şi aş putea spune cu un dram de curiozitate pe absolvenţii liceului economic care ne-au fost repartizaţi“ — ne spune tov. inginer Cincan Stelian, directorul Centrului de Calcul şi Evidenţă mecanizată a I.T.B. Curiozitate ? De ce ? Cu siguranţa celui care a gîndit mult pînă să găsească, mai mult pentru sine un răspuns, tovarăşul Cincan ne răspunde : „Poate pentru că şi eu, terminînd cîndva un liceu comercial, am făcut acest prim pas şi acum îi retrăiesc emoţia prin absolvenţii aceştia. Mă interesează îndeosebi modul cum se adaptează fiecare locului său de muncă“. — Dar şcoala cum i-a pregătit ? Corespund solicitărilor producţiei ’ — „Personal sunt foarte mulţumit de pregătirea de bază cu care au venit absolvenţii liceului economic, rodajul practic în profesie îl vor face, bineînţeles, de acum înainte". La O.C.L. Universal, unde lucrează absolventele Liceului economic nr. 1 din Bucureşti, la Giurgiu, la Buzău, la Tîrgovişte, la I.C.C.R. — Ploieşti se repetă aprecierile pozitive. Oamenii din producţie i-au primit pe absolvenţii liceelor economice cum se cuvine, ajutîndu-i să se acomodeze cu problemele specifice ale locului de muncă. „înainte de a-i repartiza la o secţie sau alta pe absolvenţii veniţi la noi, timp de 2 săptămîni i-am rotit prin toate secţiile, observînd cu atenţie unde se opresc mai mult, unde pun mai multe întrebări, unde manifestă mai mult interes şi, după ce au primit „botezul" specificului locului de muncă, am stabilit unde vor lucra. Sunt convins că acolo unde interesul lor de cunoaştere e mai mare și randamentul de muncă va fi VERONICA BÎRLADEANU (Continuare în pag. a ll-a) PLEDOARIE PENTRU CULOAREA ALBASTRĂ Tînărul din fotografia alăturată păstrează şi astăzi — incredibil — peste timp, prospeţimea şi vigoarea vîrstei aceleia, din urmă cu cîţiva ani cînd a fost surprinsă imaginea. Aceiaşi ochi ard întrebător, rotunjiţi peste chemări lăuntrie ardente. Aceeaşi înaltă frunte bolteşte gînduri şi pasiuni de nestăvilită cutezanţă. Aceeaşi ardere... Dar ca să-l cunoaştem şi să ni-l apropiem de acea parte a inimii din care bate dragostea, se cuvine mai întîi o descindere în universul intim al propriilor frămîntări, o secţiune verticală în vîrsta cînd opţiunile prind contururi precise. Pentruadolescentul lor, Cîostea, căci aşa se numeşte, s-ar putea susţine, cu argumente imbatabile, că viitorul îi era circumscris încă din anii de şcoală. Părinţii îşi doriseră fiul medic şi ştiuseră să-i cultive atent sentimente pentru halatul alb. Mai mult, după liceul absolvit cu brio în oraşul Dej, sîrguinciosul elev se înscrie, deocamdată, la cursurile şcolii tehnice sanitare. Lucrează şi doi ani în această meserie, la Turda, unde se achită conştiincios de îndatoririle profesionale. Numai că... — Vezi dumneata, nu ştiu cum să-ţi explic, am tot respectul pentru halatul alb, numai că pe mine mă atrăgea irezistibil culoarea albastră, halatul inginerului de şantier. Şi aşa a izbucnit flacăra mocnită a dorinţei intime, a pasiunii, actul adevăratei opţiuni abia acum realizîndu-se. Ion Costea renunţă la meserie, la slujba care-i aducea suficiente satisfacţii materiale şi se înscrie la Facultatea de construcţii din Cluj. Era în toamna lui 1961... Studenţia a însemnat plecare pioasă peste fîntinile cunoaşterii dorite, truda nopţilor trecute alb în pînza planşetei ca-ntr-un gherghef al inteligenţei, satisfacţia calificativelor obţinute şi a vacanţelor în drumeţie pe văile Dejului — şi din nou * întoarcerea pe linia de mită’ a riglei de calcul, ca o mărturisire de aproape în neţări’ murită dialectică a zborului. Cu diploma — paşaport decălătorie la pieptul dorinţei de afirmare se prezintă în februarie 1968 la întreprinderea judeţeană de construc-,ţii-montaj Bistriţa , între-, prindere nouă, ca şi ju-« deţul, cu oameni noi, caşi Ion Costea, dar cu re-'* ciproce ambiţii de a-şi sonoriza numele. Proaspătul inginer era repartizat să lucreze la înălţarea unui siloz pentru fructe, a cărui construcţie începuse cu numai * trei luni în urmă. în scurt timp, dînd dovadă de capacitate organizatorică deose- ~ bită şi temeinice cunoştinţe profesionale, Ion Costea este, numit şeful lotului siloz. Răspunderea, după cum însuşi mărturiseşte, intîlnea doi umeri fragezi şi o voinţă de fier. A început o nouă luptă, poate nu la fel de spectacu., I. andreiţA (Continuare în pag. a IIl-a)