Scînteia Tineretului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6365-6390)
1969-11-22 / nr. 6383
IN PAG. A 2-A : • ACTUALITATEA PENTRU TINERET DE LUNI PÎNĂ DUMINICĂ ÎN PAG. A 5-A : • DE CE RĂTĂCESC TINERII ACTORI PE DRUMURILE AFIRMĂRII ? • ATELIERUL LUI HEFAISTOS Ca de obicei, ne simţim obligaţi în primul rînd să precizăm coordonatele investigaţiei. Plasată la extremitatea oraşului, către Vatra Dornei, Fabrica de mobilă din Cîmpulungul Moldovei şi-a început activitatea de producţie în acest an. Unitate modernă noua întreprindere de industrializare a lemnului, ai cărei oaspeţi sintem, ne prezintă sfioasă un prim bilanţ : pe zece luni, planul producţiei globale realizat în proporţie de 97 la sută, producţia marfă — 88,6 ,iar productivitatea — 83 la sută. Explicaţii la situaţia existentă sînt diiulte. Preferăm însă, în locul reproducerii noianului de justificări ce se aliniază la întrebarea noastră, răspunsul pe care ni-l oferă tovarăşul inginer Traian Lucuţa, noul director al fabricii: — Pe luna octombrie, planul a fost îndeplinit. Intrucît şi sarcinile de plan pe noiembrie şi decembrie vor fi realizate, sunt create premisele recuperării restanţelor, a îndeplinirii planului anual. Ne orientăm, prin urmare, atenţia asupra a ceea ce se cere întreprins în viitor astfel ca această nouă mlădiţă suceveană a industriei de prelucrare a lemnului să-şi onoreze la timp, în întregime, sarcinile economice. In trimestrul II al anului 1970 fabricava trebui să atingă parametrii proiectaţi. Este obiectivul ce trebuie să călăuzească eforturile tuturor salariaţilor, elementul mobilizator în fiecare acţiune întreprinsă în această perioadă, continuare firească a ceea ce s-a făcut pînă acum. Dacă avem în vedere că jumătate din efectivul fabricii este cuprins în organizaţia U.T.C. (în fapt aproape trei sferturi din salariaţi fiind sub 30 de ani) ne dăm mai bine seama de rolul activizant ce revine organizaţiei, organelor U.T.C. din întreprindere. Ca să nu străbatem o expoziţie de pictură modernă ca pe o pădure de boababi, ca să nu privim un album de artă ca pe un rebus irezolvabil sunt necesare citeva informaţii acumulate din vreme, care încep cu pictura rupestră şi merg, să zicem, pînă la surrealişti. Ca să ştim să mîngîiem o seară de linişte cu acordurile unei sonate trebuie să fi aflat de mult ce înseamnă un solfegiu şi apoi să fi descifrat eventual înţelesurile renovărilor dodecafonice. Ca să nu avem spinarea încovoiată de la 20 de ani şi să putem urca măcar Bucegii, trebuie să învăţăm să respirăm, să păşim şi să alergăm corect din copilărie. Omul modern e multilateral nu numai prin cerinţe dar şi prin aspiraţii, adică prin receptivitate polivalentă care, acoperită, completează : Einstein cînta la vioară, Cocteau desena, Nils Bohr a fost sportiv de performanţă, spre marea lor satisfacţie permanent declarată. Dar interesul pentru multiplele activităţi umane nu porneşte totdeauna din propriu şi irezistibil imbold, ci cel mai adesea, prin educaţie. Desprinderea frecventării frumosului, a înţelegerii şi chiar, practicării lui o formează profesorii. Importanţa strădaniilor lor nu mai trebuie menţionată, ca şi critica filistinei denumiri folosită altădată — „dexterităţi“ — pentru disciplinele care educă gustul estetic şi descoperă talente. Astăzi, in liceele şi şcolile noastre generale edu MUZE SUBSTITUITE SAU DISCIPLINE CONFUNDATE ? în recreaţie Foto: C. CIOBOATA caţia aceasta îşi propune să-şi afle adevăratul şi utilul loc, institutele de specialitate — artă şi conservator — precum şi secţiile celor pedagogice livrînd anual sute de cadre specializate — anul acesta cifra absolvenţilor s-a ridicat la 848. Lucru cert, în majoritatea şcolilor noastre preocuparea pentru înnobilarea spiritului prin artă şi fortificarea fizică prin sport este asigurată. Şi totuşi Ministerul Invăţămîntului informează că în domeniul amintit nu sunt încăacoperite, ori funcţionează fără profesori de specialitate 2918 catedre de educaţie fizică, 2316 de muzică şi 1132 desen, majoritatea pentru şcolile generale din mediul rural, liceele însumînd 602 asemenea absenţe. Absenţe însă care, indiferent de mediu, pot perpetua prin înlocuirea cu diletanţi prejudecat a neînsemnătăţii „dexterităţilor“ şi mai ales provoca de la început hiatusuri greu de acoperit ulterior în cultura generală a elevilor. Ca, de pildă , MUSTĂŢILE OBLIGATORII ALE UNUI MULAJ DE GHIPS. Ora de desen în clasa a Vll-a de la Şcoala generală din Valea Dragului , profesorul suplinitor pune pe catedră un mulaj împrumutat din arsenalul ştiinţelor naturale , tors uman, din ghips, secţionat în componentele anatomice drept obiect de inspiraţie pentru... desen după natură. (Copiii nu găsesc prea atrăgător „motivul de artă“, dar profesorul, riguros, îndeamnă elevii să reproducă exact toate detaliile modelului, inclusiv nişte mustăţi desenate cu creionul de ştrengarii altor clase ! In acelaşi timp cartea de istoria VIORICA TANASESCU (Continuare în pag. a l1-a) Toate tractoarele» la arat! • Pe agenda preocupărilor în judeţul Mehedinţii o singură lucrare : arăturile de toamnă, întîrziate de prelungirea recoltatului, de condiţiile grele datorate lipsei de umiditate a solului, această lucrare concentrează in prezent cea mai mare parte a forţei mecanice din cadrul judeţului. La Gemeni, de exemplu, 16 tractoare erau ultimele 320 hectare. Păstrind ritmul ultimelor zile — 58 hectare arate în 12 ore, într-o scrrtămînă lucrarea va fi terminată.De fapt, acesta e şi angajamentul mecanizatorilor, al celor nouă utecişti ce au fost repartizaţi de către şeful secţiei la arat. La cooperativa agricolă vecină, la Dîrvari, discutăm cu tinărul inginer agronom Ion Astru. Situaţia arăturilor ne e prezentată de cifre : 1150 hectare planificare pentru această toamnă, 910 hectare realizate. Cea mai mare parte a suprafeţei a fost fertilizată cu superfosfaţi, iar acolo unde se va însămînţa floarea soarelui, au fost administrate doze moderate şi de sare potasică- în total 99,8 tone de îngrăşăminte chimice au fost transportate în cîmp. Ceea ce, remarca agrono- mul unităţii înseamnă că în cea mai mare parte, fertilizarea ogoarelor a fost efectuată de către tineri. Echipele formate dintre tineri la începutul campaniei de toamnă, la îndemnul comitetului U.T.C. pe comună şi la solicitarea GH. FECIORII ELISEI TARŢA (Continuare in pag. a Vll-a) I CUM VĂ INTEGRAT! ÎN EFORTUL DE ATINGERE A PARAMETRILOR PROIECTAT!? O întrebare pe adresa organizaţiei U.T.C. de la Fabrica de mobilă, al cărei răspuns ridică numeroase alte semne de întrebare PROGRAMUL NOSTRU DE ACTIVITATI ? SE AFLA LA COMITETUL ORĂŞENESC Organizaţia U.T.C. din cadrul Fabricii de mobilă Cîmpulung Moldovenesc a luat fiinţă în ianuarie. Nimic mai simplu, considerăm noi, să parcurgem acţiunile întreprinse pe linie de U.T.C. pornind de la programul de activităţi, drumul ce jalonează intenţiile la început de trimestru, rămînîndu-ne doar misiunea de a suplimenta numirea intervenţiilor organizaţiei într-un moment sau altul prin rezultatele obţinute. Ştiind că există opt grupe U.T.C., intenţionăm să cunoaştem diferenţierea introdusă în structura acţiunilor de specificul locului de muncă. Atenţionat asupra a ceea ce dorim, tovarăşul Aurel Neculce, secretarul comitetului U.T.C. pe fabrică, ne prezintă un vraf de dosare, de hîrtii volante , citeva procese verbale, carnete de evidenţă, tabele. Căutăm împreună programul de activităţi pe primul trimestru, răsfoind cu răbdare documentele puse la îndemînă. Epuizăm operaţia fără a ajunge în posesia planului. Mai încercăm o dată, dar tot fără succes. — Programul nostru de activităţi, îşi aminteşte subit tov. Neculce, a rămas la comitetul orăşenesc. Ni l-a cerut tovarăşul secretar Ardeleanu. Şi apoi, cînd ne pregăteam să vedem programul de activităţi pe trimestrul următor adaugă : — De fapt era un program făcit cam pe tot semestrul. Sîntem în noiembrie. De aceea insistăm să lecturăm documentele pentru celelalte două trimestre, ultimele, ale anului. — Nu le avem întocmite... Am dori să fim înţeleşi exact . (Continuare în pag. a Vll-a) I de ION CUCU îiiiJiăUHlHHiuuuiuMMuamwtii Doua fotografii Reportaj de sîmbătă MĂRILE DIN MUNŢI de MIHAI PELIN Invitîndu-ne să-l însoţim de-a lungul unui prelungit itinerar : harta energetică a României, reporterul ne prezintă dimensiva transformărilor înnoitoare prin care citeva dintre cele mai frate văi ale Carpaţilor româneşti au fost chemate la o viata ouă si ridicate printr-un efort constructiv, metodic și tenace, veli condiției celor mai favorizate ținuturi ale ţarii. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXVI, SERIA II, NR. 6383 8 PAGINI - 30 BANI SÎMBĂTĂ 22 NOIEMBRIE 1969 PESTE PREVEDERILE PLANULUI • COLECTIVUL MINEI EUPENI a livrat unităţilor ile preparare şi cocsificare 60 000 tone cărbune peste prevederile de plan. O dată cu aceasta a fost realizat şi planul de producţie pe 11 luni, depăşindu-se cu mult angajamentul anual. Folosirea mai eficientă a mijloacelor de mecanizare a asigurat sporirea productivităţii muncii cu aproape 9 la sută faţă de prevederi şi realizarea a 1 400 000 lei beneficii suplimentare. S-au creat astfel premise ca, încă din luna viitoare, productivitatea planificată pentru ultimul an al cincinalului să fie realizată. (Agerpres) Ancheta noastră internaţională Ancheta internaţională „MARI PERSONALITĂŢI DSPRE TINERI CU TINEREŢE“ DE CE . ..STUPEFACŢIA SOCIOLOGIEI? de MIRCEA MALIJA . De la OM la OM de ION BAIEŞU •GULLIVER ŞI LUNILE LUI MARTE de ION HOBANA IN PAG. A 6-A. MAREA BUCURIE A iNTlLNIRII CU CAPODOPERA VIRGIL BRÂDĂŢEANU Tinereţea, vîrsta de aur şi de neuitat, perioada marilor întilniri, a revelaţiilor, unică pentru toţi, dar proprie fiecărui şi definitivă totodată, este ipostaza prezentă, cu capacităţi de combustie, în întreaga noastră viaţă. Faptul presupune, evident, responsabilităţi, de-o parte şi de alta, din partea celor ce sînt tineri ca şi a celor care nu trebuie să uite că au fost, a tuturor celor ce se consideră tineri. Dar chiar dacă poţi fi tînăr oricînd, cu adevărat, tînăr eşti... la tinereţe, cînd a vieţui înseamnă mai cu seamă a cunoaşte, nevoie care semanifestăimperios şi se traduce printr-o uriaşă putere de înmagazinare, cînd pe ecranul receptivităţii impresiile se amplifică aproape obligatoriu, cînd în fiinţa noastră se imprimă imagini de neşters, încep să se contureze convingeri dar mai ales se naşe şi rămîn ireversibile, pentru restul existenţei, disponibilităţii. Este tezaurul tuturor, cu capacitatea de a se manifesta pe cele mai diverse planuri, plecînd de la unica şi inepuizabilasursă a tinereţii frumos trăite, înţelept conduse şi inteligent valorificate. Şi pentru ca în cele ce urmează este vorba de tineret, de locul artei, al literaturii, în viaţa sa şi, mai larg, al culturii, ne permite să reluăm ceea ce scriam nu de mult, anume că e vîrsta la care îl cunoaştem pe Faust, o dată cu aspiraţia de a pătrunde tainele universului, de a desluşi mersul lumii şi înaltul ei adevăr întîlnit în munca pentru binele oamenilor, taina clipei care meri(Continuare în pag. a V-a) Pag. a 4-a „SINTEZA" VIEŢII ŞI ŞTIINŢELE DE GRANIŢĂ Pagina de ştiinţă a ziarului nostru vă prezintă astăzi un domeniu de cercetare ştiinţifică cu mari perspective de viitor : biochimia acizilor nucleici. Studiile ce se fac în acest domeniu conturează de pe acum perspective de-a dreptul fantastice pentru cunoaşterea umană , modificarea eredităţii, combaterea îmbătrînirii, eradicarea unor boli considerate incurabile şi, probabil, însăşi sinteza vieţii ! Academicieni, profesori universitari, savanţi de prestigiu internaţional răspund astăzi anchetei noastre cu privire la realizările şi perspectivele ,,ştiinţei marilor surprize“. „DRAGĂ NUŢI“ Te rog să mă ierţi pentru întîrzierea acestei scrisori. Iţi datoram demult o explicaţie, încă de la 7 octombrie. în seara aceea — îţi aminteşti ? trebuia să ne întîlnim. Tu ai şcoală, după- - amiază,aşa că nu ne puteam vedea decit după opt. Cred că n-ai fi acceptat niciodată să lipseşti de la şcoală pentru întîlnirile noastre ; de altfel, după cum ştii, nici eu nu ţi-am cerut-o. Te-ai fi mirat : un tăbăcar de la „Dîmboviţa“ foarte apreciat de maistrul său, simpatizat de şeful de echipă, nu poate vorbi despre „chiul“. Mai ales că, după cîte-ţi spuneam, aveam planuri foarte serioase. Liceul seral, apoi mai departe, cine știe ?•. Te-ai supărat, nu-i așa ?, că n-am venit în seara de 7 octombrie. Te rog să crezică aveam motive foarte serioase. Nimic nu m-ar fi putut împiedica să vin — nici ploaia, nici furtuna, nici cutremurul de pămînt, dar motivul acela... Cum să-ţi explic ? Dă-mi voie, te rog, s-o iau puţin mai de la început. După cum ştii, tatăl meu e ţăran cooperator la Bălţăteşti — acolo, lingă staţiunea despre care a scris Ibrăileanu în „Adela“. Am făcut cele 8 clase în sat. Apoi am dat admiterea la liceul din Tîrgu Neamţ. „La zi“, am căzut (nu te supăra, se întîmplă, nu ?). Apoi am dat la „fără frecvenţă“. N-a mers rău primul an , aveam note bunişoare, dar nu ştiu ce mi-a venit să nu mă prezint la examen. Am pierdut, deci, anul. Dar, nu-i nimic, aveam alte planuri. Am venit aici, la Bucureşti, şi am intrat la „profesional“. Stăteam la cămin. Mediile, bunicele. Un an, a mers aşa. Greu era numai cu tata. Eram singurul lui fecior. Nu-i plăcea — zice — să fiu aşa departe de el, mai ştii ce se întîmplă într-un oraş mare ? Inchipuie-ţi, n-avea încredere în mine, bătrînul ! Cînd eram în anul doi, îmi propune să mă angajez la Săvineşti şi să urmez seralul la Piatra Neamţ. Dar se compară Piatra cu Bucureştiul ? Un tînăr cu aspiraţiile mele nu se putea simţi bine decit în Capitală, cred că eşti de acord. De altfel, nici şcoala asta nu-mi mai prea plăcea. „Profesionalul“ știi, nu-i mare lucru.. La început mă gîndeam să v mnă (Continuare în pag. a Vll-a)