Scînteia Tineretului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6365-6390)

1969-11-21 / nr. 6382

I • ACTUALITATEA | I PENTRU TINERET |­­ • NOTE DE LECTOR | | I 1 ÎN PAG. 2 IA FABRICA DE TRICOTAJE !­PLANUL ŞI ANGAJAMENTELE­­ ANUALE VOR FI ÎNDEPLINITE! • De ce se înregistrează, totuşi, restanţe în­ activitatea organizaţiei U. T. C. ? BRIGADA „SCImuI TINERETULUI" • NEAGU UDROIU • ION CHIRIC • ORESTE PLECAM transmite din SUCEAVA Ne oprim la una din porţile intrării în Suceava, în acest oraş tînăr şi bătrîn în acelaşi timp, plin de glorie sau parcă abia acum păşind pe treapta maturizării. Cum despre noile ctitorii, industriale din vechea cetate de scaun am mai scris, pătrundem in halele Fabricii de tricotaje, unitate industrială al cărui termen de intrare în func­ţiune­­se situează in ultima zi a acestei luni. înainte de a-i trece pragul, te încolţesc mai ales două întrebări : Constructorul va reuşi să respecte termenul intrării în funcţiune ? Benefi­ciarul şi-a asigurat cadrele ca­lificate necesare, precum şi ce­lelalte condiţii pentru un start bun ? Traseul vizitei noastre trece prin diferite compartimente ale fabricii. Constatăm din mers : aproape toate utilajele au fost montate, multe dintre ele func­­ţionînd din plin. în secţiile prin­cipale constructorul şi-a înche­iat aproape în întregime lucră­rile, în celelalte se lucrează in­tens. în multe sectoare ne-am aşteptat să-i găsim pe construc­tori, dar i-am întîlnit aplecaţi asupra maşinilor pe textilişti. In altele am Întîlnit ambele ca­tegorii contribuind parcă fie­care la un... ...DIALOG AL REALIZĂRILOR INTRE CONSTRUCTOR ŞI BENEFICIAR... ...care evidenţiază eforturile de­puse pînă în prezent, dăruirea cu care s-a muncit la înălţarea obiectivului amintit Mărturie a eforturilor depuse de colectivul de constructori stă şi faptul că planul valoric anual a fost realizat la 30 septembrie. Suplimentările şi angajamentele sunt şi ele îndeplinite. Ceea ce trebuie remarcat, după părerea noastră, e că aceste rezultate îmbucurătoare au fost obţinute de colectivul unui şantier creat nu de mult. „ Majoritatea salariaţilor noştri, ne declară ing. şef Sil­viu Micu, sunt tineri. Ei au în­ţeles cerinţele, necesităţile şan­tierului şi la toate chemările noastre au răspuns fără a sta pe gînduri. Să dăm doar un exemplu : la acest obiectiv s-a construit prima dată la noi în ţară un tavan suspendat care, cum e şi firesc, în cazul unor astfel de lucrări, a ridicat multe probleme de rezolvat. Pe parcursul desfăşurării lucrării constructorii din echipele con­duse de Dumitru Moruz, Dumi­tru Coşuleanu şi Ştefan Mihai­­luc au venit cu numeroase pro­puneri, cu multe sugestii care au condus în final la îmbunătăţirea proiectului, la o execuţie cores­punzătoare cerinţelor. Dar cum un dialog presupune existenţa şi a altui interlocutor, să-i dăm cuvîntul beneficiarului. — Prin intrarea în funcţiune a unor secţii înainte de terme­nul prevăzut, ne declară Mihai Iordache ing. şef al Fabricii de tricotaje, s-au produs pînă la în­ceputul acestei luni 1.100.000 bu­căţi tricotaje, adică o producţie marfă de peste 13 milioane lei. Este, fără îndoială, şi un merit al constructorilor care ne­-au în­ţeles şi, la solicitarea noastră, au intensificat ritmul de execu­ţie în sectoarele în care aveam mai multă nevoie. La rândul său, pentru rentabi­lizarea lucrărilor de investiţii, beneficiarul a luat măsurile ne­cesare la timpul oportun : mon­tarea utilajelor, aprovizionarea cu materii prime şi materiale, recrutarea şi pregătirea c­adre,­­Idr etc. — Cursurile de calificare au început încă din anul trecut. ne (Continuare în pag. a III-a) Combinatul siderurgic Galaţi. Imagine de la secţia de calcul. 1 PREA MULT MIC PENTRU ZGOMOT... de OCTAV PANCU-IAŞI Printre multele epitete cu care a fost gratulat secolul nostru ii găsim şi pe a­­ceia de zgomotos. Şi nu zgomotos într-o accepţie metaforică, ci în cea mai la obiect şi mai directă, de po­trivnic urechilor silite să-i reţină tot ce huruie şi­ turu­ie, miriie şi pirîie. Că, har domnului, are ce hurui, tu­rui, mirii şi pîrîi un veac ca­re, după cum calculează spe­cialiştii, provoacă numai in­tr-o singură zi şi numai de către avioane (rachetele au fost omise) zgomotul tuturor maşinilor şi maşinăriilor din întregul Quattrocento sau Cinquecento ! Probabil că salvarea stă in faptul că acelaşi secol (al a­­tomului al cosmosului, al asteniei... etc... şi al zgomo­tului) a mai fost botezat, şi încă de unul dintre titanii săi, Einstein, „secolul opti­mist“. Aşadar, să fim opti­mişti şi în privinţa cîştigării războiului împotriva zgomo­tului — să fim, zic eu, cel puţin tot atît de optimişti cit mi-a apărut mai deunăzi un bine informat inginer, sem­natarul unui articol despre liniştea de mîine a oraşelor, articol degajind in sufietul meu o euforie greu de expri­mat. Mai ales cînd am ajuns (Continuare în pag. a 11-a) CLASAMENT ETAPA VIITOARE (23 noiembrie) • Petrolul-Crişul ; • Dinamo Bucureşti~C.F.R. Cluj ; • U.T.A.­­FC Argeş! • Dinamo Bacău-Jiul ţ e Steagul Roşu-Universita­­tea'.Craiova; • Politehnica — _ A.S.A. Tg. Mureş!* • Farul- Steaua ţ„ • Universitatea Cluj-Rapid. JOI, DUPĂ NUNTĂ, FOTBALUL ERĂ MAHMUR? In faţa televizorului, cu tran­zistorul la ureche, am urmărit această etapă. ,.de după nuntă“, a campionatului nostru de fotbal, într-un oraş în care eram, poate, singurul interesat de ce se în­tîmplă pe cele 8 stadioane... Mă aflam de două zile, cu treburi reportericeşti în dulce târgul PETRE DRAGU (Continuare in pag. a IIl-a) 1 Dinamo Bucureşti 2 Rapid 3 Universitatea Craiova 4 F. C. Argeş 5 Dinamo Bacău 1i Jiul 7 Farul 8 Steagul Roşu 9 U.T.A. 19 „U“ Cluj 11 Steaua 12 Cri­şul 13 C.F.R. Cluj 14 Petrolul 13 A.S.A. Tg. Mureş 16 „Poli“ Iaşi XI 7 I 3 23—12 15 11 6 3 2 20—11 15 11 6 3 2 19—11 15 11 5 3 3 24—14 13 12 5 3 4 18—15 13 12 6 1 5 17—16 13 12 6 1 5 16—18 13 12 6 0 fi 19—23 12 12 5 2 5 15—20 12 12 3 5 4 lfi—16 11 10 4 2 4 26—19 10 12 4 2 6 17—25 10 12 4 2 6 10—19 10 10 3 3 4 12—13 9 12 3 1 9 10—22 7 12 2 2 8 7—15 6 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXVI, SERIA II, NR. 6382 4 PAGINI - 30 BANI VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 SPORT! IN PAG. 3 • Surprizele la... București • Pele - regele... golurilor ! i\organizarea tmucrii llllffll SE PORNEŞTE DE L/­ TERMENUL DE • Corelarea continuă a planului întreprinderii cu capacitatea ei reală. • Eliminarea sto­curilor • Devansarea fiecărei operaţii, a fabricării fiecărui reper. Una din deficienţele actua­lului flux informaţional utili­zat în activitatea de progra­mare este creată de necorelarea­­ continuă ce apare între capa­­­­cităţile de producţie existente , şi volumul de muncă necesar­­ executării produselor la ter­menele fixate. Se întîmplă încă, în întreprinderi, ca ter­menele stabilite în cadrul pro­gramelor de producţie să aibă la bază doar o aşa-zisă „ex­perienţă“, mai mult intuitivă sau simple date statistice, fă­ră a fi luate în considerare toate comenzile ce revin la un moment dat pe o grupă de utilaje. Acest sistem poate duce la nerespectarea terme­nelor de livrare a produselor. Abaterile în respectarea ter­menelor sunt mai mari cu atit cu cît complexitatea producţiei este mai mare şi gradul de repetabilitate mai mic. Pentru eliminarea acestor deficienţe în noul flux infor­maţional proiectat — a cărei introducere în economia na­ţională a şi început în unele ramuri — a apărut formularul ,,balanţă de corelare capaci­­tate-încărcare“. Cu ajutorul acestui docu­ment se fundamentează ter­menele intermediare in pro­gramele de producţie, astfel incit să se asigure încărcarea optimă a utilajelor, un timp redus de circulaţie a comen­zilor şi respectarea termene­lor de livrare, întocmirea programelor de producţie co­relate continuu cu capacităţile de producţie dă o bază reală programelor, asigură o condu­cere mai bună a producţiei, care apare în prezent în une­le întreprinderi ca o activitate PETRE ANDREI şeful grupei de organizarea producției — I.C.O.P. (Continuare în pag. a Ill-a) Un nou obiectiv industrial intrat in funcţiune în oraşul dintre Tisa şi Iza a fost dată în funcţiune, cu două luni mai devreme, Fabrica de furnire estetice, unitate care va lărgi considerabil gama produselor din lemn executate în modernul C.I.L. din Si­­ghetul Marmaţiei. Ce aduce noua unitate în viaţa industrială a Sighetului Marmaţiei ? Anual, 5 milioane m.p. de furnir estetic de înal­tă calitate şi de mare fineţe. Noile produse vor avea multi­ple întrebuinţări în reţele­­oglindă ale viitoarelor garni­turi de mobilier casnic. Deo­camdată „hrana*a de culoarelor şi a celorlalte agregate o con­stituie esenţa de fag. In scurt timp însă la numărul acestora se va adăuga intrarea în pro­ducţie a trunchiului de nuc, de paltin, păr şi cireş. V. MOINEAGU CINE ŞI ÎN CE FEL RĂSPUNDE DE MODUL CU ATESTF­OSIT ABSOLVENTUL LICEULUI ECONOMIC? Anul 1969 a adus cu sine mo­mentul cînd prima promoţie a liceelor economice a părăsit băncile şcolii, gata să-şi asume răspunderea muncii productive. „Am primit cu bucurie şi aş putea spune cu un dram de cu­riozitate pe absolvenţii liceului economic care ne-au fost re­partizaţi“ — ne spune tov. in­giner Cincan Stelian, directo­rul Centrului de Calcul şi Evi­denţă mecanizată a I.T.B. Curiozitate ? De ce ? Cu si­guranţa celui care a gîndit mult pînă să găsească, mai mult pen­tru sine un răspuns, tovarăşul Cincan ne răspunde : „Poate pentru că şi eu, terminînd cînd­­va un liceu comercial, am fă­cut acest prim pas şi acum îi retrăiesc emoţia prin absolvenţii aceştia. Mă interesează îndeo­sebi modul cum se adaptează fiecare locului său de muncă“. — Dar şcoala cum i-a pregă­tit ? Corespund solicitărilor pro­ducţiei ’ — „Personal sunt foarte mul­ţumit de pregătirea de bază cu care au venit absolvenţii liceu­lui economic, rodajul practic în profesie îl vor face, bineînţeles, de acum înainte". La O.C.L. Universal, unde lu­crează absolventele Liceului e­­conomic nr. 1 din Bucureşti, la Giurgiu, la Buzău, la Tîrgovişte, la I.C.C.R. — Ploieşti se repetă aprecierile pozitive. Oamenii din producţie i-au primit pe absol­venţii liceelor economice cum se cuvine, ajutîndu-i să se aco­modeze cu problemele specifice ale locului de muncă. „înainte de a-i repartiza la o secţie sau alta pe absolvenţii veniţi la noi, timp de 2 săptă­­mîni i-am rotit prin toate sec­ţiile, observînd cu atenţie unde se opresc mai mult, unde pun mai multe întrebări, unde mani­festă mai mult interes şi, după ce au primit „botezul" specifi­cului locului de muncă, am sta­bilit unde vor lucra. Sunt con­vins că acolo unde interesul lor de cunoaştere e mai mare și randamentul de muncă va fi VERONICA BÎRLADEANU (Continuare în pag. a ll-a) PLEDOARIE PENTRU CULOAREA ALBASTRĂ Tînărul din fotografia ală­turată păstrează şi astăzi — incredibil — peste timp, prospeţimea şi vigoarea vîrstei aceleia, din urmă cu cîţiva ani cînd a fost surprin­să imaginea. Aceiaşi ochi ard întrebător, rotunjiţi peste chemări lăuntrie ardente. Aceeaşi înaltă frunte bolteşte gînduri şi pasiuni de ne­stăvilită cutezanţă. Aceeaşi ardere... Dar ca să-l cunoaştem şi să ni-l apropiem de acea parte a inimii din care bate dragostea, se cuvine mai întîi o descindere în universul in­tim al propriilor frămîntări, o secţiune verticală în vîrsta cînd opţiunile prind con­tururi precise. Pentru­­a­­dolescentul lor, Cîostea, căci aşa se numeşte, s-ar putea susţine, cu argumente imba­tabile, că viitorul îi era cir­cumscris încă din anii de şcoală. Părinţii îşi doriseră fiul medic şi ştiuseră să-i cultive atent sentimente pen­tru halatul alb. Mai mult, după liceul absolvit cu brio în oraşul Dej, sîr­­guinciosul elev se înscrie, deocamdată, la cursurile şcolii tehnice sanitare. Lu­crează şi doi ani în această meserie, la Turda, unde se achită conştiincios de înda­toririle profesionale. Numai că... — Vezi dumneata, nu ştiu cum să-ţi explic, am tot respectul pentru halatul alb, numai că pe mine mă atrăgea irezistibil culoarea albastră, halatul inginerului de şantier. Şi aşa a izbucnit flacăra mocnită a dorinţei intime, a pasiunii, actul adevăratei op­ţiuni abia acum realizîndu­-se.­­ Ion Costea renunţă la me­serie, la slujba care-i aducea suficiente satisfacţii mate­riale şi se înscrie la Facul­tatea de construcţii din Cluj. Era în toamna lui 1961... Studenţia a însemnat ple­care pioasă peste fîntinile cunoaşterii dorite, truda nop­ţilor trecute alb în pînza planşetei ca-ntr-un gherghef al inteligenţei, satisfacţia calificativelor obţinute şi a vacanţelor în drumeţie pe văile Dejului — şi din nou­ * întoarcerea pe linia de mită’ a riglei de calcul, ca o măr­­turisire de aproape în neţări’ murită dialectică a zboru­­­­lui. Cu diploma — paşaport de­­călătorie la pieptul dorinţei de afirmare se prezintă în­ februarie 1968 la întreprin­derea judeţeană de construc-,­ţii-montaj Bistriţa , între-, prindere nouă, ca şi ju-« deţul, cu oameni noi, ca­­şi Ion Costea, dar cu re-'* ciproce ambiţii de a-şi sono­riza numele. Proaspătul in­giner era repartizat să lu­creze la înălţarea unui siloz­­ pentru fructe, a cărui con­strucţie începuse cu numai * trei luni în urmă. în scurt timp, dînd dovadă de capaci­tate organizatorică deose- ~ bită şi temeinice cunoştinţe profesionale, Ion Costea este­, numit şeful lotului siloz. Răs­punderea, după cum însuşi mărturiseşte, intîlnea doi umeri fragezi şi­ o voinţă de fier. A început o nouă luptă, poate nu la fel de spectacu­., I. andreiţA (Continuare în pag. a IIl-a)

Next