Scînteia Tineretului, martie 1970 (Anul 26, nr. 6466-6491)

1970-03-26 / nr. 6487

ESTE INEVITABIL HANDICAPUL ELEVULUI DE LA LICEUL RURAL? Portativul catalogului claselor a XI-a de la trei licee din ju­deţul Ialomiţa — Slobozia, dan­darii, Căzăneşti ■— ne pune in faţa unor întrebări grave, pe care noi, la rîndu-ne, le punem colectivelor didactice, ca şi ele­­vilor. Pornim de la situaţia şcolilor. La Liceul din Slobozia, bunăoară, procentul de promo­vare al claselor a XI-a în tri­mestrul I este de 43 la sută. Din totalul de 166 elevi ai acestor clase, 58 au rămas corigenţi pe trimestrul I la 112 obiecte şi 35" la 3-­-4. Catalogul clasei a XlI-a reală de la Liceul din Ţăndărei înscrie la matematică 13 medii între 4—5,50 (din 42) şi 8 medii între 3,12—3,90, iar la Căzăneşti procentul de promo­­vabilitate pe şcoală este de 52,65 la sută în timp ce al cla­selor a Xll-a este de aproxima­tiv 39 la sută ; din 25 de elevi la clasa a Xll-a C, 18 au medii între 4—5,80 iar la o clasă uma­nistă 20 de elevi au medii între 4—5 la română, cea mai mare medie obţinută în clasă la Lim­ba română fiind 7. Nu dorim nicidecum să mili­tăm pentru promovare cu orice preţ sau să considerăm promo­­vabilitatea etalon al muncii profesorului. Dimpotrivă, ple­dăm pentru o exigenţă cres­­cîndă din partea colectivelor di­dactice din licee, o exigenţă concordată cu cea pe care so­cietatea noastră o impune în toate domeniile de activitate. Dar avînd în faţă situaţia şco­lară a clasei liceale finale — o situaţie dezolantă tocmai în mo­mentul cînd ar trebui să fie cea mai bună, să încheie opti­mist doisprezece ani de şcoală — n-am putut să trecem peste ceea ce arată procentul de pro­movare aici. Problemele se conturează pe cel puţin trei laturi ce ni s-au părut demne de o discuţie atît cu profesorii cît şi cu elevii din liceele respective. 1. Cum­ se explică procentul atît de scăzut al promovării şi, mai ales, volumul îngrijorător de note mici la materii de bază ca : Limba română, matematică, fizică, chimie ? 2. Ce posibilităţi au elevii li­ceului rural să se pregătească pentru absolvirea clasei a Xll-a, pentru promovarea examenului de bacalaureat şi pentru abor­darea unei profesii ? 3. Este real sau iluzoriu han­dicapul liceului „rural“ ? Abordînd prima problemă, profesorii se situează pe o poziţie contradictorie. Cităm : „pe elevi i-a surprins noul sistem de notare“ ; „elevii vin slab pregătiţi din băncile şcolii generale“ ; „şcoala este insufi­cient dotată cu materialul didac­tic necesar efectuării progra­mei“. Cîteva răspunsuri ale ele­vilor : „nota nu reprezintă real nivelul cunoştinţelor noastre“ (85 la sută din răspunsuri); „în clasa a XII-a învăţ cu precădere la materiile care mă interesează pentru examene“ ; „este firesc să ne prezentăm sub nivel la materii ca fizica, chimia în­­trucît nu am văzut sau efectuat niciodată o experienţă, formu­lele nu se fixează suficient“. Aşa să fie ? Iată părerea noas­tră. Noul sistem de notare nu credem a fi o cau­ză a situaţiei relatate. Intr-adevar, noul sis­tem de notare a afectat procen­tul de promovare, întrucît a scăzut promovarea la nivel de media cinci obţinută prin ro­tunjire. A fost afectat procentul dar nu şi conţinutul esenţial al problemei — adică nivelul pre­gătirii, ci dimpotrivă. Apoi, în­­tr-adevăr, este o realitate faptul VERONICA BÎRLADEANU (Continuare in pag. a IV-a) Dincolo de munţi sínt munţi, dincolo de zăpezi sínt zăpezi, dincolo de văi sínt văi. Munţi lingă munţi, zăpezi lîngă zăpezi, văi lîngă văi — aceasta este a­­cum, la sfîrşit de martie, pano­rama masivului Lotru. în mijlo­cul lor, în adîncurile lor, se află şantierul celei mai mari hidro­centrale de pe rîurile interioara ale ţării — inima uriaşă care, de 30 288 de ore, pulsează ritmic fără întrerupere, nemăsurate e­­nergii umane prin arterele văzute și nevăzute ale acestor locuri. — Cine a dat atunci, la 27 iu­nie 1966, prima lovitură de tîmă­­cop — marcînd începutul ? întrebarea rămîne nelămurită, minerul — pentru că un miner a fost — pierzîndu-se în anoni­matul celor 6 000 de tovarăși ai săi, contopindu-se, formînd îm­preună un singur trup, un sin­gur colectiv, un singur erou. Despre el vor vorbi legendele viitoare ca­ despre un uriaş ce a mutat munţii din loc. Nu-i nici o metaforă. Oamenii poartă munţii pe umeri şi-i mută CITIŢI ÎN pag. a IlI-a Tinerii de la C.A.P. Topraisar vă adresează întrebarea: din vetrele lor, schimbîndu-le ordinea şi destinul, conferindu-le viaţă, putere şi poezie. Iată pis­cul Chioara. II privim împreună cu tânărul inginer Ion Paul — şeful lotului de baraj — "cu o anumită curiozitate, străduin­­du-ne­ să ni-l întipărim bine în memoria vizuală pentru că nu peste mult timp — după certi­tudinea pe care ne-o dau oame­nii şi maşinile care îl sapă la ră­dăcină — ni se va cere să-l re­cunoaştem la cîteva sute de me­tri mai departe, legînd malurile Lotrului la punctul numit Vidra. Dar nu va fi nimic de recunos­cut pentru că muntele va avea o altă înfăţişare, aceea a unui ba­raj uriaş, cu un volum de 3 546 000 m.c. în pieptul căruia se vor sprijini 300 milioane metri cubi de apă. Pînă atunci nu va trece prea mult. Barajul a în­ceput deja să se înalţe, ieri de­­punîndu-se pe temelia lui cel de al 100 000-lea metru cub de aroncamente smulse Chioarei. Senzaţia mutării munţilor o ai nu numai la suprafaţă, în încleş­tarea oamenilor şi maşinilor cu roca, ci şi în adîncurile lor, unde minerii trasează, cu pic­­kamerele şi dinamita, albiile viitoare ale Lotrului, arterele pe care apa va fi obli- LAL ROMULUS . (Continuare în pag. a II-a) şi tot ei va propun răspunsul Scrisoare de pe şantierul Hidrocentralei de la Lotru INIMA DIN INIMA MUNŢILOR • LEGENDA SE NASTE SUB PRIVIREA NOASTRA • SPORESC VITEZELE IN ADINCURI• 2 COD DE NUME SAPATE TN BE­TONUL TIMPULUI • TN CELE 1001 DE ZILE ŞI NOPŢI CE VOR URMA Aici se va înălţa viitorul baraj de pe Lotru Foto : C. CIOBOATA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGANul CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 6487­6 PAGINI — 30 BANI JOI 26 MARTIE 1970 Un principiu care trebuie demonstrat tuturor tinerilor din Baia Mare Nu întâmplător o parte din principiile morale care regle­mentează — pe baza consensului colectiv — comportarea civiliza­tă în locurile publice au fost asi­milate de dreptul socialist, au fost consfinţite pe calea legii. Astfel legea penală reţine drept circumstanţă agravantă pentru un mare număr de infracţiuni faptul că au fost comise în locuri pu­blice, iar o bună parte a actelor de abatere de la normele com­portării decente, civilizate pe stradă sunt sancţionate cu fermi­tate fie de legea penală, fie pe linie administrativă, fiind consi­derate cel puţin contravenţii. Ţinînd seama de continua creştere a conştiinţei cetăţeneşti, a combativităţii sociale în socie­tatea noastră, legiuitorul nu a cuprins totuşi în lege toate as­pectele posibile de eludare a ce­rinţelor unei comportări şi ţinute civilizate în locurile publice. Iată pe ce contează tînărul neţesălat care îţi scuipă printre dinţi pe bombeul pantofului, iată pe ce se bizuie „şmecherii“ care schim­bă cele mai vulgare expresii toc­mai cînd treci pe lingă ei cu prietena sau soţia. Recent, la Baia Mare, am participat împreună cu lucrători ai miliţiei municipiului şi cu re­prezentanţi ai Comitetului mu­nicipal al U.T.C. la un raid pe străzile şi prin localurile munici­piului, urmărind tocmai depista­rea unor asemenea abateri şi „ra­diografierea“ morală a celor care le comit. Doi tineri înalţi şi îmbrăcaţi cu oarecare gust ocolesc metodic f­­iaţa din centrul vechi al oraşu­­ui de pe Săsar. Cînd trec pe lîngă vreo fată sau mai multe, schimbă cu voce tare aprecieri de o grosolănie agresivă, pe care bunul simţ ne împiedică să le încredinţăm tiparului. Fetele aud, roşesc şi trec mai departe. E singura replică demnă. OVIDIU PĂUN (Continuare în pag. a II-a) ETICA STRĂZII NU E FACULTATIVĂ! DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢION­ALE La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările se­siunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Na­ţionale. Marele sfat al ţării ia în dis­cuţie documente de mare im­portanţă pentru dezvoltarea în continuare a României socia­liste. Mărturie elocventă a de­mocratismului , profund ce ca­racterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi so­cială, aceste documente sunt ro­dul unor largi consultări, în ca­drul cărora oameni ai muncii, specialişti în diverse domenii, au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activităţii econo­mice în vederea valorificării în­­tr-o măsură şi mai­­mare a resur­selor materiale şi umane ale ţării. în actuala sesiune, depu­taţii vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, pre­cum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, acti­vişti de partid şi de stat, perso­nalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. In lojile Marii Adunări Naţio­nale erau prezenţi şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Se aflau, de ase­menea, numeroşi corespondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu îndelungi a­ilauze pe conducătorii partidu­­ui şi statului, în loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Con­­stantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Na­ţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate urmă­toarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind asi­gurarea şi controlul calităţii produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea in­ternaţională a Republicii Socia­liste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizări și disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se ştie, acest pro­iect de lege a fost publicat în prealabil în presă şi amplu dez­bătut în organizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări so­ciale, a prezentat raportul co­mun al acestei comisii şi al Co­misiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuţia generală. Au luat cuvîn­­tul deputaţii: Ştefan Bobaş, prim-secretar al Comitetului ju­deţean de­ Neamţ al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular ju­deţean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel“ din judeţul Argeş, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de­ extracţie — Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Ubolnei, secretar al Comitetului judeţean­­—­ Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consiliu­lui Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Arde­lean, director al Fabricii de an­tibiotice din Iaşi, Marin Tudo­ran, directorul întreprinderii a­­gricole de stat — Medgidia, din judeţul Constanţa, Marin Ena­­che, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrăţirea“ din Oradea, Marcel Dobra, pre­şedintele Cooperativei agricole de producţie din comuna Gâr­bovi, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcţii­lor de maşini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului ju­deţean­­ Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în şedinţa plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineaţa. Comisiile juridică , pentru in­dustrie, construcţii şi transpor­turi ; pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale ; pentru consi­liile populare şi administraţia de stat ; pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură s-au întrunit apoi pen­tru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Î minm­ut scrisori de acreditare Ambasadorul Republicii Columbia La 25 martie 1970, preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Antonio Alvarez Restrepo, care şi-a pre­zentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordi­nar şi plenipotenţiar al Republi­cii Columbia în Republica So­cialistă România. Cu acest prilej, ambasadorul Antonio Alvarez Restrepo şi pre­şedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au rostit cu­vântări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, preșe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Colum­bia. Ambasadorul Republicii Guineea In aceeaşi zi, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Mathias Fassou Meriba, care şi-a prezen­tat scrisorile de acreditare în ca­litate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Guineea în Republica Socialistă România. Cu această ocazie, ambasado­­★ La solemnităţi şi convorbiri au luat parte Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi lul Mathias Fassou Mariba şi preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au rostit cu­vântări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, preșe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Guineea, Corneliu Mănescu,­facerilor externe, ministrul a- ÎN MARILE CARTIERE REPERTORIU CINEMATOGRAFIC MINOR? Am amintit nu demult de soarta ingrată a repertoriului ci­nematografic din marile cartiere bucureştene în care au fost date în folosinţă mari şi moderne săli de spectacole. Aceste cartiere au devenit din puncte geografice... criterii estetice care să scuze precaritatea afişului cinematogra­fic. Deşi în ultimul timp s-au fă­cut retuşuri repertoriului, în linii mari situaţia a rămas la fel, pu­blicului „de cartier“ oferindu-i-se tot filme submediocre. CE PRODUCŢII SUNT „STAPÂNE PE SITUAŢIE?" De la 1 februarie şi pînă a­­cum, la cinematografele „Melo­dia“ şi „Modem“, ca să dăm doar un singur exemplu, săli cu peste 850 de locuri fiecare, am­plasate în două cartiere diferite, exceptînd „Urmărirea“, „Ghici cine vine la cină ?“ (la primul) şi „Explozie în munţi“ (al doi­lea) au rulat următoarele filme de un nivel artistic inacceptabil: „Stăpîn pe situaţie“, „Via Mala“, „Visul domnului Gentil“, „Comi­sarul X şi panterele albastre“ şi „Adio Texas“ (Nu-i lipsit de in­teres să amintim şi faptul că ul­timele două filme s-au „bucurat“ în primele 6 săptămîni de pro­iecţie bucureşteană de găzduire a 34 săli de spectacole din cate­goria celor mai spaţioase, aflate în majoritatea cartierelor ora­şului). Nu vom crede niciodată că din cele 2 500 de filme cite­se TUDOR STANESCU (Continuare în pag. a IV-a) Centrala electrică de termoficare Craiova — Ing. Krauss Herbert lucrînd la noul aparat pentru analiza apei Foto : FLORIN ROŞ­OG­A ÎN PAG. A V-A • „TEHNOLOGIA" MEDA­LIEI DE AUR • DE CE ? DE CE? DE CE ?" — IATĂ DE CE... • „CHEIA ORAŞULUI" DES­CHIDE PORŢILE CUNOAŞTE­RII TURISTICE DRAGOSTE? PRIETENIE ? însemnări de MIHAI STOIAN De nenumărate ori, stînd de vorbă cu tineri, fie fete, fie băieţi, am constatat că mulţi dintre ei confundă doi termeni distincţi: prietenie şi dragoste. Confuzia, la prima vedere „minoră“, îşi are însă gravitatea ei, căci aruncă o lumină specială, de la bun început, asupra oricărei rela­ţii de prietenie dintre o ado­lescentă şi un adolescent. Or, evident, nu orice prieten sau prietenă declanşează, în sufle­tul tînăr, o iubire autentică, de natură gravă, fundamentală. Dacă la 15—16 ani adoles­cenţii cam încurcă sensurile exacte ale raporturilor din sfera sentimentelor, ei ajung să se joace, în mod stupid, de-a „dragostea“. Altminteri, cum ar putea o coresponden­tă să-mi scrie următoarele: „Totul s-a petrecut acum a­­proape un an (adică la 15 ani ai ei — n.n.). O colegă de clasă avea un prieten foarte simpatic şi care ţinea mult la ea (subl. ns.). Totuşi, această fiinţă (colega — n.n.) (Continuare în pag. a II-a)

Next